6. Concluzii
A construi o economie bazată pe cunoaştere a devenit un scop raţional pentru orice stat. Acesta reprezintă drumul către competitivitate, creştere şi prosperiatate economică. Dar una este să ţinteşti un astfel de obiectiv îndrăzneţ şi alta sa îl realizezi. Pentru o ţară ca România, care se zbate încă să ajungă la economia de piaţă, ar putea să pară nepotrivit să vorbim despre inovare şi cunoaştere. Cum am putea stimula inovarea dacă fundamentul structural al economiei este încă şubred? S-ar putea spune că reformele structurale sunt paşi care ar trebui făcuţi pe rând, mai întâi concentrându-ne pe procesul de transformare economică, şi apoi încercând să ridicăm nivelul de competitivitate al economiei. Astfel, pe un fond economic sănătos, nevoia de inovare şi transfer tehnologic ar apărea în mod natural.
Din păcate România nu are timpul disponibil să mai aştepte. În lupta sa pentru a se integra în Uniunea Europeană, România are nevoie să-şi concentreze resursele pe convergenţă reală. Fără acţiuni şi politici hotărâte, România va avea nevoie de aproximativ 80 de ani pentru a atinge venitul per capita din EU75. Un astfel de ritm nu poate fi acceptat şi, de aceea, singura soluţie pentru România este să ardă etape, şi să forţeze pe linia unei creşteri accelerate. O astfel de politică trebuie să pornească de la stimularea inovării, a activităţilor de cercetare-dezvoltare ca instrumente ale saltului pe alte nivele de creştere, care vor transforma în final România într-o economie competitivă.
Ştiinţa economică arată că o creştere sustenabilă nu poate fi realizată doar prin investiţii şi asigurarea stabilităţii mediului macroeconomic, dacă acestea nu sunt dublate de progresul tehnic, care amplifică valoarea capitalului şi a forţei de muncă. De aceea schimbarea de la exploatarea resurselor la exploatarea cunoaşterii reprezintă piatra de încercare a saltului de la competitivitatea bazată pe cost la cea bazată pe valoarea finală. La nivelul decidenţilor de politici, ca şi la cel al comunităţii de afaceri, există o nevoie de conştientizare a faptului că abordarea sistemică a inovării presupune că relaţia dintre activitatea de C-D şi firme nu este una liniară (O’Doherty and Arnold, 2003), fiecare parte jucând un rol cheie în întreg procesul de inovare, de la producţia de cunoaştere la realizarea produselor finale.
Din păcate, actualul nivel de inovare din România pune în pericol nu doar competitivitatea generală a companiilor cât mai ales capacitatea acestora de a supravieţui integrării în UE. De aceea, se impune un salt sistemic care nu poate fi realizat decât cu participarea tuturor actorilor: firme, instituţii de stat, unităţi de cercetare şi finanţatori de capital de risc.
Firmele trebuie nu doar să atingă gradul necesar de conştientizare privind nevoia de inovare, dar mai ales să adopte măsuri concrete pentru a-şi dezvolta abilităţile necesare. Inovarea presupune capacităţi specifice (precum aceea de a sesiza oportunităţile oferite de piaţă în corelatie cu evoluţiile tehnologice, de a identifica solutiile tehnice, de a evalua raportul costuri-beneficii şi riscurile presupuse, de a identifica resursele necesare, de a accentua tolul TIC şi al persoanelor cu înaltă calificare, etc.), abilităţi care să fie câştigate la nivelul angajaţilor, managerilor sau să fie incorporate în organizarea firmei.
Sarcina statului este dublă: de a se înscrie pe linia de convergenţă în privinţa resurselor bugetare cu media UE (la nivelul ponderii în PIB), în acelaşi timp asigurând o competiţie reală pentru resursele allocate. Aceasta din urmă trebuie să fie bazată pe transparenţă deplină şi orientarea produselor finale către nevoile pieţei. Un sistem funcţional în această direcţie va putea genera un process de învăţare atât pentru firmele inovative, cât şi pentru unităţile de cercetare, contribuind la formarea unei pieţe a cercetării.
Cum statul este şi proprietarul majorităţii unităţilor de cercetare din domeniul tehnologic, acesta ar trebui să asigure pentru acestea actualizarea capacităţilor manageriale, pentru a le creşte abilitatea de a acţiona în conformitate cu oportunităţile pieţei.
