Manual biblic

29

Distrugerea cetăţii Ninive

Cel drept va trăi prin credinţă

Venirea unui limbaj curat

Rezidirea Templului

Rezidirea Templului

Mesajul final către un popor neascultător

Isus Mesia

Isus Cel Minunat

Isus Fiul Omului

Isus Fiul lui Dumnezeu

Formarea Bisericii

Natura lucrării lui Cristos

Diferite dezordini în Biserică

Pavel îşi apără apostolia

Prin Har şi nu prin Lege!

Unitatea Bisericii

O epistolă misionară

Dumnezeirea lui Isus

A Doua Venire a Domnului

A Doua Venire a Domnului

îngrijirea Bisericii din Efes

Cuvântul de rămas bun al lui Pavel

Bisericile din Creta

Convertirea unui sclav fugar

Cristos, Mijlocitorul unui nou legământ

Fapte bune

Unei biserici prigonite

Prevestirea apostaziei

Dragostea

Atenţie la pericolul învăţătorilor falşi

Respingerea ajutoarelor lui Ioan

Iminenţa apostaziei

Triumful final al lui Cristos

30

Mărimea relativă a cărţilor Bibliei

Biblia are 1.189 capitole: 929 în Vechiul Testament şi 260 în Noul
Testament. Cel mai lung capitol este Psalmul 119. Cel mai scurt este
Psalmul 117, care este în acelaşi timp şi capitolul de la mijlocul Bibliei.
Cel mai lung verset este Estera 8:9, cel mai scurt este Ioan 11:35.
întrucât capitolele diferă în lungime, mărimea relativă a cărţilor este
indicată de numărul de pagini, şi nu de numărul de capitole.

Tabelul de mai jos a fost alcătuit dintr-o Biblie cu 1.281 pagini.

Capitole Pagini

Geneza............................50 58

Exod................................40 49

Levitic.............................27 36

Numeri............................36 51

Deuteronom....................34 48

Iosua...............................24 29

Judecători.........................21 30

Rut...................................A 4

ISamuel..............................31 38

nSamuel.........................24 32

IRegi..............................22 36

IIRegi.............................25 35

ICronici..........................29 33

nCronici.........................36 40

Ezra.................................10 12

Neemia.........,..................13 17

Estera..............................10 9

Iov...................................42 40

Psalmii..........................150 98

Proverbele.......................31 34

Eclesiastul.......................12 9

CântareaCânt.................8 6

Isaia.................................66 57

Ieremia............................52 65

Plângerile..........................5 7

Ezechiel...........................48 59

Daniel.............................12 18

Osea................................14 8

Ioel....................................3 3

Amos.................................9 6

Obadia..............................1 1

Iona...................................4 2

Mica..................................7 5

Vechiul Testament are 993 pagini

Noul Testament............288 pagini

Cărţile istorice..............552 pagini

Cărţile poetice..............187 pagini

Capitole Pagini

Naum.................................3 2

Habacuc............................3 3

Ţefania..............................3 3

Hagai.................................2 2

Zaharia..........................„14 10

Maleahi........................."...4 3

Matei...............................28 37

Marcu..............................16 23

Luca................................24 40

Ioan.................................21 29

Fapte................................28 38

Romani............................16 15

ICorinteni.......................16 14

nCorinteni......................13 10

Galateni.............................6

Efeseni..............................6

Filipeni..........,...................4

Coloseni............................4

ITesaloniceni....................5

ITTesaloniceni..................3

ITimotei............................6

IITimotei..........................4

TiL.....................................3

Filimon..............................1

Evrei.............................:..13

Iacov..................................5

IPetru................................5

IlPetru..............................3

Iloan.................................5

Hloan................................1

mioan...............................1

Iuda...................................1

Apocalipsa......................22

Cărţile profetice..........254 pagini

Pentateuhul..................237 pagini

Evangheliile.................129 pagini

Epistolele.....................102 pagini

5
5
4
4
3

4
3

2

i

12

4

4
3
4

1
1
1
19

31

TREI GÂNDURI FUNDAMENTALE DIN

VECHIUL TESTAMENT

1. Promisiunea pe care i-a făcut-o Dumnezeu Iui Avraam:

"în sămânţa ta vor fi binecuvântate toate naţiunile."
Dumnezeu a întemeiat naţiunea ebraică cu un scop precis: acela
de a face din ea naţiunea mesianică a lumii, adică poporul prin care
aveau să fie transmise binecuvântările lui Dumnezeu celorlalte naţiuni.

2. Legământul Iui Dumnezeu cu naţiunea ebraică:

în virtutea acestuia, dacă evreii aveau să-L asculte şi să-I slujească

cu credincioşie lui Dumnezeu, le era asigurată prosperitatea ca naţiune;
dacă ei îl vor uita şi vor sluji idolilor, ei vor fi nimiciţi ca naţiune.

Toate naţiunile se închinau la idoli, a căror prezenţă era

copleşitoare. Astfel existau zei ai cerului, zei ai pământului, zei ai
mării, zeii uscatului, zeii cetăţilor, zeii munţilor, zeii văilor, zei de
parte bărbătească, zei de parte femeiască, familii de zei ş.a.m.d.

Vechiul Testament ne înfăţişează strădaniile de veacuri ale lui

Dumnezeu pentru a stabili într-o lume a naţiunilor care se închinau la
idoli, IDEEA existenţei UNUI SINGUR DUMNEZEU, lucrul acesta
fiind realizat prin întemeierea unei NAŢIUNI în jurul IDEII.

3. Promisiunea pe care i-a făcut-o Dumnezeu lui David:

"Familia lui va domni în veci peste poporul lui Dumnezeu."
Când acest popor al lui Dumnezeu a devenit o naţiune mare,
Dumnezeu a ales o familie din cadrul naţiunii - familia lui David - şi
a început să dea promisiunile Sale acestei familii, potrivit cărora din
sânul acestei familii va ieşi un mare Rege, care va trăi în veac şi va
pune temeliile unei împărăţii veşnice.

Trei faze succesive în gândirea Vechiului Testament

1. Naţiunea ebraică a fost întemeiată pentru ca prin ea să fie bine-

cuvântată lumea întreagă. Ea este naţiunea mesianică.

2. Naţiunea ebraică avea să binecuvânteze lumea prin intermediul

familiei lui David. Ea este familia mesianică.

3. Familia avea să binecuvânteze lumea prin intermediul unui mare

Rege, care avea să se nască în sânul ei. El este Mesia.

Astfel: întemeind naţiunea ebraică, scopul FINAL al lui

Dumnezeu a fost să-L aducă pe Cristos în lume; obiectivul
IMEDIAT al lui Dumnezeu a fost de a stabili, într-o lume
idolatră, ca un cadru pregătitor pentru venirea lui Cristos, ideea
că există UN SINGUR DUMNEZEU ADEVĂRAT!

CRONOLOGIA VECHIULUI TESTAMENT

Cronologia "standard"

Datele aflate pe marginile unor Biblii nu fac parte din textul biblic.

Ele sunt rezultatul calculelor Arhiepiscopului Usher din anul 1650. Aceste
date îl plasează pe Adam la anul 4004 înainte de Cristos (î.Cr.), iar
Potopul în anul 2348 î.Cr. Naşterea lui Avraam este plasată în anul 1996
Î.Cr. Exodul la 1491 î.Cr., iar Templul lui Solomon la 1012 î.Cr.

Perioada de la Adam Ia Avraam

în Geneza 5, cifrele par să dea un total de 1656 de ani de la Adam la

Potop. în Geneza 11, cifrele indică scurgerea a 427 de ani de la Potop la
chemarea lui Avraam. în total, 2083 ani de la Adam la Avraam. (Vezi
paginile-70 şi 84.)

Septtraginta dă la Geneza capitolul 5, cifre care, adunate totalizează

2262 ani de la Adam la Potop, iar în Geneza 11, cifrele dau un total de
1307 ani de la Potop la Avraam: suma totală de ani de la Adam la Avraam
fiind 3.569 ani.

Pentateuhul samaritean dă la Geneza 5 un total de 1307 ani de la

Adam la Potop, iar în Geneza 11, sunt daţi 1077 ani de la Potop la
Avraam: în total de la Adam la Avraam 2384 ani.

Data lui Avraam

Deşi e plasată diferit, între 2300 î.Cr. şi 1700 î.Cr., în general se

recunoaşte totuşi anul 2000 î.Cr. Astfel, Avraam a trăit pe la 4000 î.Cr.
sau, potrivit Septuagintei, în jurul anului 5500 î.Cr. sau, potrivit
Pentateuhului Samaritean, la aproximativ 4300 î.Cr.

Data Potopului e fixată la aproximativ 2400 î.Cr., sau, potrivit

Septuagintei, la cea. 3300 Î.Cr. sau, potrivit Pentateuhului Samaritean,
cea. 3000 î.Cr.

Alte interpretări

în vreme ce cronologia "standard" pare să fie, în general, de acord cu

textul Bibliei în limba română, există totuşi interpretări ale acestor texte
care admit date mai vechi, care să fie în acord cu cerinţele impuse de
cine ştie ce noi descoperiri care se fac între timp. (Vezi pagina 70.)

Cronologia biblică şi ştiinţa modernă

Există în prezent o teorie susţinută cu tărie, potrivit căreia omul ar fi

existat pe pământul acesta cu mult mai mult timp în urmă decât indică
Biblia.

33

Cele mai vechi civilizaţii sunt cea babiloneană şi cea egipteană.

Pornindu-se exclusiv de la dovezi arheologice, fără să se ţină seama
de afirmaţiile Bibliei, începutul perioadei ISTORICE în Babilonia este
plasat între 5000 î.Cr. şi 2400 Î.Cr., dar cel mai adesea în jurul anului
3400 î.Cr., majoritatea istoricilor situându-se cu aprecierile lor în jurul
anului 3000 î.Cr. în ce priveşte perioada PREISTORICĂ a ambelor
civilizaţii, părerile diferă: de la câteva secole, la aproximări
nejustificate de cifre uriaşe. Se ştie acum că văile Nilului şi Eufratului
sunt de o formaţie relativ recentă, ce nu depăşeşte anul 7000 î.Cr.
Arheologia şi istoria arată că în aceste văi omul a apărut oarecum
dintr-odată, cu o civilizaţie bine dezvoltată de la bun început. Există
mulţi savanţi care cred că nu există dovezi concludente pentru a se
susţine că omul ar fi existat pe pământ cu mai mult de 6000 de ani în
urmă, cum susţine Biblia.

Teoria "Mileniului-Sabat"

Epistola lui Barnaba, de la începutul erei creştine, pomenea despre o

convingere potrivit căreia, aşa după cum au fost 2000 de ani de la Adam
la Avraam, iar de la Avraam la Cristos alţi 2000 de ani, tot aşa vor fi
2000 de ani pentru era creştină, după care va veni Mia de Ani, întocmai
după cum cele şase zile ale Creaţiei au fost urmate de Ziua de odihnă,
întrucât ne apropiem de încheierea celor 2000 de ani ai erei creştine
vom vedea în curând temeiul acestei concepţii. E clar însă că la orizont
se profilează astăzi suficiente evenimente din care se poate deduce că
Ziua aceea mare este mai aproape de noi decât îşi închipuie mulţi.

Perioada de la Avraam la Exod

645 de ani sau 430 de ani? Exod 12:40 spune "430 de ani în Egipt."

Septuaginta şi Pentateuhul samaritean adaugă "şi în Canaan." Perioada
de la intrarea lui Avraam în Canaan şi până la migrarea lui Iacov în
Egipt a fost de 215 ani, Geneza 12:4; 21:5; 25:26; 47:9. Dar Geneza
15:13, Fapte 7:6 şi Galateni 3:17 nu precizează în mod sigur dacă cei
215 ani se includ în cei 430, ori se adaugă acestora.

Data Exodului

Aceasta depinde în parte de modul în care interpretăm cifrele din

perioadele precedente şi cele ulterioare, şi mai depinde în parte de legătura
cu cronologia egipteană. Părerile par să fie acum împărţite între anul
1450 î.Cr. şi 1230 Î.Cr. (Vezi subiectul dezvoltat la pag. 113-117).

Perioada de la Exod Ia Templul lui Solomon

In I împăraţi 6:1 se spune că anul al patrulea al lui Solomon a fost

anul al patrusuteoptzecilea de la ieşirea lui Israel din Egipt.

34

Acceptând anul 1450 î.Cr. ca dată aproximativă a Exodului iar anul 970

Î.Cr. ca dată aproximativă a anului al patrulea de domnie a lui Solomon,
constatăm că între aceste două evenimente există 480 de ani. Totuşi
cifrele din cartea Judecători, cu perioade de asupriri şi eliberări alterna-
tive, par să dea un total de 410 ani. Aceştia, adăugaţi la cei 40 de ani de
rătăcire în pustiu, precum şi un număr neprecizat de ani cât a fost Iosua
conducător, apoi perioadele judecătorilor Eli şi Samuel, cei patruzeci de
ani de domnie a lui Saul şi cei patruzeci de ani de domnie a lui David
dau cifra aproximativă de 600 de ani. Probabil că există şi unele
suprapuneri (vezi pag. 168).

DATE IMPORTANTE DIN VECHIUL TESTAMENT

(a se memora)

Datele mai vechi de aici sunt date în cifre rotunde, cu aproximaţie.

(Vezi ultimele două pagini de la urmă.) Totuşi ele sunt suficient de exacte
pentru a indica succesiunea istorică a evenimentelor şi persoanelor. Ele
trebuie să fie memorate de toţi cei care doresc să se familiarizeze cu
Biblia.

Adam..................................................................................cea. 4000 î.Cr.

Potopul................................................................................cea. 2400 î.Cr.

Avraam...............................................................................cea. 2000 î.Cr.

Iacov...................................................................................cea. 1900 î.Cr.

Iosif.....................................................................................cea. 1800 î.Cr.

Moise..................................................................................cea. 1400 î.Cr.

Exodul.................................................................................cea. 1400 î.Cr.

Rut......................................................................................cea. 1150 î.Cr.

Samuel................................................................................cea. 1100 î.Cr.

Saul.....................................................................................cea. 1053 î.Cr.

David...................................................................................cea. 1013 î.Cr.

Solomon................................................................................cea. 973 Î.Cr.

împărţirea Regatului (Vezi I Regi 12)...................................cea. 933 î.Cr.

Captivitatea Galileii..............................................................cea. 734 î.Cr.

Captivitatea lui Israel.............................................................cea. 721 î.Cr.

Iuda este cucerită de Babilon.................................................cea. 606 î.Cr.

Captivitatea lui Ioiachin........................................................cea. 597 î.Cr.

Distrugerea Ierusalimului......................................................cea. 586 Î.Cr.

întoarcerea din captivitate.....................................................cea. 536 Î.Cr.

Rezidirea Templului..............................................................cea. 520 î.Cr.

Estera devine regină a Persiei................................................cea. 478 î.Cr.

Ezra se duce la Ierusalim.......................................................cea. 457 î.Cr.

Neemia reface Zidul..............................................................cea. 444 î.Cr.

Perioade

Lumea ante-diluviană..............................cea. 1600 de ani 4000-2400 î.Cr.

Perioada dintre Potop şi Avraam..............cea. 400 de ani 2400-2000 Î.Cr.

Patriarhii: Avraam, Isaac şi Iacov............cea. 200 de ani 2000-1800 î.Cr.

35

Şederea lui Israel în Egipt........................cea. 400 de ani 1800-1400 î.Cr.

perioada Judecătorilor...............................cea. 300 de ani 1400-1100 î.Cr.

Regatul: Saul, David, Solomon...................cea. 120 de ani 1053-933 î.Cr.

Regatul împărţit............................................cea. 200 de ani 933-721 î.Cr.

Captivitatea.....................................................cea. 70 de ani 606-536 Î.Cr.

Perioada restauraţiei......................................cea. 100 de ani 536-432 î.Cr.

VALORILE APROXIMATIVE ALE GREUTĂŢILOR,

MĂSURĂTORILOR ŞI UNITĂŢILOR

MONETARE DIN BIBLIE

Batul: circa 35 1, unitate pentru lichide

Cotul: aproximativ 46 cm

Daricul, de aur: $ 5; de argint: 64 cenţi (circa un siclu)

Drum de o zi: circa 32 km

Dinarul: 16 cenţi

Didrahma sau drahma: 32 cenţi

Degetul: 2 cm

Drahma: 16 cenţi

Efa: cea. 35 litri, unitate nelichidă

Bănuţul: un cent sau un sfert de cent. Erau două feluri de "bănuţi"

Stânjenul: 1,82 m

Firchinul: cea. 35 litri

Ghera: 0,7 gr

O jumătate de siclu: 32 cenţi

Un lat de palmă: 10 cm

Hinul: 5,6 litri

Omerul: 340 litri, măsură lichidă sau altfel: 387 litri

Cabul: 1,8 litri

Corul: 340 litri

Letecul: 193 litri

Logul: 1/2 litru

Manehul: cea. 0,5 kg

Mita: 1/8 cenţi

Omerul: 3,5 litri

Trestia: circa 3,35 m

Cale de o zi de Sabat: circa 1,5 km

Siclul, unitate pentru greutate: 14 gr

Siclul, unitate monetară: 64 cenţi

Palma: circa 23 cm

O stadie: circa 250 m

Talantul: circa 1.000 $

Talantul de argint: 1.250 $ sau 2500 $

Talantul de aur: 20.000 $ sau 40.000 $

... _:".' CANAANUL ./"■ '.

Ţara istoriei biblice

Aşezată în jumătatea sudică a ţărmului de est al Mării Mediterane,

având o lungime de vreo 240 km de la nord la sud şi o lăţime de 80 km
est-vest. O fâşie de pământ foarte roditor, între deşert şi mare.

Paralel cu ţărmul de răsărit al Mediteranei se află două lanţuri

muntoase, cu o vale între ele. Ploile şi râurile datorate acestor lanţuri
muntoase fac din această regiune aşa-numitul corn fertil sau Cornul de
aur. Munţii Liban, din dreptul oraşelor Tir şi Sidon, sunt centrul şi punctul
cel mai înalt al acestor lanţuri muntoase. De pe piscurile lor acoperite cu
zăpadă se revarsă cantităţi uriaşe de apă în toate direcţiile.

Râul Orontes, care curge spre nord, a dat naştere oraşului Antiohia,

iar Abana, care curge spre est, a dat naştere oraşului Damasc. Leontes
(Litania), care curge spre vest, a dus la apariţia oraşelor Tir şi Sidon. Iar
Iordanul, care curge spre sud, a dat naştere Canaanului, "ţara în care
curge lapte şi miere."

antiohia

37

Harta 5. Aşezarea geografică a Palestinei

Harta 6. Topografia Palestinei.

Canaanul se afla pe drumul principal care făcea legătura între valea

Eufratului şi Egipt, cele două regiuni intens populate din lumea antică.
Cannanul a fost locul de întâlnire al culturii egiptene, babiloniene,
asiriene, persane, greceşti şi romane, aşezat într-o poziţie strategică, bine
protejat, situat chiar în centrul acestor puternice civilizaţii ale lumii antice.
Aici a fost sădit Israelul, pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu între naţiuni.

Valea Eufratului
Obârşie a omului, aceasta a fost sediul a trei puteri mondiale:

Asiria a ocupat partea de nord a văii,

Babilonul a ocupat partea de sud a văii şi

Persia, a fost aşezată la hotarul de est a văii.

Egiptul a fost o putere mondială între 1600-1200 î.Cr.

Asiria a fost o putere mondială între 900-607 î.Cr.

Babilonul a fost o putere mondială între 606-536 î.Cr.

Persia a fost o putere mondială între 536-330 î.Cr.

Israelul a fost:

Constituit în Egipt, în zilele supremaţiei egiptene.

Nimicit apoi de Asiria şi Babilon în perioadele de glorie ale acestora.
Restaurat de Persia în zilele ascensiunii persane.

39

38

IERUSALIMUL

Cetate cheie a relatării biblice

Ierusalimul, pare să fi fost ales de Dumnezeu chiar înainte de sosirea

lui Avraam, ca sediu pământesc al lucrării lui Dumnezeu printre oameni,
căci Melhisedec se afla deja acolo (Geneza 14:18).

Dacă, aşa cum susţine tradiţia ebraică, Melhisedec a fost su-

pravieţuitorul lumii ante-diluviene, omul cel mai bătrân de pe pământ la
ora aceea, preot în perioada patriarhală al întregii populaţii de oameni
de după potop, atunci la puţin timp înainte de venirea lui Avraam,
Melhisedec trebuie să fi ieşit deja din Babilon pentru a pune stăpânire,
în numele lui Dumnezeu, pe acest loc.

Melhisedec s-ar fi putut să-1 fi cunoscut pe Avraam în copilărie, pe

când acesta se mai afla la Ur, şi .să nu fie străin de plecarea acestuia în
ţara făgăduinţei, pe care Dumnezeu o alesese pentru lucrarea Sa.

Ierusalimul se află în partea centrală a jumătăţii de sud a ţării

Canaanului, la cumpăna apelor dintre Iordan şi Marea Mediterană, la o
distanţă de aproximativ 34 km de Iordan, respectiv 65 km de Marea
Mediterană, într-o regiune apărată la vest de munţi, la sud de deşert, iar
la răsărit de Cheile Iordanului.

A fost ridicat pe o culme muntoasă, înconjurat de văi adânci în partea

de răsărit, sud şi apus. Cuprindea două dealuri principale, despărţite de
o vale. Dealul de răsărit era alcătuit din trei dealuri mai mici numite:
Dealul de sud-vest. Dealul central de est şi Dealul de nord-est. Dealul de
vest se compunea din alte două dealuri, numite Dealul de sud-vest şi
Dealul de nord-vest. Fiind aşezat chiar lângă drumul ce reliza legătura
dintre civilizaţiile lumii antice, s-a dovedit a fi foarte potrivit ca sediu al
lucrării lui Dumnezeu printre popoare.

Harta 7. Vedere aeriană a culmii Ierusalimului

Harta 8. Ierusalimul

La început, oraşul era aşezat pe dealul de sud-est, într-o poziţie ce-i

conferea o inaccesibilitate naturală, iar la poalele lui curgea un izvor
numit Ghihon, calificându-se astfel ca un loc ideal pentru construirea
unei fortăreţe. Pe dealul de sud-est se afla cetatea lui Melhisedec. Pe
dealul central de est, numit Moria, se spune că a fost adus Isaac spre a fi
jertfit. Şi tot pe acesta, o mie de ani mai târziu avea să fie înălţat Templul
lui Solomon. Pe dealul de nord-est, peste alţi o mie de ani, avea să fie
răstignit Isus Cristos. Pe hartă, linia continuă indică cetatea lui Melhisedec
Şi a lui Avraam. Linia punctată de deasupra indică cetatea extinsă a lui
David şi Solomon, iar linia punctată mai subţire reprezintă cetatea şi
mai extinsă, din zilele Domnului Isus. Faţă de Ierusalim, Egiptul se afla
la 480 km sud-vest; Asiria la 1000 km nord-est; Babilonul la 1000 km
est; Persia la 1600 km est; Grecia la 1280 km nord-vest; Roma la 2300
km nord-vest.

David a făcut din Ierusalim capitala Israelului în anul 1000 ÎA'r.

Magnificul oraş a fost distrus în anul 586 Î.Cr. de către babilonieni. în
zilele lui Cristos Ierusalimul şi-a recâştigat splendoare;., dar L-a
OMORÂT tocmai pe Acela pe care avea menirea să-L aducă pe lume
încă de când a fost întemeiat. (Vezi pagina 655.)