Competitivitatea pe bazǎ de inovare a economiei româneşti în contextul Strategiei de la Lisabona

6. Concluzii

A construi o economie bazată pe cunoaştere a devenit un scop raţional pentru orice stat. Acesta reprezintă drumul către competitivitate, creştere şi prosperiatate economică. Dar una este să ţinteşti un astfel de obiectiv îndrăzneţ şi alta sa îl realizezi. Pentru o ţară ca România, care se zbate încă să ajungă la economia de piaţă, ar putea să pară nepotrivit să vorbim despre inovare şi cunoaştere. Cum am putea stimula inovarea dacă fundamentul structural al economiei este încă şubred? S-ar putea spune că reformele structurale sunt paşi care ar trebui făcuţi pe rând, mai întâi concentrându-ne pe procesul de transformare economică, şi apoi încercând să ridicăm nivelul de competitivitate al economiei. Astfel, pe un fond economic sănătos, nevoia de inovare şi transfer tehnologic ar apărea în mod natural.

Din păcate România nu are timpul disponibil să mai aştepte. În lupta sa pentru a se integra în Uniunea Europeană, România are nevoie să-şi concentreze resursele pe convergenţă reală. Fără acţiuni şi politici hotărâte, România va avea nevoie de aproximativ 80 de ani pentru a atinge venitul per capita din EU⁷⁵. Un astfel de ritm nu poate fi acceptat şi, de aceea, singura soluţie pentru România este să ardă etape, şi să forţeze pe linia unei creşteri accelerate. O astfel de politică trebuie să pornească de la stimularea inovării, a activităţilor de cercetare-dezvoltare ca instrumente ale saltului pe alte nivele de creştere, care vor transforma în final România într-o economie competitivă.

Ştiinţa economică arată că o creştere sustenabilă nu poate fi realizată doar prin investiţii şi asigurarea stabilităţii mediului macroeconomic, dacă acestea nu sunt dublate de progresul tehnic, care amplifică valoarea capitalului şi a forţei de muncă. De aceea schimbarea de la exploatarea resurselor la exploatarea cunoaşterii reprezintă piatra de încercare a saltului de la competitivitatea bazată pe cost la cea bazată pe valoarea finală. La nivelul decidenţilor de politici, ca şi la cel al comunităţii de afaceri, există o nevoie de conştientizare a faptului că abordarea sistemică a inovării presupune că relaţia dintre activitatea de C-D şi firme nu este una liniară (O’Doherty and Arnold, 2003), fiecare parte jucând un rol cheie în întreg procesul de inovare, de la producţia de cunoaştere la realizarea produselor finale.

Din păcate, actualul nivel de inovare din România pune în pericol nu doar competitivitatea generală a companiilor cât mai ales capacitatea acestora de a supravieţui integrării în UE. De aceea, se impune un salt sistemic care nu poate fi realizat decât cu participarea tuturor actorilor: firme, instituţii de stat, unităţi de cercetare şi finanţatori de capital de risc.

Firmele trebuie nu doar să atingă gradul necesar de conştientizare privind nevoia de inovare, dar mai ales să adopte măsuri concrete pentru a-şi dezvolta abilităţile necesare. Inovarea presupune capacităţi specifice (precum aceea de a sesiza oportunităţile oferite de piaţă în corelatie cu evoluţiile tehnologice, de a identifica solutiile tehnice, de a evalua raportul costuri-beneficii şi riscurile presupuse, de a identifica resursele necesare, de a accentua tolul TIC şi al persoanelor cu înaltă calificare, etc.), abilităţi care să fie câştigate la nivelul angajaţilor, managerilor sau să fie incorporate în organizarea firmei.
Sarcina statului este dublă: de a se înscrie pe linia de convergenţă în privinţa resurselor bugetare cu media UE (la nivelul ponderii în PIB), în acelaşi timp asigurând o competiţie reală pentru resursele allocate. Aceasta din urmă trebuie să fie bazată pe transparenţă deplină şi orientarea produselor finale către nevoile pieţei. Un sistem funcţional în această direcţie va putea genera un process de învăţare atât pentru firmele inovative, cât şi pentru unităţile de cercetare, contribuind la formarea unei pieţe a cercetării.

Cum statul este şi proprietarul majorităţii unităţilor de cercetare din domeniul tehnologic, acesta ar trebui să asigure pentru acestea actualizarea capacităţilor manageriale, pentru a le creşte abilitatea de a acţiona în conformitate cu oportunităţile pieţei.

Ca şi în cazul celorlalti actori, finanţarea privată are nevoie de a-şi dezvolta abilităţi specifice pentru a putea acţiona în acest domeniu, în special în ceea ce priveşte evaluarea şanselor de success a diferitelor proiecte de inovare. Având în vedere nu numai că inovarea oferă rate de profiabilitate mai mari, ci şi faptul că a devenit o condiţie obligatorie a dezvoltării pe termen lung, această actualizare de abilităţi reprezintă un pas necesar.

Bibliografie

Caragea, A. Gheorghiu, R. Turlea, G. (2004, forthcoming) Factors And Impacts In The Information Society A Prospective Analysis In The Candidate Countries, Report on ROMANIA, Contract no. N 20089-2002-11 F1ED SEV HU;

Cowan Robin and Gert van de Paal, Innovation Policy in a Knowledge-Based Economy, A merit study commissioned by the European Commission, June 2000;

Gaudeul, A., Jullien, B., (2001), E-commerce: quelques elements d’economie industrielle, Revue economique, vol. 52, October;

Dǎianu, D., Voinea, L., Pǎuna, B., Stǎnculescu, M., Mihǎiescu, F., (2001) Câştigǎtori şî perdanţi ai procesului de integrare. Oprivire asupra României, CRPE/31/2001

Handler Heinz and Burger Cristina (editors), Competition and competitiveness in a new economy, Vienna, July 2002;

Kay, J., (2001), What became of the New Economy?, National Institute Economic Review, No. 177, July;

Kelly, K., (1998), New Rules for the New Economy: 10 Ways the Network Economy is Changing Everything, London, Fourth Estate;

Klaus Schwab, Michael E. Porter, Peter K. Cornelius, The Global Competitiveness Report, 2002-2003;

Kolk Alar, Financing RTD. A Practical Approach, Knowledge Economy Forum Budapest, March 23 – 26, 2004;

Lengrand Louis & Associés, Innovation tomorrow. Innovation policy and the regulatory framework: Making innovation an integral part of the broader structural agenda, European Commision, 2002;

Nonaka I, and Takeuki H., The Knowledge Creating Company, Oxford University Press, 1995;

O’Doherty, D, Arnold, E, Understanding innovation, IPTS Technical Reports, 71/200;

Porter Michael, Enhancing the Microeconomic Foundations of Prosperity: The Current Competitiveness Index, 2001 http://www.isc.hbs.edu/Micro_9201.pdf

Porter, Clusters and regional competitiveness: Recent learnings, presentation at the International Conference on Technology Clusters, Montreal, November 2003;

Sapir Andre - Coordonator, An Agenda for a Growing Europe – Making the new economic System Deliver, Report of an Independent High-Level Study Group established on the Initiative of the President the European Commision, July 2003;

Soete, L. The Knowledge Economy: Policy Challenges, presentation at the Knowledge Economy Forum, Budapest 2004;

Voinea, L. (2002), Greu de ucis: industriile tradiţionale româneşti din perspectiva convergenţei la UE, FSD, Harta Aderǎrii la UE, www.osf.ro

Vossen, W. R., Combining small and large firm advantages in innovation, 1998, http://www.ub.rug.nl/eldoc/som/b/98B21/98b21.pdf

*** Enterprise Policy Performance Assessment 2003, OECD-Investment Compact, Paris 2003;

*** European Innovation Scoreboard 2003, Chapters C-D-based vs. diffusion based innovation and Innovation in services http://trendchart.cordis.lu/scoreboard2003/html/inno_paths

*** European Innovation Scoreboard Country Paper for Romania, 2003 (www.cordis.lu).

*** Global Information Technology Report 2002-2003, Oxford University Press

*** Innovation policy in six candidate countries. The challenges. Final Report. Study coordinated by ADE for Enterprise DG, European Commission 2003;

*** Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare pe perioada 1999-2005, MER, Bucureşti 1999;

*** Strategia Naţională pentru Proprietate Intelectuală (2003-2007), Guvernul României;

*** Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea 2001-2002, Ministerul Educaţiei şi Cercetǎrii, Bucureşti, ianuarie 2003;

*** Romania, your business partner, Agenţia de Strategii Guvernamentale, Bucureşti 2003;

*** Tax incentives for research and development: trends and issues, OECD, Paris 2003;

*** Thematic Trendchart Report “Intellectual Property” (August 2003);

*** Trendchart Report “Industry-Science Relationship” 2003.

*** The sources of Economic Growth in OECD countries, OECD, 2003;

*** Comerţul exterior al româniei în anul 2002. Programul de acţiune privind dezvoltarea comerţului exterior în anul 2003, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi Departamentul de Comerţ Exterior.