Ca şi în cazul celorlalti actori, finanţarea privată are nevoie de a-şi dezvolta abilităţi specifice pentru a putea acţiona în acest domeniu, în special în ceea ce priveşte evaluarea şanselor de success a diferitelor proiecte de inovare. Având în vedere nu numai că inovarea oferă rate de profiabilitate mai mari, ci şi faptul că a devenit o condiţie obligatorie a dezvoltării pe termen lung, această actualizare de abilităţi reprezintă un pas necesar.
Bibliografie
Caragea, A. Gheorghiu, R. Turlea, G. (2004, forthcoming) Factors And Impacts In The Information Society A Prospective Analysis In The Candidate Countries, Report on ROMANIA, Contract no. N 20089-2002-11 F1ED SEV HU;
Cowan Robin and Gert van de Paal, Innovation Policy in a Knowledge-Based Economy, A merit study commissioned by the European Commission, June 2000;
Gaudeul, A., Jullien, B., (2001), E-commerce: quelques elements d’economie industrielle, Revue economique, vol. 52, October;
Dǎianu, D., Voinea, L., Pǎuna, B., Stǎnculescu, M., Mihǎiescu, F., (2001) Câştigǎtori şî perdanţi ai procesului de integrare. Oprivire asupra României, CRPE/31/2001
Handler Heinz and Burger Cristina (editors), Competition and competitiveness in a new economy, Vienna, July 2002;
Kay, J., (2001), What became of the New Economy?, National Institute Economic Review, No. 177, July;
Kelly, K., (1998), New Rules for the New Economy: 10 Ways the Network Economy is Changing Everything, London, Fourth Estate;
Klaus Schwab, Michael E. Porter, Peter K. Cornelius, The Global Competitiveness Report, 2002-2003;
Kolk Alar, Financing RTD. A Practical Approach, Knowledge Economy Forum Budapest, March 23 – 26, 2004;
Lengrand Louis & Associés, Innovation tomorrow. Innovation policy and the regulatory framework: Making innovation an integral part of the broader structural agenda, European Commision, 2002;
Nonaka I, and Takeuki H., The Knowledge Creating Company, Oxford University Press, 1995;
O’Doherty, D, Arnold, E, Understanding innovation, IPTS Technical Reports, 71/200;
Porter Michael, Enhancing the Microeconomic Foundations of Prosperity: The Current Competitiveness Index, 2001 http://www.isc.hbs.edu/Micro_9201.pdf
Porter, Clusters and regional competitiveness: Recent learnings, presentation at the International Conference on Technology Clusters, Montreal, November 2003;
Sapir Andre - Coordonator, An Agenda for a Growing Europe – Making the new economic System Deliver, Report of an Independent High-Level Study Group established on the Initiative of the President the European Commision, July 2003;
Soete, L. The Knowledge Economy: Policy Challenges, presentation at the Knowledge Economy Forum, Budapest 2004;
Voinea, L. (2002), Greu de ucis: industriile tradiţionale româneşti din perspectiva convergenţei la UE, FSD, Harta Aderǎrii la UE, www.osf.ro
Vossen, W. R., Combining small and large firm advantages in innovation, 1998, http://www.ub.rug.nl/eldoc/som/b/98B21/98b21.pdf
*** Enterprise Policy Performance Assessment 2003, OECD-Investment Compact, Paris 2003;
*** European Innovation Scoreboard 2003, Chapters C-D-based vs. diffusion based innovation and Innovation in services http://trendchart.cordis.lu/scoreboard2003/html/inno_paths
*** European Innovation Scoreboard Country Paper for Romania, 2003 (www.cordis.lu).
*** Global Information Technology Report 2002-2003, Oxford University Press
*** Innovation policy in six candidate countries. The challenges. Final Report. Study coordinated by ADE for Enterprise DG, European Commission 2003;
*** Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare pe perioada 1999-2005, MER, Bucureşti 1999;
*** Strategia Naţională pentru Proprietate Intelectuală (2003-2007), Guvernul României;
*** Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea 2001-2002, Ministerul Educaţiei şi Cercetǎrii, Bucureşti, ianuarie 2003;
*** Romania, your business partner, Agenţia de Strategii Guvernamentale, Bucureşti 2003;
*** Tax incentives for research and development: trends and issues, OECD, Paris 2003;
*** Thematic Trendchart Report “Intellectual Property” (August 2003);
*** Trendchart Report “Industry-Science Relationship” 2003.
*** The sources of Economic Growth in OECD countries, OECD, 2003;
*** Comerţul exterior al româniei în anul 2002. Programul de acţiune privind dezvoltarea comerţului exterior în anul 2003, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi Departamentul de Comerţ Exterior.
Dostları ilə paylaş: |