J. J. Rousseau

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 2.9 Mb.
səhifə56/72
tarix31.12.2018
ölçüsü2.9 Mb.
1   ...   52   53   54   55   56   57   58   59   ...   72

Chiar dacă ar fi între sarcini intervale aşa de lungi cum se presupune, se va schimba oare o femeie în mod brusc şi alternativ în aşa fel încât să trăiască fără pericol şi fără risc? Fi-va ea oare astăzi doică şi mâine soldat? Îşi va schimba ea oare temperamentul şi gusturile precum cameleonul culorile? Va trece ea deodată din umbra odăii şi a grijilor domestice la asprimea aerului, la munci, la corvezi, la pericolele războiului? Fi-va ea oare când fricoasă*), când curajoasă, când delicată şi când robustă? Dacă tinerii crescuţi la Paris suportă cu greu meşteşugul armelor, oare femei care nu au înfruntat niciodată căldura soarelui şi care de-abia merg îl vor putea suporta după cincizeci de ani de viaţă moleşită? Vor deprinde această meserie dură la vârsta la care bărbaţii o părăsesc?

Există ţări în care femeile nasc aproape fără durere şi-şi hrănesc copm aproape fără griji; sunt de acord: dar în aceleaşi ţări bărbaţii umblă în orice timp pe jumătate goi, ucid în luptă fiare sălbatice, duc o luntre ca o raniţă, aleargă după vânat la şapte-opt sute de leghe, dorm afară pe pământul gol, suportă oboseli neînchipuite şi rabdă de foame mai multe zile. Când femeile devin robuste, bărbaţii devin şi mai robuşti; când bărbaţii se moleşesc, femeile se moleşesc şi mai mult; când cei doi termeni se schimbă în mod egal, diferenţa rămâne aceeaşi.

Platon, în Republica sa, impune femeilor aceleaşi exerciţii ca şi bărbaţilor; ix; i mă mir. Scoţând de sub conducerea sa familiile particulare şi neştiind ce să mai facă cu femeile, se văzu silit să le facă bărbaţi. Acest irunios geniu a combinat totul, a prevăzut totul; prevenea o obiecţie pe care, Poate, nimeni nu s-a gândit să i-o facă, dar a rezolvat rău obiecţia care i ' Fără aceasta, specia ar pieri în mod necesar; pentru ca ea să se conserve, trebuie, în compensaţie, ca fiecare femeie să aibă cam patru copii; căci dintre cppiii care se nasc, aproape jumătate mor înainte ca să poată avea alţii

Şi trebuie să mai rămână doi ca să reprezinte pe cei doi părinţi. Vedeţi dacă „% oraşele vă vor da această populaţie.

Timiditatea femeilor este încă un instinct al naturii contra dublului risc la care sunt expuse pe timpul sarcinii lor.

ÎL se face. Nu vorbesc deloc de acea pretinsă comunitate a femeilor, învi-~ nuire care i s-a repetat de atâtea ori şi care probează că cei ce i-o fac nu 1-au citit niciodată438); vorbesc de acea promiscuitate civilă care confundă pretutindeni cele două sexe în aceleaşi ocupaţii, în aceleaşi activităţi şi care nu poate să nu genereze cele mai intolerabile abuzuri43”), vorbesc de acea intervertire a celor mai dulci sentimente ale naturii îri' folosul unui sentiment artificial, care poate subzista numai prin celelalte! Ca şi cum n-ar trebui o pornire naturală pentru a forma legături conven-1. Ţionale; ca şi cum iubirea pe care o ai pentru cei apropiaţi n-ar constitui! Principiul aceleia pe care o datorăm statului; ca şi cum nu prin mica patrie, care este familia, inima se leagă de patria cea mare; ca şi cum nu fiul bun, soţul bun, tatăl bun ar forma pe bunul cetăţean!

De îndată ce s-a demonstrat că bărbatul şi femeia nu sunt şi nu trebuie să fie de aceeaşi constituţie, de acelaşi caracter şi temperament, urmează că nu trebuie să aibă aceeaşi educaţie440). Urmând direcţiile naturii, trebuie să acţioneze în bună înţelegere, dar nu trebuie să facă aceleaşi lucruri; scopul activităţilor este comun, dar activităţile sunt deosebite şi, în consecinţă, şi gusturile care le dirijează. După ce am căutat să formez omul natural, să vedem, pentru a nu lăsa lucrarea noastră imperfectă, cum trebuie să se formeze şi femeia potrivită acestui bărbat. Vreţi să fiţi totdeauna bine conduşi? Urmaţi totdeauna indicaţiile naturii. Tot ceea ce caracterizează sexul trebuie respectat ca fiind stabilit de ea. Ziceţi necontenit: Femeile au cutare şi cutare defect pe care noi nu-1 avem. Vă înşală orgoliul vostru; pentru voi ar fi defecte; pentru ele sunt calităţi; totul ar merge mai rău dacă ele nu le-ar avea. Împiedicaţi ca aceste pretinse defecte să degenereze, dar feriţi-vă să le distrugeţi.

Femeile, la rândul lor, strigă necontenit că noi le creştem pentru a fi vanitoase şi cochete, că ne pierdem vremea neîncetat cu copilării, pentru a putea rămâne mai uşor stăpâni; ele ne acuză pe noi pentru defectele

438) S a 11 w u r k (Op. Cit., voi. II, p. 231) citează următoarele din Platon (Republica, V, 8) în legătură cu acest context: „A trăi fără lege împreună sau a face altceva în felul acesta nu se cuvine în statul celor fericiţi şi nici nu o vor îngădui stăpânitorii”.

439) La întâia vedere ne e greu să înţelegem de ce Rousseau nu este de acord cu

Platon ca femeile să facă aceleaşi servicii ca şi bărbaţii şi, prin urmare, să aibă aceeaşi educaţie. Atitudinea lui Rousseau derivă din poziţia sa de clasă mic-burgheză; el se temea să nu destrame familia, dând întâietate obligaţiilor faţă de stat sau, mai exact, încerca să reînvie în familie virtuţile feminine.

Pe care mediul social (al orânduirii feudale) le viciase. El credea că nu e posibil ataşamentul faţă de patrip fără cel faţă de familie, că cel dinţii ar deriva din al doilea. Noua contradicţie dintre familie şi societate – căreia Rousseau nu-i putea vedea soluţia, anume că poţi fi în acelaşi timp bună mamă şi cetăţeană cultă – constituie o altă caracteristică a gândirii sale.

44°) Afirmaţie care, azi, nici nu mai poate intra în discuţie. Susţinerea este înapoiată chiar în raport cu unele vederi din timpul lui Rousseau. Astfel, d-na Necker de Saussure (1766-1846) vara d-nei de Stae'l, născută la Geneva, susţinea că în opiniile lui Rousseau cu privire la educaţia femeii se oglindeşte cel mai pronunţat egoism al bărbaţilor, pe care creştinismul îl învinsese de mult. Rousseau ar fi trebuit să afirme numai că în întreaga educaţie a femen este necesar să se ţină seama de mediul ei de viaţă (cf. nota Sallwiirk, op. Cit., voi. II, p. 234).

Li le reproşăm. Ce nebunoe! Dar de când se amestecă bărbaţii CARTEA rTicaţia fetelor? Cine împiedică pe mame de a le creşte cum le place?

Îrl S u au colegii: mare nenorocire! Ei, dacă ar vrea Dumnezeu să nu 351 h' nici băieţii colegii! Ar fi crescuţi în mod mai înţelept şi mai cinstit. R obligă pe fetele voastre să-şl piardă vremea cu fleacuri?

Sunt puse ele, fără voia lor, în situaţia de a-şi petrece jumătate din

Lată la oglindă, luând exemplul vostru? Cine vă opreşte să le instruiţi

V i să faceţi a fi instruite după cum vreţi? Este oare greşeala noastră dacă

°le ne plac când sunt frumoase, dacă drăgălăşeniile lor ne seduc, dacă meşteşugul pe care-1 învaţă de la voi ne atrage şi ne măguleşte, dacă le lăsăm să-şi ascută în voie armele cu care ne supun? Ei! Decideţi-vă să le creşteţi ca pe bărbaţi; ei vor consimţi cu dragă inimă. Cu cât vor semăna mai'mult cu ei, cu atât îi vor conduce mai puţin şi atunci ei vor fi în adevăr stăpânii. -

Nu toate facultăţile comune ambelor sexe le sunt împărţite în mod (egal; dar luate în ansamblu, ele se compensează. Femeia preţuieşte mai mult ca femeie şi mai puţin ca bărbat; oriunde îşi arată drepturile, ea este în avantaj; oriunde vrea să le uzurpe pe ale noastre, ea ne rămâne inferioară. Nu putem răspunde acestui adevăr general. Decât prin excepţii; e felul constant de argumentare al partizanilor galanţi ai. Sexului frumos.

