Colegiul de redacţIE

Comunicarea permanentă cu cetăţenii U.E.

Ombudsmanul European a depus eforturi pentru a aduce la cunoştinţa a cât mai mulţi cetăţeni despre obiectul activităţii sale. Fie prin intermediu media, discursurilor, seminariilor sau vizite în statele membre Ombudsmanul European depune eforturi pentru a se asigura că cetăţenii Uniunii Europene cunosc activitatea sa.

Ombudsmanul European organizează regulat întâlniri cu media. Acesta elaborează comunicate de presă pentru a atrage atenţia asupra deciziilor importante pe cale le-a luat. Conferinţele de presă sunt organizate pentru a prezenta raportul anual al Ombudsmanului European, oferind şansa de a se pune întrebări şi de a primi răspunsuri în legătură cu activitatea sa.

Ombudsmanul European şi angajaţii săi iau parte la seminarii, conferinţe şi întâlniri pentru a informa despre dreptul a adresa petiţii şi despre rezultatele ce au fost obţinute. Pentru a se asigura că cetăţenii Uniunii Europene sunt corect informaţi în legătură cu activitatea Ombudsmanului European, este foarte important să ştie de unde să se obţină informaţii relevante. În statele membre birourile Comisiei Europene şi ai Parlamentului European reprezintă de obicei prima posibilitate pentru ca cetăţenii Uniunii Europene să afle mai multe despre uniune.

Ombudsmanul European se asigură că aceste birouri au la dispoziţie materiale informative şi că site-urile acestora de internet fac trimitere către acesta. Toate infocentrele din Uniunea Europeană deţin materiale informative despre Ombudsmanul European.

Ombudsmanul European a dezvoltat strânse relaţii birourile MEP, având în vedere strânsele lor legături cu cetăţenii Uniunii Europene. Birourile Ombudsmanului European participă la Zilele Deschise organizate în fiecare an de către instituţiile Uniunii Europene. Persoane care lucrează în cadrul instituţiei sunt prezente la această manifestare pentru a răspunde la întrebări şi pentru a distribui materiale de prezentare a activităţii Ombudsmanului European.

Site-ul de internet al Ombudsmanului European furnizează informaţii pentru oameni cu o largă gamă de interese – de la cetăţeni care doresc să adreseze petiţii până la studenţi care se documentează pentru teze şi lucrări, până la jurnalişti interesaţi de ultimele comunicate de presă. Actualizat în permanenţă, reprezintă o soluţie pentru ca activitatea Ombudsmanului European să fie cunoscută.

BIBLIOGRAFIE:

• 
  BĂDESCU Mihai, ŢONEA Bogdan, Drept Constituţional şi Instituţii Politice, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2006
  
• 
  IONESCU Cristian, Drept Constituţional şi Instituţii Politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996
  
• 
  ŞTEFAN Tudorel, ARGEŞEAN – GRIGORIU Beatrice, Drept comunitar, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007
  
• 
  MANDA Cezar Corneliu, Controlul administrativ în spaţiul juridic european, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005
  
• 
  VIERIU Eufemia, Note de curs
  
• 
  VIERIU Eufemia, VIERIU Dumitru, Drept instituṭional comunitar european, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2007
  
• 
  Decizia Parlamentului European din 9 martie 1994 privind dispoziţiile de reglementare şi condiţiile generale care reglementează îndeplinirea atribuţiilor ce revin Mediatorului European (94/262/CECO, CE, Euratom)
  
• 
  http://www.euro-ombudsman.eu.int
  

RĂSPUNDERA DISCIPLINARĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Eufemia Vieriu

Lector universitar doctor, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
Rezumat:

Problema răspunderii juridice a funcţionarilor publici se pune numai în legătură cu încălcarea de către aceştia a normelor juridice în calitatea lor de funcţionari publici sau în legătură cu funcţia publică pe care o deţin. Răspunderea disciplinară există independent de celelalte forme ale răspunderii juridice, rezultă din prevederile legii care definesc acţiunile, inacţiunile, împrejurările de timp şi spaţiu în care acestea trebuie să se producă pentru a fi calificate drept abateri disciplinare şi să atragă sancţiunea disciplinară.

Prezentul material tratează aspecte referitoare la noṭiunea şi trăsăturile abaterii disciplinare, formelor de sancṭionare a abaterilor disciplinare (mustrarea scrisă, diminuarea drepturilor salariale, suspendarea dreptului de avansare, retrogradarea în treptele de salarizare sau în funcţia publică). Sunt abordate de asemenea, aspecte referitoare la organizarea şi funcṭionarea comisiilor de disciplină, precum şi principiile pe baza cărora aceasta îşi desfăşoară activitatea.
Cuvinte cheie: răspundere disciplinară, abatere disciplinară, comisie de disciplină.
Abstract:

The issue of civil servants' liability only arises in connection with the violation of legal norms by them in their capacity as civil servants or in connection with the public office they hold. Disciplinary liability exists independently of other forms of legal liability, resulting from the law that define the actions, inactions, the circumstances of time and place in which they must produce to qualify as misbehaviour and attract disciplinary sanction.

This material deals with issues related to the concept and features of the disciplinary offence, the sanction of disciplinary offences forms (written reprimand, reduction of wages, suspension of the right to promotion, or demotion in pay scales in the public service). Also, addressed issues relating to the organization and functioning of discipline and the principles on which it operates.
Kewords: disciplinary, misbehavior, disciplinary committee

Consideraṭii introductive

În literatura de specialitate se vorbeşte, în principiu, de patru forme ale răspunderii juridice ale funcţionarului public sau, în opinia unor autori, de cinci forme⁸⁶: răspunderea disciplinară, răspunderea contravenţională, răspunderea patrimonială, răspunderea civilă, răspunderea penală. Alṭi autori vorbesc despre răspunderea administrativ-disciplinară, administrativ-contravenţională şi răspunderea administrativ-patrimonială⁸⁷.

Statutul funcţionarilor publici reglementează răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă şi penală, care intervine în cazul în care funcţionarii publici încalcă îndatoririle de serviciu, cu vinovăţie.