Geografia carpaţilor şi subcarpaţilor

Bibliografie selectivă

1. Apolzan, Lucia (1987) – Carpaţii – Tezaur de istorie. Perenitatea aşezărilor risipite pe înălţimi,                          Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

       2. Badea, L. (1967) – Subcarpaţii dintre Cerna Olteţului şi Gilort, Editura Academiei Române,                                        Bucureşti

       3. Badea, L. (1992) – Asupra geografiei regionale, Studii şi Cercetări de Geografie, XXXIX

  4. Barbu, N. (1976) – Obcinele Bucovinei, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

 5. Bojoi, I. (1971) – Munţii Hăghimaş şi zona cheilor Bicazului – studiu geomorfologic cu privire                                       specială asupra carstului, Rez, tezei doct., Iaşi

 6. Bojoi, I. (1986) – Le rôle des glaciers pleistocènes et des processus périglaciaires dans le modelé du relief des Călimani (Carpates Orientales), An. Şt.Univ Iaşi, II-b, XXXII

7. Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena (1999) – Riscurile climatice din România, Academia                                       Română, Institutul de Geografie, Bucureşti

8. Cioacă, A. (2002) – Munţii Perşani. Studiu geomorfologic, Editura Fundaţiei România de Mâine,                                       Bucureşti

9. Cocean, P. (1988) – Chei şi defilee din Munţii Apuseni, Editura Academiei Române, Bucureşti

10. Conea, I. (1935) –Ţara Loviştei. Geografie istorică, Imprimeria Naţională, Bucureşti

11. Dincă, I. (1996) – Problema golurilor de munte şi a celor forestiere în lanţul neoeruptiv nordic,                                        Studii şi Cercetări de Geografie, XLIII

12. Donisă, I. (1968) – Geomorfolgia Văii Bistriţei, Editura Academiei Române, Bucureşti

13. Drugescu, C., Călin, D. (1999) – Semnificaţia ecologică a unor populaţii de capre negre                                       (Rupicapra rupicapra) din grupa munţilor Parâng-Cindrel (Carpaţii Meridionali), Studii şi Cercetări de Geografie, XLV-XLVI

14. Ficheux, R. (1929) – Munţii Apuseni, în vol. jubiliar Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş,                                          I, Editura Cultura Naţională, Bucureşti

15. Gâştescu, P., Zăvoianu, I. (1998) – On the genesis and time – space distribution of water                                         ressources in Romania. Geographical aspects, Revista geografică, 42

16. Ianoş, I. (1987) – Oraşele şi organizarea spaţiului geografic, Editura Academiei Române,                                          Bucureşti

17. Ichim, I. (1979) – Munţii Stânişoara. Studiu geomorfologic, Editura Academiei Române,                                          Bucureşti

18. Iliescu, Maria-Colette (1996) – Variaţia de lungă durată a cantităţilor de precipitaţii pe teritoriul României, Studii şi Cercetări de Geografie, XLIII

19. Lupaşcu, Angela, Rusu,C., Donisă, Carmen – (1998) – Consideraţii privind materia organică din andosoluri şi din soluri cu caracter andic din Munţii Oaş-Igniş, Lucr. Sem. Geogr. D.Cantemir, 17-18

20. Lupaşcu, Gh. (1996) – Depresiunea Cracău-Bistriţa. Studiu pedogeografic, Editura Corson, Iaşi

21. Martiniuc, C. (1948) – Date noi asupra evoluţiei paleogeografice a Sarmaţianului din partea de                                        vest a Podişului Moldovenesc, Rev. şt. V.Adamachi, XXXIV, Iaşi

22. de Martonne, Emm. (1902) – La Valachie, Paris

23. de Martonne, Emm. (1907) – Recherches sur l' évolution morphologique des Alpes de                                        Transylvanie, Paris, 1907

24. Mayer, R. (1936) – Bericht über morphologische Studien in den Ostkarpathen, An. Inst. Geol.

Român, XVII

      25. Mihăilescu, V. (1964) – Validité du concept de région en géographie, R.R.G.G.G., s. Géogr.,                                            VIII

