Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 172. Statutul cooperativei

(1) În statutul cooperativei trebuie să se indice:

a) denumirea;

b) obiectul de activitate şi scopul;

c) sediul;

d) aporturile membrilor în capitalul social, modul şi termenul de vărsare a acestora;

e) prestaţia în bani sau în alte bunuri la care pot fi obligaţi membrii, precum şi natura şi valoarea acestor prestaţii;

f) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale cooperativei;

g) modul de reprezentare;

h) regulile de convocare a adunării generale a membrilor;

i) filialele şi reprezentanţele societăţii;

j) alte date stabilite de lege.

(2) Nu sunt valabile, decât în cazul includerii în statut, dispoziţiile cu privire la:

a) aporturile în natură, obiectul acestora şi preţul pentru care sunt acceptate, precum şi membrul care le face;

b) răspunderea individuala a membrilor;

c) derogările de la lege privind intrarea în cooperativă, retragerea şi excluderea membrului;

d) întinderea şi restricţiile dreptului de vot al membrului;

e) calculul şi destinaţia excedentului activ al exerciţiului financiar şi în cazul lichidării;

f) cota în a cărei limită unii membri pot participa la capitalul social.

(3) Statutul poate prevedea şi alte clauze ce nu contravin legii.

(4) Statutul se întocmeşte în limba de stat şi se semnează de către toţi membrii fondatori.
1. Actul de constituire al cooperativei. Actul de constituire a cooperativei este statutul⁸⁷. Acesta va fi întocmit în limba de stat şi semnat de către toţi membrii fondatori (art.172 alin.4 din Codul civil). În condiţiile în care, după cum am mai arătat, ţinerea unei adunări constitutive este obligatorie, conţinutul statutului va fi discutat şi aprobat în cadrul acesteia.

Statutul cooperativei va trebui să conţină toate clauzele necesare pentru o funcţionare normală a cooperativei. Potrivit art.172 alin.1 din cod, statutul cooperativei va trebui să indice, în mod obligatoriu, următoarele: (a) denumirea; b) obiectul de activitate şi scopul; (c) sediul; (d) aporturile membrilor în capitalul social, modul şi termenul de vărsare a acestora; (e) prestaţia în bani sau în alte bunuri la care pot fi obligaţi membrii, precum şi natura şi valoarea acestor prestaţii; (f) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale cooperativei; (g) modul de reprezentare; (h) regulile de convocare a adunării generale a membrilor; (i) filialele şi reprezentanţele societăţii.

Statutul cooperativei va mai putea prevedea şi unele dispoziţii cu privire la: (a) aporturile în natură, obiectul acestora şi preţul pentru care sunt acceptate, precum şi membrul care le face; (b) răspunderea individuala a membrilor; (c) derogările de la lege privind intrarea în cooperativă, retragerea şi excluderea membrului; (d) întinderea şi restricţiile dreptului de vot al membrului; (e) calculul şi destinaţia excedentului activ al exerciţiului financiar şi în cazul lichidării; (f) cota în a cărei limită unii membri pot participa la capitalul social. De notat că asemenea prevederi nu pot fi valabile decât prin introducerea lor în statutul cooperativei (art.172 alin.2 din cod).

În afară de clauzele menţionate statutul cooperativei de întreprinzător va trebui să conţină date cu privire la: modul de formare şi de utilizare a rezervelor fondurilor)cooperativei, normele de prudenta financiara, modul de acordare a informaţiei membrilor şi membrilor asociaţi ai cooperativei şi răspunderea pentru neacordarea acesteia, modul de contestare a deciziilor organelor cooperativei şi de soluţionare a litigiilor dintre membrii cooperativei, dintre aceştia din urmă şi cooperativă, precum şi modul tragerii la răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale cooperativei, temeiurile şi modul de reorganizare şi dizolvare a cooperativei (art.17 din Legea C.Î.).

De asemenea, statutul cooperativei de producţie va trebui să cuprindă şi clauze referitoare la: modul de participare prin muncă personală a membrilor cooperativei la activitatea acesteia, modul de retribuire a muncii membrilor cooperativei, modul de formare a capitalului social şi a rezervelor (fondurilor) cooperativei, modul de distribuire a profitului net între membrii cooperativei, modul de acoperire a pierderilor de bilanţ ale cooperativei, modul de acordare a informaţiei membrilor cooperativei, modul de reorganizare şi lichidare a cooperativei (art.9 din Legea C.P.).

Clauzele minime ale statutului unei cooperative de consum sunt prevăzute de art.83 din Legea C.C., iar pentru statutul unei asociaţii de economii şi împrumut a cetăţenilor – de art.22 din Legea A.E.Î.C.

Statutul cooperativei va putea prevedea şi alte clauze ce nu contravin legii, în caz contrar, acestea fiind nule de drept.

Prevederile statutului cooperativei sunt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de conducere a cooperativei, dar şi pentru membrii acesteia.

Modificarea statutului este de competenţa exclusivă a adunării generale a membrilor cooperativei (art.175 alin.5 lit.a) din Codul civil).

Articolul 173. Înregistrarea cooperativei
Înregistrarea de stat a cooperativelor se efectuează în modul stabilit pentru societăţile comerciale.
1. Înregistrarea cooperativei. Dobândirea de către cooperativă a personalităţii juridice se realizează, potrivit art.63 din Codul civil, prin înregistrarea de stat a acesteia. Potrivit art173 din cod, înregistrarea de stat a cooperativelor se efectuează în modul stabilit pentru societăţile comerciale. În mod concret, înregistrarea cooperativei are loc la organele teritoriale ale Camerei Înregistrării de Stat a Departamentului Tehnologii Informaţionale în conformitate cu dispoziţiile art.10-art.14 din Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor nr.1265-XIV/05.10.2000. Dispoziţiile Legii cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor se completează, în măsura necesităţilor, cu dispoziţiile art.19 din Legea C.Î. (pentru cooperativa de întreprinzător), art.12 din Legea C.P. (pentru cooperativa de producţie), art.84 din Legea C.C. (pentru cooperativa de consum) şi art.23 din Legea A.E.Î.C. (pentru cooperativele de credit).

Articolul 174. Capitalul social al cooperativei
(1) Cooperativa are un capital social variabil. El reprezintă suma tuturor participaţiunilor membrilor cooperativei în conformitate cu statutul ei.

(2) Până la înregistrarea cooperativei, membrul este obligat să depună integral participaţiunea sa dacă legea sau statutul cooperativei nu prevede altfel.

(3) Membrii cooperativei sunt obligaţi ca, în termen de 2 luni după aprobarea bilanţului contabil anual, să recupereze, prin contribuţii suplimentare, pierderile cooperativei. În cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, cooperativa poate fi desfiinţată prin hotărâre judecătorească, la cererea creditorilor. Membrii cooperativei poarta răspundere subsidiară solidară pentru obligaţiile ei în limitele părţii netransmise a contribuţiei suplimentare a fiecărui membru.

(4) Patrimoniul rămas după lichidarea cooperativei se repartizează între membrii acesteia în conformitate cu statutul ei.

1. Capitalul social al cooperativei. Ca orice altă persoană juridică, şi cooperativa are un patrimoniu propriu, existenţa acestuia fiind, de altfel, şi o condiţie sine qua non a existenţei cooperativei. Acest patrimoniu propriu şi distinct de cel al membrilor şi al altor persoane fizice sau juridice este destinat realizării obiectului social stabilit în actul său constitutiv. Una din cele mai importante componente a patrimoniului cooperativei este capitalul social.

Capitalul social reprezintă suma tuturor participaţiunilor⁸⁸ membrilor cooperativei în conformitate cu statutul ei (art.174 din cod).

Precizăm că legea nu cere, ca în cazul anumitor forme de societăţi comerciale, o limită minimă de capital social⁸⁹, dar nici o limită maximă a acestuia. Valoarea capitalului social va fi determinată în fiecare caz concret de membrii cooperativei⁹⁰, care sunt liberi să decidă atât în acest sens, cât şi în privinţa aportului fiecăruia.

În principiu, membru cooperator va putea efectua atât aporturi în bani (numerar), cât şi în natură. Aportul în natură are ca obiect anumite bunuri mobile sau imobile şi care pot fi transmise cooperativei cu titlu de proprietate sau cu titlul de folosinţă. La anumite tipuri de cooperative sunt acceptate numai aporturi în numerar – cooperativa de consum (art.90 alin.1 din Legea C.C.) şi cooperativa de credit (A.E.Î.C.), în cadrul căreia datorită specificităţii sale se vor efectua doar aporturi în numerar. De asemenea, chiar în cadrul cooperativelor în privinţa cărora legea permite aporturi în natură se va putea stabili prin statut obligativitatea efectuării doar a aporturilor în numerar.

Nu vor putea constitui obiect al aportului: (a) evaluarea în bani a activităţii privind constituirea cooperativei, (b) bunurile imobile şi mobile neînregistrate, inclusiv produsele activităţii intelectuale, pasibile înregistrării de stat în conformitate cu legislaţia, (c) bunurile a căror participare în circuitul civil este interzisă sau limitată de actele legislative, dacă nu există autorizaţia corespunzătoare a autorităţii publice abilitate, (d) împrumuturi primite de la cooperativă, (e) alte bunuri nebăneşti determinate de statutul cooperativei (art.38 alin.7 din Legea C.Î. şi art.24 alin.3 din Legea C.P.).

Pentru unele tipuri de cooperative prin lege este stabilit şi un plafon de participare la capitalul social, şi anume: pentru cooperativa de întreprinzător (art.39 alin.3 din Legea C.Î.) şi pentru cooperativa de producţie (art.25 alin.3 din Legea C.P.) – 20%, iar pentru cooperativa de credit – 10% (art.25 alin.2 din Legea A.E.Î.C.). Prin statut se vor putea prevedea şi cote mai mici în conformitate cu art.172 alin.2 lit.f) din Codul civil.

Membrul cooperator va efectua integral aportul până la înregistrarea cooperativei, afară numai dacă prin lege sau statutul acesteia se prevede altfel (art.174 alin.2 din Codul civil).

În afară de capitalul social patrimoniul cooperativei (capitalul total) este format din fondurile (rezervele) cooperativei, constituite potrivit legii sau statutului, beneficiu net (profitul nerepartizat), precum şi din alte surse.

Potrivit art.174 din cod, “membrii cooperativei sunt obligaţi ca, în termen de 2 luni după aprobarea bilanţului contabil anual, să recupereze, prin contribuţii suplimentare, pierderile cooperativei. În cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, cooperativa poate fi desfiinţată prin hotărâre judecătorească, la cererea creditorilor. Membrii cooperativei poarta răspundere subsidiară solidară pentru obligaţiile ei în limitele părţii netransmise a contribuţiei suplimentare a fiecărui membru”. Întrucât asupra acestei dispoziţii cel puţin bizare a legii ne-am pronunţat anterior nu vedem necesitatea unei reveniri. Ne vom limita să menţionăm doar faptul că, după opinia noastră, răspunderea membrului unei cooperative va fi limitată la valoarea participaţiunii deţinute în patrimoniul cooperativei, avându-se în vedere participaţiunea la care s-a obligat potrivit statutului. Astfel că, în ipoteza în care membrul cooperator nu a efectuat integral aportul corespunzător participaţiunii sale, răspundere sa va fi angajată inclusiv pentru partea nevărsată (art.171 alin.3 din cod).

În sfârşit, precizăm că patrimoniul rămas după lichidarea cooperativei se va repartiza între membrii acesteia în conformitate cu statutul ei (art.174 alin.4).