GLOSAR
A
arge = clopote bisericeşti;
aretul Globului = ţinutul Globului;
avlie = curtea bisericii;
-
acera = a pândi;
arminţie = taxă la intrarea în piaţă;
acou = butoi de 50 l;
(a) astruca = a acoperi;
B
bobonţ = bomboană;
bumb = nasture, pastilă;
beşait = act oficial de înştiinţare;
buzumenit = buimac, năuc;
(a) bogicăi = a căuta, a sonda;
bobic = sferă, bilă;
(a) boscorogi = a cicăli;
biantăr = funcţionar;
blid = farfurie;
boată = băţ;
burduş = sac confecţionat din piele de viţel;
buriu = butoi pentru ţuică;
(a) bucta = a nu reuşi la un examen;
bagice = clopote pentru cai;
biceag = bolnav;
băşcăşit = despărţit de cineva apropiat;
(a) băia = a mângâia;
bătaie = război;
băceală = bătătură la ţesutul pânzei;
(a se) boboci = a se umfla, a se inflama;
briptă = briceag;
bunari = fântână;
(a se) burduşi = a se cotonogi, a se ticsi;
băni = băi;
brădâne = butoi de 2 cazane pentru fermentat prune;
buiezi = buruieni;
bucliuc = gunoi de grajd;
baieră = şnur împletit la traistă;
băgic = fontă, tuci;
C
ciuciur = izvor;
cătană = soldat, militar;
chită = buchet de flori, legătură;
crumpei = cartofi;
cumpanie = companie militară;
cune = cuie;
costâş = în diagonală;
coşie = căruţă;
cinăr = mire tânăr;
căput = palton;
chimeşă = cămaşă;
(a) clătări = a limpezi vasele sau rufele;
(a) crici = a atenţiona;
(a) cuştului = a costa, a avea valoare;
cuină = bucătărie;
cindă = pridvor;
căpară = acont;
(a se) cigori = a se subnutri, a nu se alimenta din zgârcenie;
(a) căpărî = a tocmi;
covei = curbă;
cerime = tavan;
corcel = locuinţă închiriată;
(a) căsăpi = a măcelări;
calendăr = calendar;
ches = pungă;
chilăviţă = târnăcop;
chindie = timp al zilei spre asfinţit;
(a se) chici = a se aranja, a se găti, a repara;
ciopor = turmă de animale;
(a) cârni = a tăia vârful lăstarilor;
coleăşă = mămăligă;
colaină = decoraţie;
cotăriţă = coş de nuiele;
cuneri = cuier;
covaci = fierar;
cineri = farfurie;
celigă = căruţă cu două roţi;
cabuz = jar;
cotun = grup de case;
ciupag = cămaşă femeiască;
cigane = tigaie;
D
dărap = bucată;
deloc = imediat;
dudă = ţeavă;
dârzar = cumnatul de mână al mirelui;
dudău = buruieni;
doan = tutun;
dugheană = prăvălie;
dâmp = ridicătură mică de pământ;
drod = sârmă;
dulece = dovleac;
deschilinit = desluşit, înţeles;
F
feştilă = fitil de lampă;
funtazuri = izbucniri nervoase;
fărbuice = vopsite;
furtai = sfert;
fruştiuc = dejun;
făşâi = bărbaţi care ţin în căsătorie două surori;
fişăg = cartuş;
foale = pântec, burtă;
frai = liber;
fuspod = pardoseală din scânduri;
fodor = volan (la îmbrăcăminte);
fuior = cânepă pieptănată;
G
(a) ghicica = a nu-ţi da pace cel rău;
ghinţi = dinţi;
gătat = terminat;
govie = mireasă;
ghijă = foile în care este învelit porumbul;
gavăt = mulţime de oameni;
geanţ = cleanţ de stâcă;
gârgă = spate;
gloată = copil;
(a) glodi = a roade;
goşti = oaspeţi;
găitană = pompon din fire colorate;
gurgui = vârful opincii;
H
hârţi = şoareci;
hală = fiară din pădure (lup, urs); un om mâncăcios;
I
(a se) izda = a apărea;
imală = noroi;
iagod = dud;
istănă = adevărat;
(a) izăfla = a descoperi, a dibui;
Î
(a) încheptura = a se încheia la haină;
(a) încelui = a înşela;
împelugit = slăbănog;
împărţit = repartizat;
(a) îmbuna = a făgădui, a promite;
(a) împănjăni = a mucegăi;
(a) încinge = a înconjura;
(a) încinta = a înfierbânta;
J
jumărăce = bucată de slănină prăjită;
joardă = nuia;
L
lumini = lumânări;
luvat = luat;
laibăr = vestă;