26. Mihăilescu, V. (1965) – Carpaţii Sud-Estici, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

27. Morariu, T. (1937) –Păstoritul în Munţii Rodnei, Bucureşti

28. Mustăţea, A. (1996) - Viituri excepţionale pe teritoriul României. Geneză şi efecte.                                            Autoreferat,  Academia Română, Institutul de Geografie, Bucureşti

29. Muntele, I. (1998) – Populaţia Moldovei în ultimele două secole, Editura Corson, Iaşi

30. Mutihac, V.(1990) – Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică, Bucureşti

31. Naum, Tr., Butnaru, E. (1967) – Le volcano-.karst des Călimani, Ann. Speol., XXIII, 4

32. Nordon, A. (1933) – Résultats sommaires et provisoires d' une étude morphologique des                                           Carpates Orientales roumaines, C.-R. du Congr. Intern. Géogr. II, 1, Paris

33. Nimigeanu, V. (2002) – România. Geografie umană, Editura Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi

34. Olariu, P., Şerbu, Maria, Popa, Maria, Vasilca, Tr. (1998) - Quelques particularités du régime                                            d'écoulement de la rivière Moldova, dans la région extracarpatique, Lucr.                                            Sem. Geogr. D.Cantemir, 15-16

35. Opreanu, S. (1929) – Ţinutul Săcuilor. Contribuţiuni de Geografie Umană şi Etnografie, Lucr.                                           Inst. de Geogra. al Univ. Cluj, III (1926-1927)

36. Orghidan, N. (1929) – Observaţii geomorfologice în regiunea Braşovului, Ţara Bârsei, Braşov

37. Orghidan, N. (1969) – Văile transversale din România, Editura Academiei Române, Bucureşti

38. Pop, Gh. (1962) – Isoria morfogenetică a vechii suprafeţe de eroziune „Fărcaş” din Munţii                                            Gilăului (M.Apuseni), Studia Univ. „Babeş – Bolyai”, s. Geol.-Geogr., 1

39. Pop, Gr. (1996) – România. Geografie hidroenergetică, Editura Presa Universitară Clujană

40. Pop, Gr. (2000) – Carpaţii şi Subcarpaţii României, Editura Presa Universitară Clujană

41. Popp, N. (1939) – Subcarpaţii dintre Dâmboviţa şi Prahova, Bucureşti

42. Popescu-Argeşel, I. (1977) – Munţii Trascăului, Editura Academiei Române, Bucureşti

43. Popescu-Voiteşti, I. (1935) – Evoluţia geologică şi paleogeografică a pământului românesc,                                             Rev. Muz. Geol. Mineral. Univ. Cluj

  44. Posea, Gr. (1972) – Regionarea Carpaţilor Româneşti, Terra, IV, 3

45. Posea Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1974) – Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

46. Pricăjan, A. (1972) – Apele minerale şi termale din România, Editura Tehnică, Bucureşti

47. Rădulescu, D., Borcoş, M. (1968) - Aperçu général sur l' évolution du volcanisme néogène en                                             Roumanie , An. Com. de Stat al Geol., XXXIV

48. Rădulescu, N.Al . (1937) – Vrancea – Geografie Fizică şi Umană, Studii şi Cercet. de Geogr.                                             Societatea Română Regală de Geografie, Bucureşti

49. Roşu, Al. (1967) – Subcarpaţii Olteniei dintre Motru şi Gilort, Editura Academiei Române,                                             Bucureşti

50. Roşu, Al. (1973) – Geografia fizică a României , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

51. Rusu, C.-V. (2002) – Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică , Editura Academiei Române,                                              Bucureşti

52. Rusu, E. (1999) - Une particularité de la distribution des andosols des montagnes de Bârgău                                             (Carpates Orientales ), An. Şt. Univ. Iaşi, XLIV-XLV

53. Rusu, E. (1999) - Munţii Bârgău. Studiu fizico-geografic, Editura Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi

54. Sawicki, L. (1911) – Die glaziale Züge der Rodnaer und Marmoroschen Karpatheni, Mitt., K.                                              K. Ges., Viena