A cult; va la femei calităţile bărbatului şi a negliia pe cele care le sunt nrj2Âânr*”TSpkrrina deci în mod vădit să acţionezi în dauna lor. Uele şirete văd bine acest lucru şi nu se înşală; căutânu să răpească avantajele noastre, ele nu părăsesc pe ale lor; se întâmplă însă ca, neputând să păstreze nici pe unele, nici pe altele, datorită incompatibilităţii lor, ele să rămână mai prejos de starea lor, fără să şi-o apropie de a noastră şi pierd jumătate din valoarea lor. Crede-mă, mamă înţeleaptă, nu face din fiica ta un bărbat cinstit, pentru a dezminţi natura; fă din ea o femeie cinstită şi fii sigură că va preţui mai mult atât pentru ea, oât şi pentru noi.

Urmează de aici oare că ea trebuie crescută în ignoranţă totală şi mărginită numai la funcţiile casnice? Bărbatul va face din tovarăşa sa o servitoare? Se va lipsi el de cel mai mare farmec al tovărăşiei? Ca s-o supună mai mult, va opri-o el să simtă, să cunoască? Va face din ea un adevărat automat? Nu, fără îndoială; nu astfel a hotărât natura dăruind femeilor un spirit atât de plăcut şi de îndemânatic; dimpotrivă, natura vrea ca ele să gândească, să judece, /să iubească, să cunoască, să-şi îngrijească spiritul, ca şi figura; acestea sunt armele pe care ea le-a dat femeilor pentru a suplini forţa care le lipseşte pentru a conduce pe a noastră. Ele trebuie să înveţe multe lucruri, însă numai pe acelea care este bine să le ştie.

Fie că iau în seamă menirea particulară a sexului ei, fie că observ înclinările sale, fie că socotesc datoriile sale, totul contribuie deopotrivă la indicarea formei de educaţie care îi este adecvată. Femeia şi bărbatul int făpnţj unul pentru altul, dar ripnpnHenta Inr mntua. Lă nu este egală:

Jjarbatii depind de femei prin dorinţele lor femeile depind de bărPaţi

Jrin dorinţele şi prin trebuinţele lor; mai curând am trăi nni fără ele.

SKcp1e fără noL Pentru ca ele să aibă necesarul, pentru ca ele să dobândească o situaţie, trebuie să le-o dăm noi, trebuie să voim să le-o

: MIL dăm, trebuie să le socotim demne de aceasta; ele depind de sentimentele noastre, de preţul pe care îl dăm meritului lor, de cazul ce-1 facem de farmecele şi de virtuţile lor. Chiar prin legea naturii, femeile, atât în privinţa lor, cât şi a copiilor lor, sunt la bunul plac al judecăţii bărbaţilor; nu este de ajuns să fie demne de stimă, ele trebuie să fie stimate-nu e de ajuns să fie frumoase, trebuie să şi placă; nu e de ajuns să fie înţelepte, trebuie să fie şi recunoscute ca atare; onoarea lor nu stă numai în purtarea lor, ci în reputaţia lor, şi nu e cu putinţă ca cea care se lasă să treacă drept necinstită să poată fi vreodată onestă. Bărbatul nu depinde decât de sine însuşi când face un bine şi poate înfrunta judecata publică, însă femeia care face un bine nu şi-a făcut datoria decât numai pe jumătate, iar ceea ce se crede despre ea nu este mai puţin important, decât ceea ce este ea în realitate. De aici urmează că sistemul educaţiei ei trebuie să fie contrar sistemului nostru în această privinţă: opinia e mormântul virtuţii printre bărbaţi şi tronul ei printre femei.

