Macroeconomie note de curs



Yüklə 0,9 Mb.
səhifə15/15
tarix01.08.2018
ölçüsü0,9 Mb.
#65609
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   15

Din cele arătate până în prezent rezultă că problema echilibrului sau dezechilibrului economic este dată de raportul dintre resurse şi nevoi; astfel:

- conform legii rarităţii resurselor nevoile depăşesc în permanenţă resursele; din acest motiv echilibrul se atinge pe una din următoarele căi:

- limitarea nevoilor;

- sporirea resurselor şi folosirea lor mai eficientă.

- prin mecanismul preţurilor se produce egalizarea cererii cu oferta de bunuri şi servicii la nivel macroeconomic.



  • Corelaţii de echilibru între componentele managementului guvernamental

Economia naţională este un sistem complex şi din acest motiv analizele efectuate în capitolele anterioare pe diferitele ei componente creştere şi dezvoltare economică, ocupare şi şomaj, inflaţie şi raporturile economice externe sunt corelate între ele şi se intercondiţionează reciproc.

Între cele patru componente şi evoluţia cererii agregate există o relaţie care după opinia unor economişti (Eugen Prahoveanu) se manifestă după cel puţin doi ani.

C

ele patru obiective ale managementului guvernamental depind deci de evoluţia cererii agregate, care la rândul ei variază în funcţie de fazele ciclului economic.

Î


Producţia potenţială


Producţia efectivă


Timp


1


2


3


4


n faza de expansiune a activităţii economice (2), cererea agregată creşte rapid şi are ca efect reducerea diferenţei dintre producţia efectivă şi cea potenţială. În această perioadă se realizează două obiective ale politicii microeconomice: creşterea producţiei şi reducerea şomajului. În schimb creşte inflaţia ceea ce determină după cum s-a văzut din capitolul anterior un curs de schimb real mare ceea ce va conduce la scăderea competivităţii producţiei indigene şi la creşterea importurilor ceea ce va atrage după sine un deficit în contul curent.

O dată cu creşterea inflaţiei acţionează şi factorul psihologic ceea ce consolidează anticipările inflaţioniste din partea populaţiei şi a firmelor.

Deşi se ajunge în punctul de vârf al creşterii economice (3), în ciuda efectelor pozitive pe care le înregistrează primele două obiective, inflaţia şi dezechilibrul balanţei de plăţi devin probleme grave.

Când se depăşeşte punctul de vârf al creşterii economice şi se ajunge la faza de recesiune (4) lucrurile se petrec invers faţă de tendinţele anterioare: asistăm la o mişcare negativă a activităţilor economice, însoţită de reducerea locurilor de muncă dar nivelul inflaţiei şi situaţia balanţei de plăţi se îmbunătăţesc.

Într-o asemenea situaţie, autorităţile guvernamentale au două metode de acţiune alternative care rezolvă parţial unele din obiectivele economice. Astfel dacă se încurajează cererea agregată, asistăm la o creştere economică şi la reducerea şomajului dar apar pericole legate de inflaţie şi de deficitul balanţei de plăţi. Dacă însă se reduce deliberat cererea agregată deci o politică deflaţionistă, se reduce inflaţia şi se reduce deficitul balanţei de plăţi dar producţia se reduce şi şomajul creşte.

Cea mai importantă problemă de echilibru macroeconomic care apare este balansarea dintre inflaţie şi şomaj. Această problemă este amplificată şi de realizarea unui şomaj înalt concomitent cu rate înalte ale inflaţiei şi cu stagnarea producţiei fenomen complex pe care deja îl cunoaştem sub numele de “stagflaţie”. Acest aspect ne e sugerat de graficul de mai sus.

El redă o problemă dificilă a autorităţilor guvernamentale: găsirea unui raport optim între şomaj şi inflaţie adică găsirea unui punct optim în care la un nivel al şomajului inflaţia este nulă. Acest raţionament a fost stabilit în urma observaţiilor economistului A.W. Phillips care a remarcat existenţa unei relaţii invers proporţională dintre ritmul de creştere a salariilor nominale şi rata şomajului.

D


Rata şomajului


in punctul de vedere al managementului guvernamental se impune găsirea nivelului de şomaj care reprezintă de fapt costul social care trebuie achitat pentru atenuarea proceselor inflaţioniste.


Trebuie însă remarcat faptul că această corelaţie este valabilă pe termen scurt.


Acelaşi lucru se poate afirma despre corelaţiile dintre obiectivele managementului

guvernamental, economiştii fiind în marea lor majoritate de acord că analiza lor corelativă este bazată pe fluctuaţiile ciclului economic decenal. Pe termen lung, aceste corelaţii nu se mai manifestă, nefiind încă suficient cunoscute şi constituind obiecte de controversă.




Punctul optim în care la un anumit nivel al şomajului inflaţia este nulă.



BIBLIOGRAFIE


  1. Albert Michel, Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, Bucureşti 1992.

  2. Angelescu, Coralia, Economie, ediţia a V-a, Editura Economică, 2000

  3. Bădulescu Alina, Microeconomie, Editura Expert, 2007

  4. Bălaceanu Cristina, Macroeconomie, Editura CH Beck, 2007

  5. Bălăceanu, Cristina, Bentoiu, Claudia, Mărgineanu, Dragoş, Macroeconomie. Aplicaţii, Editura CH Beck, 2006

  6. Blaug Mark, Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992

  7. Burloiu Petre, Managementul resurselor umane, Editura Lumina Lex, 1997

  8. Constantinescu, N.N., Reforma economică. În folosul cui?, Editura Economică, 1994

  9. Didier Michel, Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, 1998

  10. Dobrotă Niţă ş.a., Economie politică, Editura Economică, 1997

  11. Dobrotă Niţă, ABC-eul economiei de piaţă modernă, Casa de Editură şi Presă, “Viaţa Românească”, 1991

  12. Dogan Mattei şi Pelassy Dominique, Economia mixtă - jumătate capitalistă, jumătate socialistă, Editura Alternative, 1992

  13. Dornbush Rudiger, Fischer Stanley, Startz Richard, Macroeconomie, Editura Economică, 2007

  14. Drăgănescu, Mihai, De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Editura Tehnică, 2003

  15. Drucker Peter, Societatea postcapitalistă, Editura Image, 1999

  16. Dudian Monica, Bazele economiei, Editura All Beck, 2001

  17. Fota Constantin ş.a, Bursa la dispoziţia întreprinzătorului, Editura Mondo-EC, 1992

  18. Golea Pompiliu, Economie politică (Fundamente teoretico-aplicative), Editura Leda, 2000.

  19. Golea, Pompiliu, Pârvu Iuliana, Economie, Editura Ex Ponto, 2003

  20. Ghiţă Tănase, Gavrilă Ilie, Niţescu Dan, Popescu Constantin, Economie - teste, probleme, răspunsuri, Editura Economica, 1997

  21. Heyne Paul, Modul economic de gândire (Mersul economiei de piaţă liberă), Editura Didactică şi Pedagogică, 1991.

  22. Iancu, Aurel, coord., Dezvoltarea economică a României: Competitivitatea şi integrarea în Uniunea Europeană, vol. 1,2, Editura Academiei Române, 2005

  23. Iancu, Aurel, Cunoaştere şi inovare: o abordare economică, Editura Academiei Române, 2006

  24. Mecu Constantin, Părăluţă Nedelea ş.a., Economie politică (Aplicaţii practice), ediţia a III-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007

  25. Mecu Constantin, Enache Constantin (coord.), Economie politică, ediţia a V-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007

  26. Morar, Robert, Economie politică. Politici economice, Editura Lumina Lex, 2004.

  27. Naisbitt John, Megatendinţe, Editura Politică, 1989

  28. Negrei C. Costel, Bazele economiei mediului, Editura Didactică şi Pedagogică R.A. 1996

  29. Nicolescu Ovidiu, Management comparat, Editura Economică, 1997

  30. Prahoveanu Eugen, Economie Politică – Fundamente de teorie economică, Lumina Lex, 2002

  31. Puia Ilie, Mic dicţionar pentru tineret de istorie a economiei româneşti, Editura Politică, 1988

  32. Răboacă, Gheorghe, Piaţa muncii şi dezvoltarea durabilă, Editura Tribuna Economică, 2003

  33. Răboacă Gheorghe, Ciucur Dumitru, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007

  34. Suciu, Martha Cristina, Economics – Microeconomics, Editura ASE, 2007

  35. Toffler Alvin, Al treilea val, Editura Z, 1996

  36. Zorlenţean Tiberiu ş.a. Managementul organizaţiei, Editura Holding Reporter, 1996

  37. Zorlenţean Tiberiu, Microeconomie, Centrul Poligrafic A.S.E, 1992



1

George Soros- Paradigma pieţelor financiare- Editura „Litera Internaţional”, 2009



2 Legea nr. 21/1996 – legea concurenţei, Monitorul Oficial nr. 88/30.04.1996

3 Prin venit marginal se înţelege sporul de venit (VT) generat de creşterea cu o unitate a producţiei (Q). Sub formă de relaţie matematică el se exprimă astfel:

4 Prin cost marginal se înţelege sporul de cost (CT) generat de achiziţionarea de factori de producţie în vederea realizării unei unităţi de producţie ((Q). Sub formă de relaţie matematică el se exprimă astfel:

Costul marginal poate fi exprimat şi prin derivarea funcţiei costului total în raport cu variabila q:

5

Euribor (Euro Inter –bank Offered Rate), este un indicator care reprezintă ratele de dobânzi pentru împrumuturile în EURO la care băncile participante în zona monetară UE îşi acordă împrumuturi.




Yüklə 0,9 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   15




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin