Horia sima


FATA ÎN FATA CU FAPTUITORII



Yüklə 0,94 Mb.
səhifə32/61
tarix01.11.2017
ölçüsü0,94 Mb.
#25404
1   ...   28   29   30   31   32   33   34   35   ...   61

21. FATA ÎN FATA CU FAPTUITORII


Chiar în seara acelei zile, Joi, 28 Noiembrie, am avut prilejul sa cunosc echipa ce-a operat pe Valea Prahovei. Au fost adusi de Ilie Niculescu. Întâlnirea a avut loc în fosta resedinta a Elenei Lupescu din Aleea Vulpache. Erau opt insi în total. Seful si purtatorul lor de cuvânt era Traian Boeru, Director la Institutul National al Cooperatiei. Ceilalti erau urmatorii: Stefan Cojocaru, Ion Jurcan, Traian Iorga, Otto Schweninger, Tudor Dacu, Stefan Iacobuta si Ion Atanasiu.

Starea mea sufleteasca, în momentul în care i-am întâlnit, în prezenta lui Ilie Niculescu si Traian Borobaru, era crispata de mânie si durere. Nici nu le-am întins mâna, îsi dau oare seama de nenorocirea ce-au provocat-o miscarii? Cum se vor justifica? Vor avea remuscari si se vor cai’?

N-a vorbit decât unul singur dintre ei, Traian Boeru, seful echipei si purtatorul lor de cuvânt. Îl cunosteam vag. Stiam ca luase parte la revolutia legionara de la Constanta, în 3 Septembrie 1940, iar sub regimul legionar fusese numit Director la Institutul National al Cooperatiei.

Nu numai ca nu regreta faptul, dar îl exalta ca o valoare legionara suprema. Reproduc aici rândurile scrise în brosura Cazul Iorga-Madgearu, unde am notat cu cea mai mare precizie momentele traite atunci si declaratiile lui Traian Boeru:

”Erau transfigurati. Un fel de împacare suprema, de liniste, ca venind dintr-o alta lume, se citea pe fetele tuturor. În numele tuturor a luat cuvântul Traian Boeru. A vorbit în accente mistice de razbunarea Capitanului, de ticalosia lui Iorga si Madgearu, de porunca lasata de Capitan sa-l razbunam. A evocat cei 20 de ani de suferinte îndurate de legionari, nenumaratele închisori si lovituri primite”.

Sub impresia acestor efluvii de indignare si revolta, mânia mea de la început s-a topit pe încetul si am început sa-i privesc cu alti ochi:

”Am trait un moment de mare emotie. Banuiala ca la mijloc ar fi o instigatie straina, se risipise. Era o mâna de oameni exasperati de crimele si ticalosiile regimului anterior, care credeau ca a sosit ceasul razbunarii supreme. Trei zile, afirmau ei, aveau dreptul sa faca orice, fara sa întrebe pe nimeni. Trei zile de razbunare si dupa aceea Miscarea va intra în ordine si legalitate.

”Când au aflat de împuscarea detinutilor de la Jilava, au intrat si ei în fierbere. Vroiau sa faca si ei ceva, sa doboare pe vreunul din tiranii care ne-au chinuit 20 de ani. A fost o goana sa nu piarda acest moment unic. Complicatiile politice ce s-ar fi putut ivi de pe urma actiunii lor, nu i-au interesat. Primul lor gând a fost sa-i rapuna pe Tatarescu si Argetoianu. S-au dus pe la casele lor, dar acestia fusesera ridicati de dimineata de o echipa de la Prefectura. În lipsa acestora, au pornit în cautarea lui Iorga si Madgearu”.

Trebuie sa rectific declaratia lui Boeru referitor la cele „trei zile de razbunare”, dupa biruinta legionara. Este falsa. Nu exista nici un text ramas de la Capitan care sa poata fi interpretat ca o dezlegare data legionarilor de a se razbuna pe asupritorii lor, timp de trei zile dupa proclamarea României Legionare. Dimpotriva, Corneliu Codreanu stabilise, în eventualitatea ca Legiunea ajunge la putere, „opera legala de pedepsire”. Se poate razbuna cineva când este în opozitie si acei ce detin frânele guvernarii nu respecta legea, savârsind abuzuri, violente si crime. Cum a fost cazul Duca. Atunci poti raspunde la violentele guvernantilor, când se trece o anumita masura, cu propria ta violenta, pentru a restaura dreptatea ce n-o poti gasi pe calea justitiei. Atunci acest act, când se întâmpla, se cheama razbunare. Dar un Stat nu se razbuna. Un Stat lasa justitiei sarcina de a-i pedepsi pe vinovati. Sentimentul razbunarii, care clocoteste în sufletul fiecarui om lovit pe nedreptul de autoritati, trebuie sa cedeze locul exigentelor de existenta ale Statului.

N-am luat nici o hotarâre în acel moment. Cazul lor apartinea masurilor generale ce se vor lua contra tuturor acelor legionari care neasteptând verdictul justitiei, si-au facut singuri dreptate, varsând sângele asupritorilor lor.

Problema aplicarii sanctiunilor n-am tratat-o înca cu Generalul. S-a dat numai un comunicat de principiu, ca vinovatii vor fi pedepsiti. N-am avut când. Abia dupa terminarea ceremoniei de reînhumare a Capitanului la Casa Verde si plecarea oaspetilor straini am avut timpul necesar sa examinez cu Conducatorul Statului aceasta problema si sa vedem cum o vom solutiona în concret.

La despartire le-am spus ca soarta lor depinde de întelegerea ce o voi face cu Conducatorul Statului, referitor la recentele fapte întâmplate atât la Jilava cat si pe Valea Prahovei. Abia atunci se va stabili cum va interveni Justitia si în ce conditii se va judeca si cazul lor.

 

22. MASURILE LUATE


Existau temeri justificate ca actele de violenta din capitala sa nu se propage si în provincie. De aceea am redactat în graba, chiar în cursul zilei de Miercuri, 27 Noiembrie, un apel la liniste si ordine catre legionari si o declaratie de reînnoire a legamântului de credinta fata de Conducatorul Statului. Aceste acte le-am predat Generalului, convins ca vor aparea a doua zi, Joi, 28 Noiembrie, în ziare.

Nu stiu din ce cauza s-a amânat publicarea lor cu o zi. Probabil nelinistea provocata de disparitia si moartea lui Iorga si Madgearu a întârziat aparitia lor. Apelurile mele au fost difuzate prin presa abia Vineri, 29 Noiembrie, odata cu Comunicatul Presedintiei Consiliului de Ministri, prin care se anunta împuscarea detinutilor de la Jilava (vezi capitolul 11).

În continuare, reproducem textul documentelor semnate de mine:

Apelul D-lui Horia Sima Comandantul Miscarii Legionare

Comandantul Miscarii Legionare face urmatorul apel:

În momentele de fata, trebuie sa avem o singura lege: Salvarea Tarii.

Orice initiativa, orice actiune în afara ordinii de Stat ameninta Patria.

Legiunea a facut sacrificii sfinte pentru salvarea Patriei.

Orice abatere de la disciplina Patriei, este astazi crima de tradare, iar vinovatii vor fi sanctionati cu severitate de legile Tarii si ale Miscarii Legionare.

Ordon tuturor legionarilor sa mearga pe linia Capitanului, de disciplina si ordine desavârsita.

Este legamântul nostru fata de Capitan.

Camarazi: ordine si disciplina.

Traiasca Legiunea si Capitanul

Horia Sima

27 Noiembrie 1940

Legamântul de credinta Generalului Antonescu

Întreaga Miscare Legionara reînnoieste Generalului Antonescu legamântul de totala credinta si-l asigura ca-l urmeaza cu neclintit devotament pe linia destinelor Neamului pe care Providenta i le-a încredintat.

De azi înainte orice abatere de pe dreapta linie legionara, a legionarilor izolati sau a formatiunilor de orice natura, linie care va fi fixata de Conducatorul Statului si de Comandantul Miscarii Legionare, va fi sanctionata fara crutare si conform cu legile speciale care se vor face în aceasta privinta, pentru asigurarea libertatii, proprietatii, inviolabilitatii domiciliului si ordinii.

Horia Sima

 

În aceeasi zi, Vineri, 29 Noiembrie, a aparut în ziare si Decretul-lege, semnat de Generalul Antonescu, prin care se fixeaza pedeapsa cu moartea pentru omorul cu premeditare, plus alte pedepse grele de închisoare, privind inviolabilitatea domiciliului si a proprietatii. E de remarcat ca Generalul Antonescu si devotatii lui s-au grabit sa decreteze pedeapsa cu moartea pentru legionarii care au atentat la viata fostilor criminali ai erei carliste, în timp ce era vorba sa aplice pedeapsa capitala pentru acesti asasini, a batut în retragere, ascunzându-se îndaratul formulei umanitare „ca nu vrea sa verse sânge”. Mai târziu a varsat râuri de sânge din trupul chinuit al tineretului tarii.



Tot pentru a contribui la întarirea disciplinei în cadrul Miscarii si pentru a da o noua dovada de devotament Conducatorului Statului, am luat hotarârea de a desfiinta politia legionara. A fost un act pornit din propria mea initiativa si nicidecum impus de Generalul Antonescu. Seful Statului nu mi-a facut nici cea mai usoara aluzie la aceasta masura. Am tras concluziile necesare din constatarile facute pe teren, ca personalul politiei legionare, în multe puncte ale tarii, nu-si întelegea misiunea. Politia legionara nu putea opera independent, ci era un serviciu auxiliar al politiei de Stat si trebuia sa stea la ordinele acesteia. Abuzurile si neregulile ce le-am constatat în sânul politiei legionare m-au determinat sa procedez la desfiintarea ei. Politia legionara a jucat un rol important la început, în faza de tranzitie de la regimul carlist la regimul legionar, când nu se putea avea încredere în vechile cadre. A luat nastere la dorinta expresa a Generalului Antonescu, îndata dupa schimbarea regimului, si a fost desfiintata de mine, fara nici o presiune din afara, în 2 Decembrie 1940. Comunicatul cu desfiintarea politiei legionare a aparut în ziarele din 4 Decembrie 1940:

Un important Comunicat al Comandantului Miscarii Legionare

Politia Legionara a fost desfiintata – Reglementarea portului camasilor verzi – Verificarea celor înscrisi în ultimele trei luni în Miscarea Legionara.

Ordin catre toate organizatiile din tara

1. Politia legionara, îndeplinindu-si misiunea ei de a ajuta regimul legionar în faza de tranzitie spre consolidare, înceteaza sa mai existe. Membrii ei se vor încadra în organizatiile legionare, iar cei apti si capabili vor fi încadrati în politia de Stat.

Ramâne numai în capitala un serviciu interior de ordine al Miscarii Legionare, sub comanda legionarului Moisescu Gheorghe.

2. Toate organizatiile vor începe imediat verificarea severa a celor înscrisi în ultimele trei luni si eliminarea acelora care au dovedit prin purtarea lor de pâna acuma incapacitate de întelegere a spiritului legionar. Sefii de organizatii sa fie atenti în special la acei care vor sa suplineasca lipsa de vechime cu un fals eroism.

3. Interzic purtarea camasii verzi, pâna la reglementarea portului ei, în capitala si în provincie, în afara de ocaziile solemne si în afara de legionarii de serviciu de la sedii.

2 Decembrie 1940.

Horia Sima

Serviciul de ordine din capitala exista mai de mult. Era urmasul vechii politii legionare din capitala, care a trecut sub comanda legionarului Ion Boian. Acesta era Gheorghe Moisescu, pomenit în comunicatul de mai sus.

În ce priveste judetul Prahova, dupa trista experienta din noaptea de 27/28 Noiembrie, l-am înlocuit de la conducerea organizatiei judetene pe Profesorul Mihail Tase cu Comandantul Legionar Victor Silaghi. Acesta locuia în capitala, unde îndeplinea functia de Director General la Ministerul Muncii. Victor Silaghi se deplasa des la Ploiesti si în scurta vreme a putut sa puna ordine în aceasta organizatie turbulenta.

Dupa demisia lui Marin Stanescu, Generalul n-a ridicat nici o obiectie când i l-am recomandat ca Prefect al Judetului Prahova pe avocatul legionar Mantaluta.

 


Yüklə 0,94 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   28   29   30   31   32   33   34   35   ...   61




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin