Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 175. Conducerea cooperativei

(1) Organul suprem de conducere al cooperativei este adunarea generala a membrilor ei. În cooperativa cu peste 50 de membri poate fi creat un consiliu de observatori, care va exercita controlul asupra activităţii organelor ei executive. Membrii consiliului de observatori nu au dreptul să activeze în numele cooperativei.

(2) Organele executive ale cooperativei - consiliul de administraţie şi preşedintele cooperativei - exercită administrarea curentă şi se subordonează consiliului de observatori şi adunării generale.

(3) Preşedinte al cooperativei, membri ai consiliului de observatori şi ai consiliului de administraţie pot fi doar membrii cooperativei. Aceeaşi persoană nu poate fi concomitent membru al consiliului de observatori şi al consiliului de administraţie sau preşedinte al cooperativei.

(4) Competenţa organelor de conducere ale cooperativei şi modul de emitere a deciziilor se stabilesc de lege şi de statutul cooperativei.

(5) De competenta exclusivă a adunării generale ţin:

a) modificarea statutului;

b) formarea consiliului de observatori şi ridicarea împuternicirilor membrilor lui, atribuirea şi ridicarea împuternicirilor organelor executive ale cooperativei, dacă acest drept nu este atribuit prin statut consiliului de observatori;

c) aprobarea dărilor de seama anuale şi a bilanţului contabil anual, repartizarea pierderilor;

d) deciderea asupra reorganizării şi lichidării cooperativei.

(6) Prin legislaţia cu privire la cooperative şi prin statutul cooperativei, competenţei exclusive a adunării generale pot fi atribuite şi alte chestiuni. Problemele a căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a adunării generale sau a consiliului de observatori nu pot fi date în competenţa organelor executive ale cooperativei.

(7) Membrul cooperativei are dreptul la un singur vot în adunarea generala.
1. Consideraţii generale. Cooperativa este organizată pe principii corporative în scopul favorizării şi garantării, prin acţiunile comune ale membrilor săi, a intereselor lor economice şi a altor interese legale. Structurile de conducere ale cooperativei sunt: adunarea generală a membrilor cooperativei, consiliul cooperativei (consiliu de observatori), consiliu de administraţie şi preşedintele, precum şi comisia de cenzori (comisia de revizie).

Competenţa organelor de conducere ale cooperativei şi modul de emitere a deciziilor sunt stabilite de lege şi de statutul cooperativei.

2. Organe deliberative. Adunarea generală. Adunarea generală a membrilor cooperativei este organul suprem de conducere a acesteia şi se compune din totalitatea membrilor asociaţi sau din reprezentanţii aleşi în adunările generale a reprezentanţilor (adunare generală de sector)⁹¹.

Adunarea generală are competenţă exclusivă în următoarele chestiuni: (a) modificarea statutului; (b) formarea consiliului de observatori şi ridicarea împuternicirilor membrilor lui, atribuirea şi ridicarea împuternicirilor organelor executive ale cooperativei, dacă acest drept nu este atribuit prin statut consiliului de observatori; (c) aprobarea dărilor de seama anuale şi a bilanţului contabil anual, repartizarea pierderilor; (d) deciderea asupra reorganizării şi lichidării cooperativei (art.175 alin.5 din cod). În afară acestor chestiuni, potrivit art.42 alin.1 din Legea C.Î., de competenţa exclusivă a adunării generale mai sunt şi problemele ce ţin de: aprobarea direcţiilor prioritare şi/sau a programului de activitate, precum şi a bugetului cooperativei; aprobarea hotărârii privind plasarea obligaţiunilor sau altor titluri de creanţă; stabilirea surselor şi mărimii defalcărilor în rezervele (fondurile) cooperativei şi a direcţiilor de utilizare a acestora; aprobarea normativelor de repartizare a profitului net al cooperativei; examinarea plângerilor membrilor cooperativei împotriva acţiunilor preşedintelui şi/sau ale consiliului cooperativei. De asemenea, potrivit art.26 alin.1 din Legea C.P., de competenţa exclusivă a adunării generale sunt şi: stabilirea mărimii taxei de intrare şi cotei de participare, a modului depunerii lor; adoptarea sistemelor şi modului de retribuire a muncii în cooperativă; adoptarea hotărârilor privind primirea în cooperativă şi excluderea din cooperativă; aprobarea normativelor de repartizare a profitului net al cooperativei; adoptarea hotărârilor privind încheierea tranzacţiilor cu bunurile imobile; examinarea plângerilor membrilor cooperativei împotriva deciziilor consiliului cooperativei sau preşedintelui cooperativei. Potrivit art.36 alin.1 din Legea C.C. adunarea generală mai este exclusiv competentă să: soluţioneze contestaţiile privind încetarea calităţii de membru cooperator; stabilească şi modifice cuantumul taxei de înscriere şi al părţilor sociale; adopte programul de activitate al cooperativei de consum, bugetul de venituri şi cheltuieli; hotărască asupra dobândirii, înstrăinării sau transmiterii fondurilor fixe şi să ia măsuri pentru acoperirea pierderilor suportate de cooperativa de consum; hotărască asupra înfiinţării de întreprinderi cooperatiste. În fine, potrivit art.32 alin.2 din Legea A.E.Î.C. de competenţa exclusivă a adunării generale sunt şi: aprobarea direcţiilor principale de folosire a mijloacelor asociaţiei, precum şi a limitei cheltuielilor ei; adoptarea de hotărâri, după caz, privind exercitarea auditului şi alegerea organizaţiei de audit; stabilirea modului de primire ca depuneri a economiilor personale ale membrilor asociaţiei şi modului de acordare a împrumuturilor către aceştia; adoptarea de hotărâri privind primirea în asociaţie şi excluderea din ea; adoptarea nomenclatorului de informaţii confidenţiale privind activitatea asociaţiei.

Adunarea generală poate fi ordinară sau extraordinară.

Ca regulă generală, în adunarea generală membrul cooperativei are dreptul la un singur vot (art.175 alin.7 din Codul civil), însă prin statut ar putea fi prevăzute anumite situaţii în care, datorită cotei de participare a unui membru la relaţiile economice ale cooperativei care depăşeşte în mod considerabil volumul participării altor membri, acestuia să i se acorde mai multe voturi.

Consiliul de observatori. Potrivit legii, în cooperativele cu peste 50 de membri poate fi creat un consiliu de observatori, care să exercite controlul asupra activităţii organelor ei executive (art.175 alin.1 fraza a II-a din cod). După cum se poate observa testul legii nu obligă, ci acordă doar dreptul de a crea un asemenea organ de conducere. Vor putea fi aleşi în consiliul de observatori al cooperativei doar membrii acesteia, cu condiţia să nu fie membru al consiliului de administraţie sau preşedinte al cooperativei (art.175 alin.3 din cod).

Membrii consiliului de observatori nu au dreptul reprezinte cooperativa (art.175 alin.1 fraza a III-a din cod).

3. Organe executive. Organele executive ale cooperativei sunt: (a) consiliul de administraţie şi (b) preşedintele (directorul) cooperativei. Aceste organe exercită administrarea curentă a cooperativei şi urmăresc realizarea zilnică a sarcinilor cooperativei. Preşedintele cooperativei este cel care o reprezintă în raporturile acesteia cu autorităţile publice, alte persoane juridice şi persoanele fizice. În principiu, cooperativa este angajată legal în raporturile ei financiare şi patrimoniale prin semnătura preşedintelui.

Consiliul de administraţie şi preşedintele cooperativei se subordonează consiliului de observatori şi adunării generale.

Preşedinte al cooperativei sau membru al consiliului administraţie poate fi doar un membru a cooperativei. Aceeaşi persoană nu poate fi concomitent membru al consiliului de observatori şi al consiliului de administraţie sau preşedinte al cooperativei (art.175 alin.3 din cod).

4. Organe de control. Deşi Codul civil nu face nici o menţiune cu privire la comisia de cenzori (comisia de revizie), prin legile speciale se prevede obligativitatea şi competenţa acestui organ de control (art.13 alin.5, art.57-58 din Legea C.Î.; art.10 alin.1 lit.d), art.39-40 din Legea C.P.; art.38 din Legea A.E.Î.C.). Comisia de cenzori, aleasă de adunarea generală, verifică activitatea economico-financiară din cooperativă. Legea permite ca, în anumite situaţii, funcţiile comisiei de cenzori să fie transmise, prin hotărârea adunării generale, unei organizaţii de audit sau unei uniuni de cooperative.

Articolul 176. Dobândirea calităţii de membru
(1) Cooperativa poate primi oricând noi membri.

(2) Statutul cooperativei poate stabili unele condiţii particulare la admiterea a noi membri.

1. Dobândirea calităţii de membru a cooperativei. Orice persoană fizică sau juridică care îndeplineşte condiţiile legale poate deveni membru a cooperativei.

După cum am arătat singura condiţie impusă de Codul civil este cea referitoare la vârsta, şi anume de a avea cel puţin 16 ani împliniţi (art.171 alin.2 din cod).

Prin legile speciale care reglementează funcţionarea unor tipuri distincte de cooperative se mai prevăd o serie de condiţii suplimentare. Astfel, pentru a putea deveni membru unei cooperative de credit (A.E.Î.C.) solicitantul trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiţii: (a) să fie persoană fizică, (b) să fie cetăţeni ai Republicii Moldova sau apatrizi, (c) să aibă 18 ani împliniţi, (d) să domicilieze într-o localitate care intră în aria teritorială de activitate a cooperativei, (e) să aibă aceleaşi profesii sau să lucreze în domenii profesionale conexe ori să aibă alte interese comune prevăzute de statutul cooperativei, (f) să fi depus efectiv aportul care reprezintă cota sa de participare (art.14 alin.1 din Legea A.E.Î.C.).

O altă restricţie, de data această cu privire la persoanele juridice, este prevăzută de art.22 alin.1 din Legea C.C. potrivit căruia pot dobândi calitatea de membru a cooperativei de consum numai persoanele fizice. De asemenea, potrivit art.24 alin.1 al aceleiaşi legi, nu va putea dobândi calitatea de membru a cooperativei nici persoana care are interese contrare celor ale cooperativei de consum sau care îi face concurenţă.

Pe lângă aceste condiţionări legale statutul cooperativei va putea stabili unele condiţii particulare la admiterea a noi membri (art.176 alin.2 din cod).

Articolul 177. Încetarea calităţii de membru al cooperativei şi restituirea participaţiunii
(1) Calitatea de membru al cooperativei încetează prin retragere, excludere, deces sau lichidare.

(2) Membrul are dreptul să se retragă din cooperativă până la adoptarea deciziei de dizolvare.

(3) Membrului care se retrage din cooperativă i se compensează valoarea participaţiunii sau i se transmite patrimoniu corespunzător participaţiunii sale. Calculele se efectuează conform bilanţului de la data retragerii, iar dacă retragerea are loc pe parcursul exerciţiului financiar, restituirea se face conform ultimului bilanţ.

(4) Membrul cooperativei poate, dacă statutul nu prevede altfel, să înstrăineze oricând participaţiunea sa către un alt membru sau un terţ care urmează să devină membru, retrăgându-se astfel din cooperativă fără a cere partea sa din patrimoniu.

(5) Membrul cooperativei poate fi exclus prin hotărâre a adunării generale în cazul neexecutării sau al executării neconforme a obligaţiilor atribuite prin statutul cooperativei, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de statutul cooperativei. Membrul exclus din cooperativă are dreptul la restituirea participaţiunii în conformitate cu alin.(3).

(6) Participaţiunea se transmite prin succesiune dacă statutul cooperativei nu prevede altfel. În cazul în care nu pot deveni membri ai cooperativei, succesorilor li se achită valoarea participaţiunii.

(7) Urmărirea participaţiunii pentru datorii personale se permite doar în cazul insuficienţei unui alt patrimoniu al membrului cooperativei pentru achitarea lor în modul prevăzut de lege sau de statutul cooperativei.
1. Consideraţii generale. Calitatea de membru al cooperativei încetează prin retragerea ori excluderea membrului, precum şi ca urmare a decesului membrului persoană fizică sau lichidarea membrului persoană juridică (art.177 alin.1 din cod).

2. Retragerea din cooperativă. Principiul asocierii libere şi voluntare care guvernează înfiinţarea cooperativei implică, pe cale de consecinţă, şi posibilitatea pentru membrul acestei structuri de a se retrage necondiţionat din ea. În aplicarea acestui principiu, Codul civil consacră dreptul membrului unei cooperative de a se retrage oricând din ea, acest drept subzistând până la adoptarea deciziei de dizolvare a cooperativei (art.177 alin.1 din cod). Pentru a se retrage din cooperativă membrul acesteia va trebui să depună o cerere în acest sens la organele executive ale acesteia. Ca urmare a retragerii membrului retras fie i se va plăti contravaloarea patrimonială a participaţiunii sale, fie i se va transmite o parte din patrimoniu corespunzător acestei participaţiuni (art.177 alin.3 din cod). În toate cazurile, calculele se vor efectua conform bilanţului de la data retragerii, iar dacă retragerea are loc pe parcursul exerciţiului financiar, restituirea se face conform ultimului bilanţ.

3. Înstrăinarea cotei de participare (participaţiunii). Potrivit art.177 alin.4 din cod, membrul cooperativei poate, dacă statutul nu prevede altfel, să înstrăineze oricând participaţiunea sa către un alt membru sau un terţ care urmează să devină membru, retrăgându-se astfel din cooperativă fără a cere partea sa din patrimoniu. Dispoziţiile legale în materie fac distincţie în ceea ce priveşte înstrăinare participaţiunii de către membru, după cum aceasta se face unui alt membru sau unui terţ faţă de cooperativă. În cazul în care înstrăinarea se face unui alt membru legea nu prevede acordul în acest sens a organelor de conducere a cooperativei. Dacă însă înstrăinarea se face în favoarea unui terţ va fi necesar după caz acordul consiliului societăţii sau chiar a adunării generale.

Înstrăinarea participaţiunii poate interveni şi mortis cauza. În această situaţie, dacă statutul cooperativei nu prevede altfel, participaţiunea membrului decedat se va transmite moştenitorilor acestuia care dobândesc astfel calitatea de membri ai cooperativei (art.177 alin.6 din cod). Bineînţeles că, succesorii vor trebui să îndeplinească pentru aceasta condiţiile formale impuse de lege, în caz contrar ei neputând dobândi calitatea de membru a cooperativei. Într-o asemenea ipoteză moştenitorii vor avea totuşi dreptul la plata contravalorii participaţiunii şi a dividendelor cuvenite asociatului decedat conform situaţiei financiare anuale încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar în care a intervenit decesul.

4. Excluderea din cooperativă. Membrul cooperativei poate fi exclus prin hotărâre a adunării generale în cazul neexecutării sau al executării neconforme a obligaţiilor atribuite prin statutul cooperativei, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de statutul cooperativei (art.177 alin.5 din Codul civil). Constituie motive

pentru excluderea membrului din cooperativă, de exemplu: nevărsarea integrală a aporturilor la termenele stabilite prin lege sau statut; dobândirea calităţii de membru cu încălcarea prevederilor legale; încălcarea unei obligaţii de neconcurenţă înscrisă în statutul cooperativei, etc.

5. Urmărirea participaţiunii de către creditorii personali ai membrului cooperativei. Întrucât patrimoniul cooperativei are drept titular cooperativa ca persoană juridică, acest patrimoniu are un caracter autonom faţă de patrimoniile membrilor cooperativei. Astfel fiind cooperativa nu va răspunde pentru obligaţiile contractate de membrii săi. Codul civil oferă, totuşi, posibilitatea urmăririi de către creditorii personali ai membrului cooperativei a participaţiunii acestuia, cu condiţia ca creanţele acestora să nu fi fost satisfăcute prin executarea patrimoniului membrului (art.177 alin.7 din cod).

Articolul 178. Reorganizarea şi lichidarea cooperativei
Cooperativa se reorganizează şi lichidează în modul stabilit pentru societatea comercială.
1. Reorganizarea şi lichidarea cooperativei. Potrivit art.178 Cod civil cooperativa se reorganizează şi lichidează în modul stabilit pentru societăţile comerciale.

Un caz specific de reorganizarea şi lichidare a cooperativei este micşorarea numărului de membri sub limita legală. În aceste condiţii, membrii rămaşi vor trebui să hotărască fie majorarea numărului de membri până la limita minimă legală stabilită pentru tipul respectiv de cooperativ, fie reorganizarea cooperativei într-o întreprindere cu altă formă juridică, fie dizolvarea acesteia şi, drept consecinţă, lichidarea ei.

S e c t i u n e a a 4-a

INTREPRINDERILE DE STAT

SI INTREPRINDERILE MUNICIPALE