Sursa: Quid ‘98
Cele mai importante rute maritime pornesc din porturile europene situate la ţărmul Mării Nordului şi al Mării Mediterane, către porturile aflate pe litoralul atlantic al celor două continente americane, către Africa de Sud, iar prin Canalul Suez (traversat în 1994 de 17 317 nave cu 296,9 mil.t mărfuri) spre ţările riverane Oceanului Indian, cele din Asia de Est şi Oceania. Porturile atlantice ale Americii de Nord sunt puncte de plecare ale rutelor maritime către ţările Americii de Sud, către porturile europene şi africane, iar prin Canalul Panama (11 027 nave cu 163,08 mil.t mărfuri) pe o cale mult scurtată către Asia şi Oceania.
În România, anul 1994 înregistrează o scădere a transporturilor maritime, comparativ cu cele fluviale, cu cel puţin 50%. Mărfurile tranportate cu navele maritime au totalizat 3,7 mil.t. Principalul port maritim este Constanţa, al cărui trafic a atins 31,8 mil.t (1994), urmat de Mangalia şi Sulina.
Transporturile aeriene şi speciale
Transporturile aeriene au revoluţionat comunicaţiile la mari distanţe, făcând posibilă apropierea între oraşe, ţări, continente. Ele au un rol încă redus în transportul de mărfuri, deşi cu regularitate preiau presa, poşta şi coletăria uşoară, medicamente, alimente, iar uneori piese şi utilaje uşoare, metale preţioase, fructe şi produse horticole.
Transporturile aeriene sunt organizate de companii naţionale, care au deschise rute interne şi internaţionale pentru a asigura legături permanente între marile oraşe. Dintre numeroasele companii aeriene, mai cunoscute, pentru legăturile pe care le asigură şi după numărul de pasageri transportaţi annual, amintim: United Airways Delta, Air France, Aeroflot, British Airways, Lufthansa, J.A.L. (Japonia). În ţara noastră cea mai mare companie de aviaţie este TAROM.
Aeroporturile reprezintă punctele de convergenţă ale navigaţiei aeriene, ele fiind amplasate tot mai departe de oraşe pentru a le feri de poluarea fonică şi asigură complexele operaţiuni de zbor.
Tabelul nr. 11
Marile aeroporturi ale lumii (1994)
Nr. crt.
|
Oraşul
|
Nr. pasageri
(milioane)
|
Nr. crt.
|
Oraşul
|
Mărfuri
(mii t)
|
1.
|
Londra
|
85,4
|
1.
|
New York
|
2 442,7
|
2.
|
New York
|
84,1
|
2.
|
Tokyo
|
2 296,5
|
3.
|
Chicago
|
78,9
|
3.
|
Osaka
|
2 074,2
|
4.
|
Tokyo
|
72,0
|
4.
|
Los Angeles
|
1 954,9
|
5.
|
Dallas
|
65,0
|
5.
|
Miami
|
1 632,1
|
6.
|
Los Angeles
|
64,2
|
6.
|
Hong Kong
|
1 563,4
|
7.
|
Paris
|
59,0
|
7.
|
Londra
|
1 371,2
|
8.
|
Atlanta
|
58,0
|
8.
|
Seul
|
1 361,4
|
9.
|
San Francisco
|
39,0
|
9.
|
Frankfurt
|
1 338,4
|
10.
|
Frankfurt
|
38,7
|
10.
|
Singapore
|
1 190,4
|
Sursa: Quid ’98
Aeroporturile se clasifică după volumul traficului anual de pasageri, după destinaţie (internaţionale, naţionale, locale etc.), după tipul operaţiunilor (de pasageri, de escală, de escală tehnică, turistice etc.).
În România există următoarele aeroporturi internaţionale: Otopeni-Bucureşti, Timişoara, Arad şi Mihail Kogălniceanu-Constanţa; acestora li se adaugă şi alte 13 aeroporturi de importanţă naţională. În 1994 transporturile aeriene româneşti au înregistrat 1,9 mil. pasageri.
Activităţile aerospaţiale constituie un domeniu aparte al transporturilor, un domeniu în care se remarcă S.U.A. şi C.S.I., alături de care se înscriu şi Franţa, Marea Britanie, China, India, Japonia, Brazilia ş.a. Un rol important îl au cercetarea resurselor şi comunicaţiile cu ajutorul sateliţilor, programe care solicită mari investiţii şi o tehnologie pe care în prezent numai ţările amintite o deţin.
Dostları ilə paylaş: |