limpaş = felinar;
lomit = încurcat, încâlcit;
(a se) lovi = a se potrivi;
luft = aer;
lăstăviţă = covor pentru leagănul copilului;
M
măgrin = salcâm;
miluţână = medicament;
măsai = ştergar, faţă de masă;
(a) mâna = a trimite;
muiere = soţie, femeie;
mosor = papiotă de aţă;
mală = uliţă, stradă;
(a) mâzgăi = a se murdări;
muzâcă = fanfară, taraf;
mau = avânt, elan, răgaz;
măreţ = încrezut, mândru;
(a se) meltui = a se denunţa, a ieşi la raport;
mereu = încet;
mondir = echipament;
morminţie = cimitir;
moroni = strigoi;
N
nărod = nebunatic;
năimit = a lucra contra cost pe pământul altuia;
nădragi = pantaloni;
(a se) nădăi = a înţelege;
a năpusti = a părăsi;
nedodat = neobişnuit, neînvăţat;
O
oţâră = puţin;
oberdârzar = cumnat de mână din partea miresei;
ortac = tovarăş, soţ/soţie;
ochece = geam;
obadă = cerc gros de fontă ce acoperă roata carului;
P
poiată = colibă din lemn cu o încăpere;
pricină = ceartă;
paradaisă = roşie;
părage = paradă militară;
pită = pâine;
pălurat = pripit;
potruz = ţinută, alură;
ponevos = individ cu vedere slabă;
papuci = ghete, pantofi;
pânzaică = cearşaf;
păsui = fasole;
pătron = cartuş;
piparcă = ardei;
plai = creion;
pleu = tablă metalică;
pociumb = par mic şi gros;
pogace = pâine fără drojdie;
porţâie = impozit;
prau = praf de puşcă;
postavă = albie din lemn;
picină = stog mic din snop de grâu;
R
ronţ = cartilaj;
răgăment = regiment;
răiperţuri = chibrituri;
răchie = ţuică;
(a) râncheza = a necheza;
rânios = râios;
rumejână = ploaie slabă de scurtă durată;
S
(a se) schimonosi = a se maimuţări;
strini = străini;
sâmbrie = plată;
streaz = butoi mare pentru prune;
(a se) sudumi = a se surpa;
sobă = încăpere de locuit;
strujac = saltea umplută cu păpuşoi de porumb;
(a) scorbili = a scormoni, a deranja;
schimoşat = schimonosit;
scucială = adăpost;
sâmcea = cuţit mic cu vârful ascuţit;
(a) sminci = a greşi;
smidă = desiş;
socoată = calcul;
(a se) spăimânta = a se speria;
(a) sprânji = a alunga;
(a) storî = a distruge, a nimici;
(a) stucni = a înfrâna;
straf = pedeapsă;
sobori = pari rari în gard;
saină = sanie;
samă = grijă;
sucnă = rochie;
Ş
şcarpie = canal de scurgere a apei de ploaie;
şumar = pădurar;
şoatăr = balastru;
şiureşe = cireşe;
ştrimfi = ciorapi;
şlag = paralizie;
şnaidăr = croitor;
şol = cană;
şpaţâr = plimbare;
şagârt = ucenic;
şlaier = voal de mireasă;
(a) ştimui = la fel, a corespunde;
şiuvani = vas lunguieţ din lemn;
T
târcălici = mic, jugărit;
trâmbiţă = trompetă;
torogoată = taragot;
(a) tuna = a intra în cameră, a bubui;
topilă = crou pentru murat cânepa;
tolceăr = pâlnie;
târban = stomacul vitelor;
târş = arac la fasolea urcătoare;
(a) trăcni = a tresări;
tramă = seamă;
tovar = greutate;
truş = buştean de lemn;
Ţ
ţujână = sculă;
ţâdulă = bon, chitanţă;
ţăpligă = bucată de lemn lungă de circa 1 m;
ţoale = haine;
ţug = curent de aer;
ţomp = bulgăre de pământ uscat;
U
uiagă = sticlă;
urc = vânătoare;
(a) ugi = a rămâne;
uică = unchi;
V
vânăt = albastru;
(a) vrăvi = a certa;
vine = vie;
vracniţă = poartă, uşă;
viorint = albastru voilet;
Z
(a se) zoita = a uita;
(se) zdrâmboane = simulează plânsul;
zorzoline = caise;
zgaibă = bubă mică, rană cu coajă;
znoabă = prostioară;
(a se) zvidui = a se vindeca;
zob = grăunţe date cailor;
zăcupit = prins;
zălog = garanţie;
(a) zgogi = a nimeri;
zămişcă = chiflă;
zătoni = stăvilar;
zbor = discuţie;
znamăn = piatră de hotar;
zăicin = ulei de floarea-soarelui.
Ţărani-grăniceri
Post de pază la cordonul dunărean
Cazarma regimentului de graniţă româno-bănăţean nr. 13
din Caransebeş
Protopopiatul Mehadia, 1939
(din arhiva personală a lui N. D. Petniceanu)
Cărămidă pregătită pentru clădirea casei
Cărămidă crudă Scaune de lemn
clădită pentru ars
Dealul Crac
Vedere spre Dealul Strenia
Cheile Globului
Căminul cultural
Casă nouă
Au renunţat la portul popular
Surori
Mireasa cu „stagariul”
Cumnatul de mână
Costume populare din anii 1953-1960
Sunt atente la orice detaliu
Legatul cârpei cu
două noduri la Glob
Port popular pentru fete
Costume populare pentru copii
Tinerii continuă tradiţia
Port popular pentru copii
Mala principală
Arhitectură modernă
Interiorul Bisericii Creştine Baptiste
Orchestra Bisericii creştine Baptiste
BIBLIOGRAFIE
-
Albert, Carmen Documentele Institutului Social
2003 Banat-Crişana, Ed. Mirton, Timişoara
-
Antonescu, Dinu Originea dacică a arhitecturii
1978 bisericilor transilvănene din lemn,
Îndrumător pastoral, Alba-Iulia.
-
Bartolomeu, Ioan Schiţe istorice şi culturale despre
1892 teritoriul fostului Regiment
grăniceresc nr. 13 Româno-Bănăţean
(1866-1872) Caransebeş.
-
Băcilă, Ion Monografia localităţii Mehadia.
-
Binder, Pavel Contribuţii la geografia istorică a
1968 Banatului de Severin, Revista de
istorie, nr. 4.
-
Birăescu, Traian Banatul sub turci, Anexe, Conscripţia
Districtum.
-
Birăescu, Traian Aspectul reformei agrare a jud.
1944 Severin, 1923, în Banatul de altădată,
Timişoara.
-
Bizeria, Marius, Consideraţii istorico-geografice
Rudneanu, C. asupra districtului autonom al
1969 Caransebeşului în evul mediu,
Timişoara.
-
Borovsky, Samu Temesmegyeis Temesvar tortenete.
-
Borza, Alexandru Banatul în timpul romanilor,
1943 Timişoara.
-
Botoşăneanu şi colab. Drumeţind prin Munţii Banatului, Ed.
1970 CNEFS.
-
Bozu, Ovidiu şi colab. Cercetările arheologice din punctul
1977 „Cetate”, com. Lăpuşnicel, jud. Caraş-
Severin, Banatica IV, Reşiţa.
-
Buracu, Coriolan Cronica istorică a Almăjului, Revista
1941 Inst. Banat-Crişana, Timişoara.
-
Buzan, Stelian Revista Almăjana, Ed. Tim, Reşiţa.
2006
-
Cărăbiş, Vasile Nedeile, Craiova.
1965
-
Ciobanu, Pavel Hora satului, studiu monografic,
1970 Turnu-Severin.
-
Cotoşman, Gheorghe Canonizarea Mitropolitului Iosif cel
1956 Nou, Mitropolia Banatului.
-
Cristescu, Pantelimon Lucian Blaga şi fenomenul cultural
2010 bănăţean, Timişoara
-
*** Ce-am în inimă şi-n gând, Timişoara.
1968
-
Demetrescu, G. Mil. Originile şi vechimea oraşului Craiova,
1927 Arhivele Olteniei, Anul VI.
-
Densuşianu, Ovid Folclorul. Cum trebuie înţeles,
1937 Bucureşti.
-
Diaconovici Loga, C. Viaţa Domnului nostru Isus Hristos
1831 pentru îndreptarea creşterii tinerilor
către faptele cele bune, Buda.
-
Dragalina, Patriciu Din istoria Banatului Severin,
1899 Caransebeş.
-
Dragomir, Silviu Vechimea elementului românesc şi
colonizările străine în Banat, în
Analele Inst. de Istorie, Univ. din Cluj.
-
Fişteag, Nicolae Monografia satului Globu Craiovei,
1939 manuscris.
-
Frygyes, Pesty Istoria Banatului Severin şi a judeţului
1874 Severin, Budapesta.
-
Gaga, Ligia Zona etnografică Almăj, Ed. Sport-
1984 Turism, Bucureşti.
-
Ghidiu, A., Bălan, I. Monografia oraşului Caransebeş, Ed.
1909 Autorilor, Caransebeş.
-
Goian, Viorica Din istoria şcolilor grănicereşti
1969 bănăţene în Studii de istorie a
Banatului, Timişoara.
-
Grisellini, Francesco Istoria Banatului Timişan, Ed. Facla,
Timişoara.
-
Groza, Liviu Contribuţii la istoria Regimentului de
2002 graniţă româno-bănăţean, Nr.13 din
Caransebeş, Ed. Dacia Europa Nova,
Lugoj.
-
Groza, Liviu Grănicerii bănăţeni, Ed. Militară.
1983
-
*** Geografia României, Bucureşti.
1983
-
Hammer von Anton Istoria ciumei care de la 1738 până la
1839 1740 a bântuit Banatul Timişan,
Timişoara.
-
Ilieşu, Nicolae Chestionar pentru Istoria Banatului.
1930
-
Ioniţă, Vasile Glosar toponimic, Caraş-Severin,
1972 Reşiţa.
-
Iorga, Nicolae Observaţii şi probleme bănăţene, Ed.
1940 Academiei Române, Bucureşti.
-
*** Istoria României, Ed. Academiei,
1964 Bucureşti.
-
*** Istoria literaturii române, vol. I, Ed.
1964 Academiei RPR, Bucureşti.
-
Leu, Valeriu Cartea veche românească din Bisericile
1996 Eparhiei Caransebeş, Ed. Banatica.
-
Luca, A. Sabin Repertoriul arheologic al jud. Caraş-
2004 Severin, Ed. Economică, Bucureşti.
-
Marchescu, Antoniu Grănicerii bănăţeni şi Comunitatea de
1941 Avere, Caransebeş.
-
Martinovici, C. Dicţionarul Transilvaniei şi Banatului
Istrati, N. şi celorlalte ţinuturi alipite, Cluj.
1921
-
Măran, Trinţu, Documente vieneze referitoare la
Groza, Liviu Banatul grăniceresc, vol. III, Ed.
2005 Nagrad, Lugoj, 2005.
-
Munteanu, V. Vasile Contribuţii la istoria Banatului,
Timişoara.
-
Nemiş, Vasile Despre satul lui Eftimie Murgu, Ed.
1981 Litera, Bucureşti.
-
Nemoianu, Petru Valea Almăjului, în Analele Banatului,
1929 Anul II.
-
Nouzille, Jean Histoire de frontieres dʼAutriche et
1991 lʼEmpire ottoman, Paris.
-
Oberşterescu, Dănilă Monografia comunei Lăpuşnicu Mare,
2009 Ed. Tim, Reşiţa.
-
Oţetea, A. Obştea ţărănească în Ţara
Românească şi Moldova. Orânduirea
feudală, Ed. Academiei, Bucureşti.
-
Pascu, Ştefan Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Ed.
1971 Dacia, Cluj.
-
Pârvan, Vasile Contribuţii epigrafice la istoria
1911 creştinismului daco-roman, Bucureşti.
-
Petniceanu, Danciu Mehadia – vatră istorică milenară, Ed.
Nicolae Gordian, Timişoara.
2007
-
Petniceanu, Danciu Lumina de la Vărădia, Ed. Gordian,
Nicolae Timişoara.
2008
-
Popiţi, Grigore Date şi documente bănăţene (1728-
1939 1887).
-
Popovici, Gheorghe Istoria românilor bănăţeni, Tipografia
1904 Poporului Român, Budapesta.
-
Popovici, Grigore Cronica parohială a satului Globu
1949 Craiovei, manuscris.
-
Porţeanu, Al. Lupta revoluţionară a maselor
1977 populare din jud. Caraş-Severin, pentru
unirea cu România, Banatica, Reşiţa.
-
Rancu, Gheorghe Istoria bisericilor ortodoxe din Almăj,
Bodrog Ed. Neutrino.
2007
-
Rugină, F. Ana Monografia şcolii din Petnic, jud.
2007 Caraş-Severin, Ed. Tim, Reşiţa.
-
Dr. Sabin, Manuilă Datele recensământului general din 6
1947 aprilie 1941
-
Savu, I. şi colab. Notă explicativă la „Harta geologică”,
1968 Foaia Reşiţa (scara 1/200000)
-
Scheuşan, C. Ioan Depresiunea Domaşnea – Mehadia, Ed.
Dostları ilə paylaş: |