1 Building the Microeconomic Foundations of Prosperity: Findings form the Microeconomic Competitiveness Index, Michael Porter in Global Competitiveness Report 2002-2003, World Economic Forum, Geneva 2003;

2 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European and Social Committee and the Committee of the Regions. Innovation Policy: updating the Union’s approach in the context of Lisbon Strategy, COM (2003) 112, Brussels, 11.3.2003;

3 http://www.cordis.lu/innovation-policy/studies.html;

4 Sources of Economic Growth in OECD Countries, 2003 http://www1.oecd.org/publications/e-book/1103011E.PDF;

5 Estimări ale creşterii bazate pe productivitatea multi-factor sunt des folosite ca variabile proxi pentru a măsura progresul tehnologic. Acestea se obţin ca şi creştere neexplicatǎ de variaţiile factorilor de bazǎ, munca şi captalul;

6 Andre Sapir - Coordonator, An Agenda for a Growing Europe – Making the new economic System Deliver, Report of an Independent High-Level Study Group established on the Initiative of the President the European Commision, iulie 2003;

7 Consiliul European de la Lisabona, martie 2000;

8 Pentru informaţii suplimentare a se vedea: http://europa.eu.int/comm/lisbon_strategy/intro_en.html;

9 Fundamentarea teoretică corespunde abordării lui Michael Porter în ceea ce priveşte tranziţia de la competitivitatea bazată pe costuri la cea bazată pe inovare;

10 Şi alte Consilii Europene au tratat teme legate de obiectivele agendei Lisabona (Feira, iunie 2000, Nisa, Decembrie 2000, Goteborg, iunie 2001, Laeken, decembrie 2001, Sevilia, iunie 2002, Thessalonik, iunie 2003, Bruxelles, octombrie 2003, Bruxelles, decembrie 2003);

11 “Metoda deschisa de coordonare” este o nouă formă de acţiune colectivă menită să promoveze compatibilitatea, convergenţa sau coerenţa politicilor publice din Statele Membre. Acoperind diverse domenii în care se caută atingerea unor înţelegeri, este o cale de mijloc între integrarea legislativă şi cooperare. (http://europa.eu.int/comm/governance/areas/group8/report_en.pdf);

12 Indicatorul ‘nivelul ocupării în sectorul high-tech’ include sectoarele CAEN: chimicale, (CAEN 24), utilaje (CAEN 29), echipament de birou (CAEN 30), ehipamente electrice (CAEN 31), echipamente de telecomunicaţii (CAEN 32), instrumente de precizie (CAEN 33), automobile (CAEN 34) şi transporturi aerospaţiale şi alte transporturi (CAEN 35). Ocuparea totală include tot sectorul de produse manufacturate şi servicii. Acest indicator este echivalentul indicatorului utilizat pentru măsurarea politicilor naţionale de C-D;

13 ttp://www.european-patent-office.org/news/info/2002_12_19_e.htm;

14 European Trend Chart on Innovation, Country Report Romania in 2000.

15 Pentru a facilita lectura materialului, toate referirile de naturǎ tehnicǎ sunt tratate separat;

16 Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea 2001-2002, Ministerul Educaţiei şi Cercetǎrii, Bucureşti, ianuarie 2003;

17 Numai 9% din cheltuielile agenţilor economici pentru C-D sunt orientate cǎtre cercetarea universitarǎ, acoperind numai 5.6% din totalul cheltuielilor de C-D ale universitǎţilor (INSSE, 2002);

18 Conform planului naţional de dezvoltare (2001-2005);

19 Declaraţie a dlui Radu Minea, preşedinte al Sindicatelor din cercetare în cadril dezbaterii “Cercetarea româneascǎ – incotro?”, în Adevarul, 19 decembrie 2003;

20 INSSE;

21 61.5% dintre angajaţii din C-D au peste 40 de ani (INSSE, 2003);

22 idem;

23 Tendinţa de disipare a resurselor a fost recunoscutǎ în Raportul asupra activitǎţii de cercetare-dezvoltare şi inovare, 2001-2002;

24 Lengrand (2002) descrie trei generaţii de modele de inovare: linear, cu feed-back şi sistemic. Modelul linear porneşte de la ştiinţa de laborator şi parcurge diferite stadii pânǎ când cunoaşterea nou creatǎ este incapsulatǎ în produse comerciale şi se difuzeazǎ în sistemul economic. Modelul cu feed-back implicǎ un proces de comunicare în ambele sensuri dintre douǎ puncte ale sistemului descris mai sus, în timp ce modelul sistemic include un proces de colaborare aproape permanentǎ;

25 Pentru o analizǎ mai aprofundatǎ a legǎturii dintre structura economicǎ, dezvoltare şi prezenţa activitǎţilor de subcontractare, vezi Dǎianu et al (2001), şi Voinea (2002), a.o.;

26 Totuşi, OCDE, 2003 observǎ cǎ deşi sectoarele TIC au fost puternic influenţate de dezvoltarea tehnologiilor noi, existǎ diferenţe semnificative între aceste efecte între ţǎri;

27 Unele dintre firmele multinaţionale inoveazǎ local, mai ales pentru a ajusta designul, ambalajul şi metodele de distribuţie pentru a corepunde specificitǎţii cererii interne;

28 Innovation policy in seven candidate countries: the challenges. Innovation policy profile: România, Studiu coordonat de ADE, martie 2003;

29 Pe baza rezultatelor din Global Competitiveness Report 2001/2002, România este lider între ţǎrile candidate în ceea ce priveşte disponibilitatea cercetǎtorilor şi a inginerilor;

30 Conform Global Competitiveness Report 2002, în ceea ce priveşte indicatori cum ar fi Calitatea Institutelor de Cercetare, Disponibilitatea Localǎ a Serviciilor Ştiinţifice şi de Educaţie Permanentǎ ca şi colaborarea dintre Universitǎţi şi Industrie, România este fie clar codaşǎ, ori aproape de aceastǎ condiţie;

31 FSD Bucureşti, Barometrul de Opinie Publicǎ, toamna 2003

32 Conform estimǎrilor Bǎncii Mondiale, numai între 1989 şi 1998, rata de sǎrǎcie a crescut de 6 ori. In 2002, ponderea sǎracilor este estimatǎ la 29% din populaţie (World Bank, Poverty Assessment, www.worldbank.org, Comisia Naţionalǎ Anti-Sǎrǎcie www.caspis.ro), cu 11.8% trǎind în sǎrǎcie extremǎ (Comisia Naţionalǎ Anti-Sǎrǎcie, www.caspis.ro)^.

33 INSSE, datele pe angajat au fost calculate pe baza datelor de ocupare din 2001;

34 OECD-Investment Compact, FIAS, WB, EC;

35 Programul Economic de Pre-aderareş

36 Declaraţia domnului Alexandru Athanasiu - Ministrul Educaţiei şi Cercetării, în cadrul dezbaterii „Cercetarea românească-Încotro?”, în Adevărul, 19 decembrie 2003;

37 idem;

38 idem;

39 Reglementat prin HG 48-1998 şi HG 562-1999. Prin HG 556 / 7 Iunie 2001, numărul de programme C-D-I a crescut la 14 www.mcti.ro;

40 Programul Economic de Pre-aderare;

41 Declaraţia domnului Virgil Gândea, Director General al Institutilui Naţional De Cercetare şi Dezvoltare în domeniul modernizării maşinilor agricole, poziţie susţinută de Ministrul Educaţiei şi Cercetării, în cadrul dezbaterii „Cercetarea românească-Încotro?”, în Adevărul, 19 decembrie 2003;

42 Curtea de Conturi este corpul suprem de control financiar a formării, administrării şi folosirii resurselor financiare ale statului şi sectorului public. (Legea 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată şi completată de Legea 77/2002);

43 Gardianul, 15 noiembrie 2003;

44 Declaraţia domnului Alexandru Athanasiu - Ministrul Educaţiei şi Cercetării în cadrul dezbaterii „Cercetarea românească-Încotro?”, în Adevărul, 19 decembrie 2003;

45 România, partenerul tău de afaceri, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Bucureşti 2003;

46 Technology Roadmap;

47 Science and Technology Roadmapping: from Industry to Public Policy, Olivier Da Costa, Mark Boden, Yves Punie and Mario Zappacosta, IPTS;

48 Ministerul Educaţiei şi Cercetării are deja în vedere condiţionarea finanţărilor publice prin granturi de patentarea rezultatelor cercetării finnaţate;

49 Cheltuielile Brute de Cercetare-Dezvoltare;

50 Conform datelor furnizate de Oresa Ventures Romania (http://oresaventures.com/romania.html);

51 Conform analizei Oresa Ventures România (http://oresaventures.com/romania.html);

52 după cum propune Dl.Eugen Ovidiu Chirovici, Preşedinte ANIMMC, în interviul publicat în Piaţa Financiară, Supliment Finanţarea IMM, Martie 2004;

53 idee evidenţiată de Dna Silvia Ciornei, Preşedinte al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Piaţa Financiară, Supliment Finanţarea IMM, Martie 2004;

54 Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare;

55 Kreditanstalt für Wiederaufbau – asistenţa Guvernului Germaniei;

56 PHARE este unul din fondurile de pre-aderare;

57 Banca Europeană de Investiţii;

58 Fondul European de Investiţii;

59 Oficiul Naţional pentru Patente şi Mărci a fost creat în 1998 ca entitate autonom; Oficiul Naţional pentru depturi de proprietate inlectuală a fost creat în 1996;

60 Rata pirateriei software a scăzut de la 93% la 67%. (IIPA 2001-2002, http://www.iipa.com/pdf );

61 Potrivit Strategiei Naţionale privind Proprietatea Intelectuală;

62 Gardianul, 18 March 2004;

63 Potrivit OG 57/2002 aprobată prin legea 324/2003;

64 Potrivit OG 442/2003;

65 Global Information Technology Report 2003 plasează România poziţia 9 (din 82 de ţări), cu un score de 5.81 (raportat la un maxim de 7) în ceea ce priveşte calitatea educaţiei în domeniul matematicii şi ştiinţeleor;

66 Sondajul PISA (OECD Programme for Students Assessment) realizat în 2000 cu scopul de a măsura calitatea educaţiei pentru elevii în vârstă de 15 ani “ pe baza capacităţii tinerilor de a folosi cunoaşterea şi aptitudinile pentru a acţiona în faţa unorprovocări de tipul celor reale, mai degrabă decât doar analizând capacitatea de a face faţă programei şcolare” a plasat România pe poziţia 30 din 32 de ţări (28 fiind membre OCDE), doar înainte de Mexic şi Brazilia;

67 Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2002 şi Învăţământul superior la începutul anului 2002-2003, Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice;

68 Innovation Scoreboard 2002;

69 Calculat pe baza AMIGO-2002 ca pondere din angajaţii cu pregătire terţiară care lucrează ca funcţionari sau specialisti cu funcţii intelectuale sau ştiinţifice;

70Sondajul SIBIS (2002/03);

71 Date extrase din European Innovation Scoreboard -2003 şi Country Paper for Romania (www.cordis.lu)

72 Pe baza rezultatelor din Global Competitiveness Report 2001/2002, Romania apare ca lider în cadrul ţărilor candidate în cea ce priveşte disponibilul de ingineri şi cercetători.

73 Potrivit Global Competitiveness Report 2002, cu privire la indicatori precum Calitatea institutelor de cercetare, oferta de servicii de consultanţă şi pregătire ştiinţifică, colaborarea cercetării dintre industrie şi cercetare, Romania este fie ultima ţară din Europa or foarte aproape de această situaţie.

74 "Departe de a atinge obiectivele stabilite la Lisabona privind numărul de cercetători, Europa riscă o criză creată de scăderea numarului cercetătorilor " spune Prof. José Mariano Gago preşedintele unui grup la nivel înalt de experţi care a prezentat recomandări privind creşterea resurselor uname din domeniul ştiinţei şi tehnologiei la nivel european către Comisarul European privind Cercetarea Philippe Busquin la o conferinţă internaţională ţinută la Bruxeles pe 2 aprilie.

75 După calculul distanţei în timp (t-distance) estimată de Economist Intelligence Unit, Londra 2003;