55. Săndulescu, M. (1984) – Geotectonica României, Editura Tehnică, Bucureşti

56. Schreiber, E. W. (1994) – Munţii Harghita. Studiu geomorfologic, Editura Academiei Romîne,                                               Bucureşti

57. Secu, Cr. (1998) – Caracterizare pedogeografică a Munţilor Maramureşului între văile Vişeului  şi Vaserului, Lucr. Semin. Geogr. D.Cantemir, 15-16

58. Sîrcu, I. (1961) – Contribuţii la studiul suprafeţelor de nivelare din partea nordică a                                       Carpaţilor Orientali româneşti, An. Şt. ale Univ. Iaşi, VII, 1

59. Sîrcu, I. (1971) – Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică,                                        Bucureşti

60. Sîrcu, I. (1978) – Munţii Rodnei, Editura Academiei Române, Bucureşti

61. Someşan, L. (1947) – Consideraţiuni geomorfologice asupra Călimanilor, Lucr. Inst. Geogr. Cluj, VIII

62. Tudoran, P. (1983) – Ţara Zarandului. Studiu geoecologic, Editura Academiei Române,                                        Bucureşti     

63. Tufescu, V. (1966) – Subcarpaţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

64. Trebici, Vl., Hristache, I. (1986) – Demografia teritorială a României, Editura                                        Academiei Române, Bucureşti

65. Ţîştea, D. (1959) – Câteva date asupra stratului de zăpadă stabil, Met. Hidr. şi Gosp.                                        Apelor, 4

66. Ungureanu, Al. (1995) – La dynamique spatiale de la population de la Romanie, 1977-                                        1992, Rev. Géogr de l' Est, 2

67. Ungureanu, Irina (1978) – Hărţi geomorfologice, Editura Junimea, Iaşi

68. Ungureanu, Irina, Donisă, I., Ungureanu, Al. (1994) – Les régions géogrqphiques du                                           territoire de la Roumanie, An, Şt. Univ. Iaşi, II-c, XL-XLI 

69. Ungureanu, Irina (1997) – Au sujet de la régionalisation géographique, An. Univ.                                           Oradea, s. Geogr., t. VII

70. Urdea, P. (2000) - Munţii Retezat. Studiu geomorfologic, Editura Academiei Române,                                            Bucureşti

71. Vâlsan, G. (1940) - Morfologia văii superioare a Prahovei şi a regiunilor vecine, Bulet.                                           Societăţii Române Regale de Geografie, LVIII

72. Velcea - Michalevich, Valeria (1961) - Masivul Bucegi. Studiu geomorfologic, Editura                                            Academiei Române, Bucureşti

73. Velcea, Valeria (1965) - Observaţii geomorfologice în zona de obârşie a Prahovei cu                                           privire specială asipra oraşului Predeal, Stud. şi Cercet. de Geol.                                            Geof. Geogr., s. Geogr., XII, 2

74. Velcea, Valeria, Savu, Al. (1982) – Geografia Carpaţilor şi Subcarpaţilor Româneşti,                                           Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

75. x x x (1974 – 1979) – Atlasul Geografic Naţional, Institutul de Geografie,                                            Bucureşti

76. x x x (1983 – 1992) – Geografia Romîniei, I-IV, Editura Academiei,                                            Bucureşti

77. x x x (1960) – Istoria Romîniei, I, Editura Academiei, Bucureşti

78. x x x (1960) – Monografia geografică a R.P.R., Editura Academiei,                                             Bucureşti

1 Nu toate regionările cunoscute se întemeiază pe respectarea şi aplicarea succesivă a tuturor acestor criterii ; multe

   se bazează asocierea şi nu pe integrarea indicatorilor analitici.

2 Treptele de relief nu sunt însă regiuni economico-geografice, în primul rând fiind lipsite de eterogeneitatea    necesară a    resurselor naturale şi de reţele specifice de căi de comunicaţie, adică de premisele unor complexe    teritoriale de producţie    care să dezvolte legături variate de schimb.

3 In structura pânzelor transilvane din Munţii Metaliferi complexele de roci ofiolitice sunt acoperite de calcare     pelagice     sau neritice, de jaspuri sau de asociaţii litologice de tip fliş ori de serii pelitice, de mare mai adâncă,     marnoase sau  argiloase (M.Săndulescu, 1984).

4     ^ Pe seama acestor resurse din şesurile şi treptele joase, de luncă, ale râurilor carpatice s-au amenajat în aria         extramontană  sisteme de alimentare cu apă potabilă care prelevă permanent debite importante. Spre exemplu, din         depozitele aluvionare ale şesului şi teraselor joase ale Moldovei extracarpatice se utilizează debite de 0,4 – 3,3 m/s         pentru alimentarea parţială sau integrală a oraşelor Suceava, Fălticeni, Tg. Neamţ, Paşcani, Roman, Iaşi (P.Olariu         şi colab., 1998).

5 Senso Irina Ungureanu, 1978, 1998

6 Divizarea Carpaţilor Orientali în trei subunităţi, încă de largă accepţie, marcate de „culoarul” Bârgău-Dorna-   Câmpulung şi   – respectiv – valea Oituzului-pasul Oituz-depresiunea Braşov, este inconsecventă criteriilor de    regionare geografică,   rezultatul concret fiind exagerat de eterogen la nivel individual. Spre exemplu, în „grupa    nordică” sunt incluse masive şi   culmi cu o constituţie geologică (şi resurse minerale) diferită - vulcanice,    cristaline (cu înveliş sedimentar predominant   carbonatic) şi de fliş, desfăşurate V-E pe aproape  170 km şi  având    diferenţe ale altitudinilor maxime de 1.500 m, ceea ce   determină diferenţieri climatice importante, cu efecte    corespunzătoare asupra alimentării şi regimului apelor, asupra   dispoziţiei şi structurii învelişului vegetal, al    solurilor,  posibilităţilor de utilizare a terenurilor, tipului de habitat şi structurii   activităţilor economice.    Caracterul acesta eterogen se repetă şi în cazul celorlalte subunităţi.

7 La originea petrotipului „ditroid” (sienit cu nefelin şi sodalit),descris pentru prima dată în literatura geologică   internaţională   (Zirkel, 1866).

8 Denumirea de culoar se justifică prin importanţa sa de arie de legătură istorică între Muntenia şi Transilvania,     documentată  din perioada romană, când controlul era asigurat prin castrul de la Rucăr, şi continuată în perioada      medievală, când la    marele drum Braşov-Câmpulung s-au construit cetatea Branului (în sec. XIII) şi cetatea      Neamţului, deasupra Podului    Dâmboviţei unde, din sec. XIV, s-a instalat vama munteană. Din sec. XIX      importanţa culoarului s-a redus, iar în perioada    contemporană, datorită „concurenţei” altor segmente de drum      transcarpatic, mai puţin dificile (pe valea Prahovei, prin    şeaua Vlădenilor, pe valea Dâmboviţei etc.) are mai      mult o însemnătate turistică generală, păstrându-şi însă importanţa    pentru relaţia Braşov-Câmpulung-Piteşti.

9 Pentru detalii asupra caracteristicilor geografice regionale, V.Mihăilescu, 1963, Valeria Velcea, Al. Savu, 1982,   Gr. Pop, 2000.

10 Caracteristici naturale extrem de interesante şi un tip specific de accesibilitate pentru locuire are defileul Dunării,     în lungul   căruia amenajarea hidroenergetică şi pentru navigaţie de la Porţile-de-Fier a modificat puternic atât     complexul morfo-bio- pedo-climatic, cât şi reţeaua de aşezări, unele urcându-şi vetrele pe versanţi, altele    destrămându-se. Într-o poziţie total  diferită a fost strămutat oraşul Orşova şi a rămas definitiv sub apă insula    Ada-Kaleh, încercarea de refacere a cetăţii pe    insula Şimian eşuând.

11 Pentru caracteristici geografice mai detaliate, V.Tufescu, 1966, Valeria Velcea, Al.Savu, 1982, Gr.Pop, 2000,      M.Ielenicz, Ileana Pătru, Mioara Ghincea, 2003.