James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

în înfăţişarea şi cu aureola lui Isus Glumeţul, cu o acadea

albă în faţa lui fosforescentă) :

Am metode noi, cu toţii rămîn paf.

Ca să-i fac pe orbi să vadă în ochi le-arunc praf.

STEPHEN : Regi şi unicorni ! (Se trage cu un pas îndărăt.) Vino undeva mai încolo şi o să... Ce spunea fata aia ?... SOLDATUL COMPTON : Hei, Harry, arde-i una peste boaşe. Pocneşte-l peste mititelul.

BLOOM (Adresîndu-se celor doi soldaţi, încet) : Nu ştie ce spune A băut mai mult decît poate duce. Absint, monstrul cu ochii verzi. îl cunosc. E un om de bine, un poet. E-un tip de încredere.

STEPHEN (Aprobă din cap, surîde, rîde): Om de bine, pa­triot, erudit şi judecător al impostorilor. SOLDATUL CARR : Nu-mi pasă nici atîtica cine e. SOLDATUL COMPTON : Nu ne pasă nici atîtica cine e. STEPHEN : S-ar zice că-i irit. Cîrpă verde prin faţa

taurului.

(Kevin Egan din Paris în cămaşă neagră cu pompoane spaniole $i pălărie de rebel îi face semn lui Stephen.) KEVIN EGAN : S'lut, Bonjour ! Bine ştiuta vielle ogresse cu dents jauncs.

(Pairice Egan îşi iţeşte pe la spatele lui faţa de iepure ronţmnă o foaie de salată.)

223

PATRICE : Socialiste !

DON EMILE PATRIZIO FRANZ RUPERT POPE HEN-NESSY (în cămaşă medievală de zale, cu două gîşte săl­batice zburîndu-i pe cască, plin de o nobilă indignare arată cu o mină înzăuată spre cei doi soldaţi) : Werf eykezii aceştia la futboden, porcos mari şi umflaţi corciţi şi galbeni, todos mînjiţi cu sos stricat ! BLOOM (Către Stephen) : Haide acasă. Aici dai de bucluc. STEPHEN (Clătinîndu-se pe picioare) : Eu nu vreau să-l evit. îmi stîrneşte inteligenţa.

BIDDY SCULAMENT : Numaidecît îţi dai seama că e de familie patriciană.

O BĂTRÎNĂ FURIE : Asta-i verdele care înfrînge roşul, cum bine zice. Ca Wolfe Tone.

PROXENETA : Roşu-i la fel de bun ca şi verdele, şi chiar mai bun. Sus soldaţii ! Sus Regele Edward ! UN GROSOLAN (Rîde) Ce mai ! Cu toţii ura pentru De Wet. CETĂŢEANUL (Cu un fular uriaş smaragdin şi fustanelă):

Dumnezeu de sus din cer

Să ne trimită un străjer

Cu dinţii ca briciul

Să le taie tot şoriciul

Porcilor ăştia de englezi

Care-i spînzură pe irlandezi.

BĂIATUL REBEL (Cu ştreangul petrecut pe după gît, îşi ţine cu amîndouă mîinile intestinele care i se revarsă din burtă) :

Nu port ură zău la nimenea,

Dar mai presus de rege îmi iubesc ţara mea.

RUMBOLD, BĂRBIER, DEMONIC (însoţit de doi asis­tenţi cu măşti negre, înaintează ţinînd în mină o valiză rotundă pe care o deschide) : Doamnelor şi domnilor, sa-tîrul cumpărat de doamna Pearcy ca să-l omoare pe Mogg. Cuţitul cu care Voisin a tăiat în bucăţi nevasta unui com­patriot şi i-a ascuns rămăşiţele într-un cearceaf în pivniţă, gîtul nefericitei femei fiind secţionat de la o ureche la alta. Fiola conţinînd arsenic recuperat din trupul domnişoarei Barrow care l-a trimis pe Seddon la spînzurătoare.

224

(Trage de frînghie, asistenţii sar să prindă picioarele victimei şi-l trag în jos grohăind ; limba Băiatului rebel protuberează cu violenţă.) ~*

BĂIATUL REBEL :

Hruitat hră hă hog hrntru hrohrna hrmahrmeL

(îşi dă duhul. O erecţie violentă a spînzuratului face să ţîşnească picături mari de spermă prin vestmintele mortu­lui în jur pe pavaj. Doamna Bellingham, doamna Yelverton Berry şi onorabila doamnă Mervyn Talboys aleargă cit batistele să o şteargă.)

RUMBOLD : Eu însumi sînt cît pe-aci (Desface ştrean­gul.) Frînghia cu care a fost spînzurat groaznicul rebel. Zece şilingi bucăţica, cu permisiunea înălţimii sale regale. (îşi înfundă capul în pîntecele despicat al spînzuratului şi şi-l scoate apoi încărcat cu intestine încolăcite, fume-glnde.) Dureroasa mea datorie a fost îndeplinită. Trăiască regele !

EDWARD AL ŞAPTELEA (Dansează încet, solemn, zăn-gănindu-şi găleata şi cîntînd cu mulţumire blîndă) :

De ziua încoronării, de ziua încoronării, O, ce-o să mai chefuim, Bînd la bere, whisky, vin !

SOLDATUL CARR : Ia ascultă. Ce spuneai despre regele meu ?

STEPHEN (îşi ridică mîinile în sus) : O, prea e monoton ! Nimic. Omul ăsta vrea banii şi viaţa mea, deşi n-are să aibă de unde, pentru cine ştie ce imperiu dracului al lui. Bani n-am. (Se caută absent prin buzunare.) I-am dat cuiva.

SOLDATUL CARR : Cine vrea banii tăi murdari ? STEPHEN (încearcă să se depărteze) : Vrea cineva să-mi spună unde ar fi mai puţin probabil să dau peste asemenea rele necesare ? Ca se voit aussi ă Paris. Nu că n-aş... Dar pe Sfîntul Patrick !...

(Capetele femeilor se contopesc unul într-altul. Apare Bătrîna Mamamare Fărădinţi cu o pălărie informă de că-păţînă de zahăr aşezată pe o ciupercă, cu floarea mortală a foametei cartofului pe piept.)

225

15 — UUse, voi. II

STEPHEN : Ha ! Te cunosc, bunicuţo ! Hamlet, răzbunare ! Bătrîna scroafă care-şi mănîncă puii.

BATRÎNA MAMAMARE FÂRADINŢI (Legănîndu-se în­coace şi încolo) ; Iubita Irlandei, fata regelui Spaniei, alanna. Străini în casa mea, ce urît se poartă. (Se văică­reşte cu jale de fee.) Ochone ! Ochone ! Turmele mătă­soase ! (Jeluinău-se.) Ţi-a ieşit bătrîna Irlandă în cale şi cum ai văzut-o pe ea ?

STEPHEN : Şi eu cum stau cu ea ? Pălăria peste baligă ! Unde-i persoana a treia a Sfintei Treimi ? Soggarth Aroon ? Reverendul Cioară de Stîrv.

CISSY CAFFREY (Ţipă ascuţit) : Opriţi-i că sar la bătaie ! UN GROSOLAN : Ai noştri-au bătut in retragere. SOLDATUL CARR (Trăgindu-se de curea) : Eu sucesc gîtul la orice porc păduchios care spune o vorbă împotriva regelui meu dracului.

BLOOM (Speriat) : N-a spus nimic. Nici un cuvînt. Sim­plă neînţelegere. CETĂŢEANUL : Erai go bragh !