De buna constituţie a mamelor depinde în primul rând constituţia copiilor, de îngrijirea femeilor depinde prima educaţie a bărbaţilor: de femeTmai depind şi moravurile, pasiunile, plăcerile, gusturile şi chiar fericirea lor. Astfel, întreaga ed.in”aţip a fpmpilnr trebuie să se refere la bărbaţi. A le place, a le fi folositoare, a se face iubite şi onorate de ei, a-i creşte când sunt mici, a-i îngriji când sunt mari, a-i sfătui, a-i mângâia, a le face viaţa plăcută şi dulce: iată datoriile femeilor din toate timpurile şi iată ceea ce trebuie să înveţe ele încă din copilăria lor. Câtă vfeme nu ne vom ridica la acest principiu, ne vom îndepărta de scop, şi toate preceptele care li se vor da nu vor servi întru nimic nici pentru fericirea lor, nici pentru a noastră.

Însă, deşi orice femeie vrea să placă bărbaţilor şi trebuie să o vrea, este o diferenţă vădită între a voi să placă omului de merit, omului care e în adevăr demn de iubire, şi a voi să placă acelor oameni mărunţi agreabili care dezonorează sexul lor şi sexul pe care îl imită. Nici natura, nici raţiunea nu pot determina pe femeie să iubească în bărbat ceea ce îi seamănă ei şi nici nu trebuie să se facă iubită imitându-le felul lor de a fi.

Când femeile părăsesc deci tonul modest şi serios al sexului lor şi iau aerul acestor zăpăciţi, nu-şi urmează vocaţia lor, ci renunţă la ea; ele îşi înlătură singure drepturile pe care cred că le pot câştiga. Dacă am fi altfel, zic ele, n-am place câtuşi de puţin bărbaţilor. Ele mint. Trebuie să fii nebună ca să iubeşti pe nebuni; dorinţa de a atrage asemenea inşi arată gustul aceleia care i se dedă. Dacă nu ar exista deloc bărbaţi frivoli, ea s-ar grăbi să-i creeze; şi mai degrabă frivolităţile acestora sunt opera sa, decât frivolităţile femeilor sunt opera bărbaţilor. Femeia care iubeşte pe adevăraţii bărbaţi şi care vrea să le placă foloseşte mijloacele potrivite scopului său. Femeia e cochetă prin starea ei; însă cochetăria îşi schimbă forma şi ţelul după vederile sale; să orânduim aceste vederi după cele ale naturii şi femeia va avea educaţia care-i convine.

' Fetiţelor le place găteala aproape de la naştere; nemulţumite doar cu faptul de a fi drăguţe, ele vor să fie şi socotite astfel: pe feţele lor de copil, vezi de-acum această preocupare şi, abia, ajunse la vârsta la care înţeleg ce le spui, le poţi conduce vorbindu-le despre ceea ce va gândi doar lumea* jespre ele. Acelaşi motiv, prezentat chiar cu multă indiscreţie, nu are ceeaşi influenţă asupra băieţilor. Dacă sunt independenţi şi mulţumiţi, fe pasă foarte puţin de ceea ce s-ar putea crede despre ei. Numai cu t'rnpul şi cu multă greutate îi poţi supune aceleiaşi legi.

Din orice parte ar primi fetele această primă lecţie, ea e foarte bună. Pentru că grupul se naşte., pentru a spune astfel, înaintea sufletului, cga j; -tâi cultură trebuie să fie cea a corpuluj: această ordine e comună celor” J s'exe, insa scopul acestei culturi este diferit; într-unul, acest scop

—, p este dezvoltarea forţelor, în celălalt, dezvoltarea podoabelor. Aceste calităţi nu trebuie să fie exclusive la fiecare sex, numai ordinea este răsturnată; femeilor le trebuie destulă forţă pentru a face tot ceea ce fac cu graţie; trebuie destulă îndemânare bărbaţilor ca să facă cu uşurinţă tot ceea ce fac.

Prin extrema moliciune a femeilor începe moliciunea bărbaţilor. Femeile nu trebuie să fie robuste ca ei, ci pentru ei, pentru ca bărbaţii pe care îi vor naşte să fie, de asemenea robuşti. În această privinţă, mănăstirile în care elevele au o hrană grosolană, dar aleargă mult, se iau la întrecere, se joacă în aer liber şi în grădini, sunt de preferat casei părinteşti, unde o fată hrănită delicat, totdeauna răsfăţată sau dojenită, stând totdeauna sub privirea mamei într-o cameră bine închisă, nu îndrăzneşte să se ridice, nici să meargă, nici să vorbească, nici să sufle şi nu are un moment de libertate să se joace, să sară, să alerge, să strige, să dea drumul pornirilor naturale ale vârstei sale; totdeauna sau o slăbiciune primejdioasă, sau o severitate rău înţeleasă; niciodată nimic conform raţiunii. Iată cum se ruinează corpul şi inima tineretului.

Fetele din Sparta se exercitau, ca şi băieţii, în jocurile militare, nu pentru a merge la război, ci ca să dea naştere într-o zi unor copii capabili să îndure oboselile războiului. Nu aprob aceasta, căci pentru a da soldaţi statului nu e necesar ca mamele să poarte puşca şi să facă exerciţii ca prusacii, dar găsesc că, în general, educaţia greacă era foarte bine înţeleasă în privinţa aceasta. Fetele se arătau adesea în public, nu amestecate cu băieţii, ci împreună unele cu altele. Aproape că nu era nici o sărbătoare, nici un sacrificiu, nici o ceremonie, în care să nu vezi cete de fete ale fruntaşilor cetăţii, având cununi de flori pe cap, cântând imnuri, alcătuind coruri pentru dansuri, purtând coşuri, vase, ofrande, şi înfăţişând pentru simţurile depravate 'ale grecilor un spectacol încântător potrivit să compenseze efectul rău, produs de gimnastica lor indecentă. Orice impresie ar fi făcut acest obicei asupra inimilor bărbaţilor, el era totdeauna excelent pentru a da femeilor o bună constituţie în tinereţe, Prin exerciţii plăcute, moderate, binefăcătoare, şi pentru a le ascuţi şi orrna gustul prin dorinţa continuă de a plăcea, fără ca aceasta să lezeze Deodată moravurile.

Îndată ce aceste tinere se măritau, nu se mai vedeau în public; închise casele lor, ele îşi mărgineau toată grija la gospodărie şi la familie, cesta este modul de trai pe care 1-a prescris natura şi raţiunea sexului. Astfel, din aceste mame se năşteau oamenii cei mai sănătoşi, cei mai ro-usti, cei mai bine făcuţi de pe pământ; şi, cu tot renumele rău al cî-Orva insule, este sigur că dintre toate popoarele lumii, neexceptând „eŞluSIS. – ' „ <„

Se ştie că îmbrăcămintea liberă, care nu jena corpul în nici un fel, con tribuia la acele frumoase proporţii ale celor două sexe care se văd î ~ statuile lor şi care mai servesc de model artei de când natura desfigup a încetat de a-i mai da modele printre noi. Hainele lor nu aveau niciuna din toate acele strânsuri gotice, din acea mulţime de legături care ne ţfn prinse membrele peste tot. Femeile lor nu cunoşteau întrebuinţarea acelor corsete prin oare ale noastre îşi deformează talia în loc să şi-o eviden ţieze. Nu pot concepe că acest abuz, dus în Anglia până la un punct de neînchipuit, n-ar duce până la sfârşit la degenerarea speciei şi susţin chiar că acest obiect care se ia pentru plăcere este de prost gust. Nu este deloc plăcut să vezi femeia tăiată în două ca o viespe; aceasta supără privirea şi loveşte dureros imaginaţia. Fineţea taliei are, ca tot restul proporţiile sale, măsura sa, iar depăşirea lor constituie, desigur, un defect: acest defect ne-ar fi izbit privirea în cazul unui nud: de ce ar fi el o frumuseţe sub haină?

Nu îndrăznesc să cercetez temeiurile pentru care femeile se încăpă-înează să se îmnlaM, c~ -<-* ' __ avoru ca un sân care cade, un se îngroaşă etc. Displac la o persoană de douăzeci de mai şochează la treiVoî – – – '

—_” vxin. Iuuie pentri se împlătoşeze astfel: sunt de acord 3Ântece care SP încrmac-s – - -' nsă aceasta

o xa U

_ mai şochează la treizeci de ani; yJ „vruorece cu toată împotrivirea noastră, trebuie ca în orice timp să fim aşa cum îi place naturii, ar ochiul omului să nu se înşele, aceste defecte sunt mai puţin neplăcute a orice vârstă decât prosteasca afectare a unei fete de patruzeci de ani.

Tot ce stânjeneşte şi constrânge natura este de prost gust; lucrul e devărat şi pentru gătelile trupeşti, ca şi pentru podoabele spiritului, iată, sănătatea, raţiunea, bunăstarea trebuie puse înainte de orice; graa nu merge fără uşurinţa mişcărilor; delicateţea nu e slăbiciune şi nu ebuie să fii bolnavă ca să placi. Când suferi, *~ '

— – g însă frannr,!

Ani, deoarece cu toată îmşi gra-

1 slăbiciune ş provoci mila; plăcerea şi

Jrinţa caută

: ezimea sănătăţii.



lî: S S ffjCtii (tm) ne şi aşa trebuie să re-i deosebesc. Băieţii caută 7s„±' aS6menea> # gusturi proprii, n mici; fetelor le place maf Zlt eea ce Zv-t0be' Sfâr1' a: oglmzi, giuvaeruri carDeturi Tî u ° „ Şi serve? Te ca po- „ specială a acestui'sex-ata n H Tbl/apuşi; PăPu? A <*te Ssi este determinat de destm'aţX, fl? Vfada/oarte evidentă că „ta în găteală: este tot ceea c (tm) i l, flZkă a artei de a

Uitaţi-vă la o fetiţă careTn t & C°piii din această ar ncetat înfăţişarea 'o tobrlcăoT K „ JUFUl M1 „ schimbă

Contenit noi combinaţi podoabe hi „ de SUte Şi Sute de ori> uţa 'tentă: degetele fiindu-i l! Psrte t, *f? Mai pr°St asortate, n-are imlarea se arată de-acumf n acelTe1 (tm) fi 6Ste f°rmat' însă ' ca ea să se gândească la aceaste °cuPaţie, timpul se scurge chiar de masă, îi e mliln?! C5asurile trecea nu ştie nimic; „ găteşte păpuşa af def. D? Hrană'Insă, veţi îndoiala, ea vede păpuşa, peran persoana sa.

: ne, ea nu poate face nimic pentru ea însăşi, nu este formată, ea CARTEA

„; 'i talent, nici forţă, rrn f înr-ă nimiV f întTv=, art” î„, -K”, „„ – c, _„ 4i” ~ „ iii un. Iu o. Inocii, nu este lunnaLd, ea

P0 njcî talent, nici forţă, nu e încă nimic, e întreagă în păpuşa sa, aresllpra ei toată cochetăria ei; dar n-o va lăsa totdeauna acolo; aş-momentul să ajungă ea însăşi ca păpuşa sa.

Î ta deci un P”m §ust t) ine statornicit; nu aveţi decât să-1 urmaţi şi i înduiţi. Este sigur ca mititica ar voi din toată inima să ştie să-şi dobească păpuşa, cum să-i facă funde la mâneci, băsmăluţe, volane, lă' în toate acestea ea este supusă totdeauna atât de puternic bunu-nlac' al altuia, încât i-ar fi mult mai la îndemână să producă singură toate stea. Astfel vine raţiunea primelor lecţii care i se dau; acestea nu sunt 30 cini care i se prescriu, ci constituie amabilităţi pentru ea. Şi într-ade-r aproape toate copilele învaţă în silă cititul şi scrisul; dar învaţă totdeauna cu plăcere să ţină acul în mână. Îşi imaginează dinainte că sunt mari şi se gândesc cu încântare că aceste talente le vor putea servi într-o zi ca să se gătească.

Odată deschis acest drum, este uşor de urmat: cusutul, broderia, dantela vin de la sine. Tapiţeria nu le place atât de mult: mobilele sunt prea departe de ele, nu ţin de persoană, ci de alte opinii. Tapiţeria este distracţia femeilor, fetele tinere nu manifestă niciodată o prea mare plăcere pentru ea.

Aceste progrese voluntare se vor putea extinde cu uşurinţă până la desen, căci această artă nu este indiferentă celei oare vrea să se îmbrace cu gust; dar n-aş voi să le aplice peisajului şi încă şi mai puţin la figură. Le ajunge să facă frunze, fructe, flori, draperii, tot ceea ce poate servi realizării unui contur elegant al îmbrăcăminţii şi pentru a face singure un tipar de broderie când nu pot găsi unul pe gustul lor. In genere, dacă este important pentru bărbaţi să-şi mărginească studiile la cunoştinţe folositoare, acest lucru este şi mai important pentru femei, deoarece viaţa acestora, deşi mai puţin laborioasă, este sau trebuie să fie mai asiduă în ceea ce priveşte grijile lor şi mai frământată de preocupări diferite, ceea ce nu le permite să-şi valorifice, la alegere, nici o aptitudine în dauna datoriilor lor.

Orice ar zice glumeţii, bunul simţ este deopotrivă la ambele sexe. Fetele, în general, sunt mai docile decât băieţii şi trebuie chiar să te foloseşti de mai multă autoritate faţă de ele, aşa cum voi arăta îndată; de aici nu urmează însă că trebuie să le pretinzi ceva a cărei utilitate n-o poţi vedea. Arta mamelor constă în a le arăta tot ceea ce le prescriu, şi acest lucru este mai uşor, deoarece inteligenţa fetelor este mai precoce decât a bălţilor. Această regulă înlătură de la sexul lor, ca şi de la al nostru, nu numai toate studiile nefolositoare, care nu duc la nimic bun şi nu fac Pe cei care le-au urmat să devină mai plăcuţi celorlalţi, dar şi toate stu-thile a căror utilitate nu e pentru vârstă lor şi nu pot s-o prevadă pentru o vârstă mai înaintată. Dacă nu vreau ca un băiat să fie silit să înveţe sa citească, cu atât mai puţin vreau ca fetele să fie silite în acest sens, înainte de a le face să înţeleagă bine la ce serveşte citirea; şi, în felul în care li se demonstrează de obicei această utilitate, se urmăreşte mai mult Pr°pria sa părere decât părerea lor. La urma urmelor, de ce este necesar

MIL ca o fată să ştie să citească şi să scrie atât de timpuriu? Va avea d – condus imediat o gospodărie? Sunt puţine fetele care să nu iacă mai m„u '56 abuz decât uz de această ştiinţă fatală, şi toate sunt destul de curioase s înveţe, fără să fie silite, când vor avea vreme şi prilej în această privint Poate că înainte de orice ar trebui să înveţe socotelile, căci nimic nu folo seste mai mult, la orice vârstă, nimic nu cere o întrebuinţare mai mar” şi nu eşti atât de expus erorii ca în socoteli. Dacă mititica' ar căpăta ci reşe la masă numai printr-o operaţie de aritmetică, vă asigur că ar înl vata îndată să socotească.

Cunosc o fetiţă care a învăţat mai curând să scrie decât să citească şi care a început să scrie cu acul înainte de a scrie cu condeiul. Din toate literele ea nu a vrut să facă la început decât nişte O. Făcea necontenit nişte O mari şi mici, nişte O de toate mărimile, nişte O unii într-alţij şi totdeauna de-a-ndoaselea. Din nefericire, într-o zi când era ocupată cu acest util exerciţiu, se văzu într-o oglindă şi, socotind că această poziţie silită o făcea dizgraţioasă, a aruncat ca o altă Minervă441) condeiul şi nu a mai voit să facă pe O. Nici fratelui său nu-i plăcea mai mult să scrie, dar ceea ce-1 supăra era jena şi nu înfăţişarea ce o căpăta; atunci s-a căutat un alt mijloc pentru a o întoarce la scris; fetiţa era delicată şi vanitoasă, nu înţelegea câtuşi de puţin ca surorile să-i poarte rufele; înainte le însemnau cu litere, de atunci nu au vrut să le mai însemne; a trebuit să le însemne ea singură; se înţelege cum au progresat lucrurile de acum înainte.



Dostları ilə paylaş:
1   ...   52   53   54   55   56   57   58   59   ...   72
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə