„Necesită o regîndire strategică și eficientizare procesul investițional în cadrul autorităților publice locale din mun. Chișinău?”

Mecanismul existent de finanțare a investițiilor și reparațiilor capitale în cadrul municipiului necesită a fi îmbunătățit. Capacitatea redusă în stabilirea scopurilor, obiectivelor şi indicatorilor de performanţă; criteriile de apreciere a eligibilității proiectelor; modelul existent de finanţare şi caracterul formalist al planurilor investiționale; lipsa unui sistem de evaluare a performanţelor realizate au constituit impedimente în crearea unei imagini clare asupra alocării resurselor bugetare în funcţie de rezultatele obţinute.

Actualmente, finanțarea majorității proiectelor de investiții capitale în municipiu se efectuează din bugetul municipal și din surse externe. Conform calculelor efectuate de autorii PUG, bugetul municipal nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru toate necesitățile de investiții capitale ale municipiului. Autorii concepției PUG au estimat valoarea investițiilor pentru perioada 2003-2020 la 43,5 mlrd.lei (dintre care 21,0 mlrd.lei – pentru dezvoltarea spațiului locativ; cca 17,0 mlrd.lei – pentru infrastructura tehnico-edilitară; 4 mlrd.lei – pentru amenajarea teritoriului).

Mecanismul actual de finanţare a obiectivelor investiţionale nu implică acţiuni corelate privind: determinarea necesarului de finanţare; stabilirea beneficiarului; evaluarea costului resurselor de finanţare pe termen mediu şi lung. Această zonă a managementului financiar nu încorporează probleme importante, cum sînt: asigurarea resurselor de finanţare (oportun şi la costuri acceptabile); finanţarea neîntreruptă a lucrărilor; recuperarea fondurilor avansate; rambursarea împrumuturilor contractate; asigurarea impactului stabilit.

DGF nu deține un mecanism eficient de verificare a autenticității datelor și a documentelor prezentate de beneficiarii investiției capitale. Astfel, prezentarea incorectă a datelor și documentelor care confirmă începerea obiectivului investițional sau neprezentarea acestora nu servesc motiv pentru suspendarea finanțării, ceea ce, la rîndul său, nu încurajează realizarea mai eficientă și coordonată a activității investiționale. De remarcat că aceasta este o consecință a pîrghiilor normative insuficiente ale DGF de influențare a procesului menționat.

În scopul îmbunătățirii mecanismului existent de finanțare, prioritară este elaborarea Strategiei de dezvoltare social-economică a municipiului, care la moment nu există. De asemenea, potrivit bunelor practici, un instrument eficient de management financiar este elaborarea bugetelor pe programe, cu indicatori de performanță stabiliți, care ar asigura realizarea legăturii între strategiile de dezvoltare socioeconomică (planurile de dezvoltare), elaborate de AAPL, și alocarea resurselor. Aceasta ar asigura o bază pentru determinarea și evaluarea managementului financiar, bugetul pe programe reprezentînd o modalitate eficientă de stabilire a priorităților și de luare a deciziilor privind alocarea pe viitor a resurselor bugetare în funcție de rezultatele obținute.

Schematic, legătura dintre strategii, politici și sistemul bugetar se prezintă în Figura nr.3.

Figura nr.3

• 
  AAPL ale municipiului nu au asigurat identificarea, administrarea și evidența conformă a tuturor resurselor financiare preconizate pentru proiectele investiționale. Deși o parte a defalcărilor din profitul net al unor ÎM (care urma să fie vărsată în bugetul municipal) a fost repartizată pentru efectuarea investițiilor capitale, AAPL nu au luat în calcul aceste resurse la formarea bugetului municipal. Totodată, nu se efectuează monitorizarea ulterioară a utilizării acestor mijloace de către ÎM, ceea ce generează utilizarea neconformă, neeconomă și ineficientă a acestora.
  

În baza deciziilor CMC, în perioada 2011-2013 pentru unele ÎM a fost stabilită posibilitatea utilizării integrale a defalcărilor din profitul net al întreprinderilor, preconizate în bugetul municipal, pentru investiţii capitale, cu condiţia capitalizării obligatorie a cheltuielilor (majorarea capitalului social al întreprinderii). În perioada menționată, suma totală a defalcărilor din profitul net destinate investițiilor a constituit cca 57,9 mil.lei. Se relevă că AAPL nu țin evidența conformă a acestor resurse, respectiv, nu le atribuie nici la partea de venituri și nici la cea de cheltuieli a bugetului municipal. Mai mult decît atît, autoritățile municipale nu dețin un control absolut asupra executării cheltuielilor investiționale. Procesul de monitorizare a implementării deciziilor CMC la capitolul profitul net destinat investițiilor lipsește, fiind inferior necesităților existente. Prin urmare, monitorizarea acestor investiții ar asigura un tablou general asupra progresului de realizare a investițiilor din această sursă, în același timp ar permite o verificare a modului în care resursele financiare sînt utilizate și dacă sînt suficiente pentru atingerea rezultatelor prevăzute în deciziile CMC.

În contextul celor expuse, se exemplifică situația constatată la ÎM „Piața Centrală”, care, la situația din 31.12.2013, conform deciziilor CMC urma să utilizeze profitul net obținut în perioada 2008-2011, în sumă de peste 30,4 mil.lei, pentru investițiile capitale, cu capitalizarea obligatorie a acestora. Administrarea neconformă a mijloacelor de către întreprindere, precum și monitorizarea neadecvată din partea AAPL ale municipiului a modului de utilizare a banului public au generat cheltuirea resurselor financiare preconizate pentru investiții cu nerespectarea principiilor de conformitate, economicitate și eficiență. Astfel, lucrările de construcție a pieții pentru comercializarea păsărilor și animalelor (din str. Cărbunarilor nr. 9) au fost contractate cu evitarea procedurilor de achiziție publică. Pe parcursul anilor 2006-2013, valoarea inițială a contractului (22,26 mil.lei) privind lucrările de construcție a pieței respective a fost majorată prin 2 acorduri adiționale cu 15,7 mil.lei, constituind în total 37,96 mil.lei. De menționat că întreprinderea deține doar un deviz de cheltuieli în sumă de 21,6 mil.lei (din 24.04.2006), alte documente de modificare a devizului nefiind prezentate. Realmente, lucrările executate la construcția acestei piețe au însumat peste 27,9 mil.lei, sau cu 6,3 mil.lei mai mult față de valoarea totală a devizului existent. În prezent obiectul nu este dat în exploatare, lucrările nefiind finalizate. În pofida faptului că piața activează, administrația acesteia nu a întreprins măsuri concrete (justificate documentar) privind finalizarea lucrărilor neexecutate și înlăturarea deficiențelor cauzate de lucrările executate necalitativ. Totodată, atît din partea ÎM „Piața Centrală”, cît și din partea AAPL municipale nu au fost depuse eforturi în vederea finalizării acestui obiect, cu capitalizarea conformă a investițiilor. Mai mult decît atît, verificările efectuate denotă că pavilioanele pieței nu sînt utilizate la capacitatea construită, suma încasărilor constituind doar 4% (0,22 mil.lei) din suma totală încasată de ÎM „Piața Centrală” în anul 2013 (5,4 mil.lei).

• 
  Un impact negativ se relevă la etapa de planificare a proiectelor investiționale din surse externe, și anume ritmul lent de valorificare a fondurilor afectate în acest scop, ceea ce a constituit un impediment în atingerea obiectivelor stabilite și a generat tergiversarea termenului de implementare a proiectelor respective. Astfel, conform contractelor încheiate de Primăria mun. Chișinău în perioada 2008-2012, din diferite surse externe²⁷ au fost contractate credite în sumă totală de 35,23 mil. euro, 10,0 mil. dolari SUA și 162,5 mil.lei. Din sumele menționate, în anii 2011-2013 au fost efectuate debursări în sumă totală de 20,3 mil. euro și 8,2 mil. dolari SUA. Prin urmare, managementul deficient al investițiilor realizate din contul creditelor și granturilor externe, soldat cu nedebursarea în termene raționale a mijloacelor creditate, a cauzat suportarea unor cheltuieli ineficiente în sumă totală de cca 6,6 mil.lei²⁸.
  

Pentru confirmarea celor menționate, se exemplifică următoarele:

• 
  pentru construcţia, reabilitarea şi extinderea reţelelor de apeduct, canalizare şi reparaţie a drumurilor, în anul 2010, în baza deciziei CMC²⁹, Primăria mun. Chişinău a contractat de la CFI un împrumut de 10,0 mil. dolari SUA pe un termen de 10 ani. La moment, debursările din acest credit au fost efectuate în sumă totală de 8,2 mil. dolari SUA (în anul 2011 (23.09.2011) – în sumă de 5,0 mil. dolari SUA, și în 2013 – în sumă de 3,2 mil. dolari SUA), soldul nedebursat, la situația din 31.12.2013, constituind 1,8 mil. dolari SUA. Prin urmare, nedebursarea în termen a creditelor a determinat cheltuieli ineficiente în sumă totală de 1,6 mil.lei, această situație fiind cauzată de:
  

• 
  calitatea joasă a documentației de proiect, care a generat multiple acorduri adiționale de modificare a contractelor inițiale de antrepriză (în anii 2011-2012 numai de către ÎM „DCC” au fost încheiate 37 contracte de antrepriză privind executarea lucrărilor de construcţie a canalizării menajere, construcţia şi reconstrucţia apeductelor şi altele, din care unele, pe parcursul anilor 2012-2013, au fost modificate prin 15 acorduri adiţionale pentru lucrări suplimentare în sumă totală de 9,2 mil.lei);
  
• 
  lipsa monitorizării asupra implementării proiectului de către beneficiarul împrumutului și coordonatorii de proiecte;
  
• 
  tergiversarea executării obiectivelor investiționale aprobate;
  

• 
  pentru implementarea proiectului „Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”, în perioada 2011-2012 Primăria mun. Chișinău a încheiat 2 contracte de împrumut (din 2 surse) în sumă totală de 22,0 mil. euro (BERD – 11,7 mil. euro, și BEI – 10,3 mil. euro). De menționat că pînă la momentul actual, ca urmare a nedebursării creditelor, au fost suportate cheltuieli ineficiente pentru deservirea datoriei în sumă totală de cca 5,0 mil.lei, cauzele fiind: capacitățile instituționale și profesionale insuficiente ale unității de implementare (DGTPCC), inclusiv a executorului de credite; calitatea necorespunzătoare a proiectelor; tergiversarea achizițiilor publice; lipsa voinței decizionale a CMC etc. Deși la data de 09.05.2014 beneficiarul de proiect a obținut calificativul „fără obiecții” din partea finanțatorilor privind desemnarea cîștigătorului pentru efectuarea reabilitării a 3 străzi (primul pachet al proiectului), debursările adiționale de credit nu au fost efectuate. Această situație condiționează un management defectuos cu precedente referitor la termenul de realizare a proiectelor, neatingerea impactului scontat și achitări de tarife obligatorii pentru resursele externe nefolosite.
  

Obiectivul II: Asigură cadrul instituțional regulator procedurile clare și relevante aferente disciplinei financiare/contractuale și obiectivelor scontate în domeniul investițional din municipiu?

Lipsa, la nivel instituțional, a unei metodologii exhaustive de monitorizare și a procedurilor/proceselor de control intern bine determinate, care, pe de o parte, să delimiteze clar atribuțiile și responsabilitățile participanților la procesul de monitorizare și verificare a realizării obiectivelor investiționale (primăria mun. Chișinău, CMC, beneficiarii proiectelor de investiții, instituțiile de proiectare, antreprenorii, subantreprenorii, serviciile de supraveghere etc.), iar pe de altă parte – să stabilească proceduri concrete de diminuare a riscurilor aferente activității de management, precum și deficiențele de comunicare între participanții la procesul investițional (în ansamblu pe municipiu), generează disfuncționalități în procesul de monitorizare a etapelor de realizare/verificare și, implicit, utilizarea ineficientă a banului public.

Deși sumele alocațiilor bugetare pentru investiții/reparații capitale și numărul contractelor încheiate anual sînt semnificative, primăria mun. Chișinău nu dispune de un sistem centralizat de evidență și de o unitate specializată în monitorizarea obiectivelor investiționale și analiza post-implementare.

• 
  Procesul de monitorizare a investițiilor și reparațiilor capitale în mun. Chișinău (inclusiv procurările de mijloace fixe) este unul complex, a cărui eficiență este direct proporțională cu calitatea managementului antrenat la: (1) planificarea achizițiilor publice pentru efectuarea investițiilor, (2) derularea procedurilor de achiziții publice și, respectiv, (3) monitorizarea executării contractelor de achiziții publice.
  

Scopul monitorizării obiectivelor investiționale este obţinerea rezultatelor scontate și îndeplinirea condițiilor prevăzute în contract, în sensul respectării principiului utilizării eficiente a fondurilor publice. Un aspect foarte important în acest sens este că monitorizarea implementării obiectivelor investiționale depinde, în mare măsură, de etapele realizate anterior. Buna planificare (inclusiv studiile de fezabilitate și planul de dezvoltare social-economică) a obiectivelor investiționale şi aplicarea corectă a responsabilităților actorilor implicați în proces sînt premise fundamentale ale monitorizării eficiente a cheltuielilor capitale.

În urma verificărilor efectuate, misiunea de audit a identificat un spectru larg de probleme privind mecanismele de monitorizare și verificare în cadrul AAPL a derulării proiectelor investiționale. Lipsa metodologiilor instituționale privind delimitarea clară a atribuțiilor și responsabilităților participanților la monitorizarea și verificarea modului de realizare a obiectivelor investiționale cauzează tergiversări în executarea contractelor investiționale, prezentarea unor date eronate în procesele-verbale de recepție a lucrărilor executate etc. Corespunzător, problemele identificate sînt următoarele.

• 
  Proiectele de execuție a investițiilor elaborate de instituțiile de proiectare sînt necalitative, iar expertizarea acestora efectuată de către organele abilitate nu garantează calitatea lor și excluderea necesității altor modificări. Ca urmare, pe parcursul executării contractelor de investiții și reparații capitale se efectuează, de regulă, o mulțime de modificări în proiectul inițial, astfel generînd lucrări suplimentare și, implicit, suportarea unor cheltuieli neprevăzute, precum și tergiversarea executării contractelor de realizare a obiectivelor investiționale (de la o lună pînă la 3 ani, la 14 obiective investiționale din 23 analizate în acest sens).
  

O informație generalizatoare a deficiențelor constatate la obiectivele investiționale analizate este prezentată în Anexa nr.5 la prezentul Raport.

Misiunea de audit denotă că lucrările suplimentare neprevăzute la etapa de elaborare a caietului de sarcini și a documentației de proiect se datorează erorilor și omisiunilor la determinarea și evaluarea necesităților, necoordonării temei de proiectare cu beneficiarul final. Aceste aspecte reprezintă o consecință a lipsei de responsabilitate atît din partea beneficiarilor de proiect și proiectantului, cît și a verificatorilor de proiect (SSVEPC, instituțiile de profil etc.), astfel nefiind respectat cadrul legal-normativ aferent domeniului (re)construcțiilor/reparațiilor capitale și, ca urmare, generînd lucrări cu costuri supradimensionate. De menționat că, reieșind din procesele-verbale³⁰ de constatare a necesităților de lucrări suplimentare în baza cărora au fost încheiate acordurile adiționale, se atestă cazuri de nerespectare/necorespundere a normelor tehnice și de amenajare a instalațiilor electrice și de apeduct; neincluderea volumelor necesare de lucrări în devizul de cheltuieli, deși acestea erau prevăzute în proiect; neexaminarea la etapa de planificare a obiectului la fața locului (pe teren); lipsa de colaborare cu beneficiarul final privind obiectivele investiționale; evaluarea defectuoasă a necesităților și neincluderea lucrărilor în caietul de sarcini, determinînd riscul de exagerare a costurilor și a calității proaste a lucrărilor efectuate. Ca urmare a analizei a 47 de acorduri adiționale în sumă totală de 20,3 mil.lei (din 50 încheiate de către ÎM „DCC” cu antreprenorii pe parcursul anilor 2011-2013), s-a constatat că 37 (sau 78,7%) din acestea, în sumă totală de 17,8 mil.lei, au fost încheiate din cauza evaluării defectuoase a volumului necesar de lucrări, acestea nefiind prevăzute atît în caietul de sarcini, cît și în documentația de proiect, ceea ce denotă un management scăzut și lipsa responsabilității factorilor de decizie (ÎM „DCC”, proiectanții și verificatorii de proiect). Se relevă că una dintre premisele care au generat calitatea neadecvată a documentației de proiect este și neimpunerea în clauzele contractuale a garanției de bună calitate a lucrărilor de proiectare, cu responsabilizarea corespunzătoare a executorilor în caz de neasigurare a calității proiectelor.

• 
  Verificările efectuate la etapa de încheiere a contractelor de achiziții publice au scos în evidență faptul că autoritățile contractante supuse auditării nu au asigurat respectarea prevederilor actelor normative³¹. Astfel, atît ÎM „DCC”, cît și DGTPCC au încheiat contracte de achiziții publice fără: specificarea limitelor anuale prevăzute în bugetul municipal pentru acoperirea executării contractelor de achiziții publice, cu precizarea anuală în contract a acestora; stabilirea unui plan de execuție a lucrărilor preconizate și implementarea unor directive contractuale în vederea constrîngerii antreprenorilor de a respecta planul de execuție; impunerea unor clauze contractuale care să interzică introducerea elementelor noi în contract ce ar modifica condițiile ofertei inițiale.
  

Absența unor planuri multianuale de investiții și reparații capitale, coroborată cu instabilitatea politică în cadrul CMC, generează situații cînd obiectivele investiționale sînt inițiate fără suportul financiar suficient al contractelor de achiziții publice, în termenele și condițiile stabilite. Mai mult decît atît, auditul a stabilit că, în unele cazuri, obiectivele investiționale sînt demarate fără alocarea mijloacelor financiare din bugetul municipal, fapt care inițial generează premise pentru tergiversarea și/sau nefinalizarea executării contractelor investiționale, lipsa unor mecanisme eficiente de responsabilizare a antreprenorului general privind respectarea termenelor de execuție a lucrărilor și, respectiv, a unor proceduri eficiente de control care să asigure calitatea și economicitatea lucrărilor executate de către antreprenor.

Deficiențele și disfuncționalitățile admise la etapa de planificare a investițiilor și reparațiilor capitale se răsfrîng și asupra corectitudinii și predictibilității procesului de achiziție a lucrărilor, care se exprimă prin divizări ale procedurilor de achiziții publice și favorizarea unor anumiți agenți economici. Totodată, misiunea de audit relevă că calitatea necorespunzătoare a proiectelor de execuție a investițiilor și reparațiilor capitale generează, pe parcursul executării contractelor de achiziții publice, necesitatea includerii unor lucrări suplimentare de execuție, neprevăzute inițial la etapa de selectare a antreprenorilor, fapt ce este în contradicție cu prevederile Legii achizițiilor publice³².

În contextul slăbiciunilor identificate, se atestă următoarele.

• 
  În anul 2011 a fost inițiat obiectivul investițional ,,Reparația capitală a str. Alecu Russo, mun. Chișinău” (tronsonul bd. Moscova – bd. Mircea cel Bătrîn), fiind achiziționate în acest scop servicii de proiectare. În 2012, în baza contractului încheiat între DGTPCC și un antreprenor, au demarat lucrările de reconstrucție a străzii menționate. În pofida faptului că SSVEPC a recomandat aprobarea proiectului de execuție la costul orientativ de deviz în sumă de 62,7 mil.lei (inclusiv TVA), grupul de lucru al DGTPCC a decis achiziția acestor servicii în sumă totală de 75,1 mil.lei, care ulterior, printr-un acord adițional, în lipsa argumentărilor de rigoare privind necesitatea lucrărilor suplimentare, a fost majorată cu 6,7 mil.lei (în total 81,8 mil.lei). De menționat că la încheierea contractului în cauză din start s-a admis o situație confuză privind termenul de execuție a lucrărilor. Astfel, termenul a fost stabilit de 8 luni – „de la primirea ordinului de începere a execuției și asigurării lucrului ritmic de către beneficiar”, totodată, lucrările urmînd a fi executate în 2 etape (în limita alocațiilor bugetare pe an și surselor externe): în 2012 – lucrări în sumă de 43,7 mil.lei și, respectiv, în 2013 – de 31,4 mil.lei.
  

Se relevă că, urmare a unui management neadecvat din partea AAPL (CMC, Primăria mun. Chișinău și DGTPCC – ca beneficiari de investiții), lucrările la obiectul nominalizat au fost efectuate cu tergiversări semnificative a termenului de execuție, acestea pînă la momentul actual nefiind finalizate. Situația în cauză a fost condiționată de:

• 
  un management contraindicat din partea beneficiarului (nestabilirea unor cerințe concrete/veridice față de proiectant), exprimat prin: neincluderea în proiect a lucrărilor de strămutare a căilor de comunicații ale SA „Moldtelecom”; neproiectarea lucrărilor privind sensurile giratorii și locurile de parcare;
  
• 
  calitatea inferioară a proiectului, exprimată prin: includerea în proiect a unor linii electrice de contact care deja nu se produc; identificarea a 10 cabluri (0,6 kV) electrice al căror traseu nu corespunde schemelor topografice și care sînt amplasate în zona lucrărilor de construcție; existența unor discordanțe între devizele elaborate și caietul de sarcini la compartimentul „Renovarea rețelelor de iluminat public”;
  
• 
  iregularitățile admise de antreprenor, mai cu seamă: necompactarea solului pînă la norma prevăzută în proiect; utilizarea unor materiale necertificate în Republica Moldova (pietriș de granit), precum și prepararea amestecului de piatră pe șantier în lipsa fișei tehnologice și utilajului necesar, ceea ce a cauzat stoparea temporară a unor activități de către Inspecția de Stat în Construcții.
  

De menționat că, pînă la momentul actual (30.09.2014), pentru reconstrucția str. Alecu Russo au fost executate lucrări în sumă totală de 78,7 mil.lei, datoriile constituind peste 7,04 mil.lei, iar pentru finalizarea obiectului urmînd a fi efectuate alte lucrări în sumă totală de 3,1 mil.lei.

• 
  Proiectul privind organizarea zonei pietonale pe str. A. Diordița a fost inițiat conform Dispoziției Primarului General³³, beneficiar și coordonator în elaborarea și implementarea proiectului fiind desemnată DGAURF, care urma să perfecteze și să prezinte spre aprobare, în modul stabilit, proiectul amenajării zonei pietonale și a parcajelor publice pe străzile adiacente, precum și să organizeze/coordoneze executarea lucrărilor de construcție. De specificat, în acest sens, că proiectul investițional a demarat (2013) în lipsa documentației de proiect (verificată regulamentar), nefiind inclus în lista obiectelor investiționale, fără identificarea surselor de finanțare, precum și în lipsa efectuării achizițiilor publice de rigoare.
  

Se relevă, că beneficiarul/coordonatorul, în persoana DGAURF, nu deține o informație exhaustivă privind proiectul în cauză (costul de deviz; lucrările executate; executorii lucrărilor etc.), informînd misiunea de audit numai referitor la sponsorul proiectului, care, conform Acordului de colaborare din 26.09.2013, urma să contribuie cu mijloace bănești și bunuri (materiale) în sumă totală de 240,0 mii dolari SUA. De asemenea, conform explicațiilor de rigoare, în calitate de antreprenor la construcția zonei pietonale a fost desemnată o societate pe acțiuni. Însă, urmare verificărilor efectuate de audit, acest subiect de antreprenoriat efectiv nu a executat careva lucrări la obiectul nominalizat. Totodată, misiunea de audit a constatat că lucrările de construcție a zonei pietonale au demarat în baza a două contracte, încheiate de ÎM ,,Regia Exdrupo” cu un subantreprenor, volumul lucrărilor însumînd cca 5,7 mil.lei, sursa de finanțare managerial dispusă provenind din contul mijloacelor destinate lucrărilor curente de amenajare a parcajelor intercartiere. În același timp, se atestă modul ambiguu de desemnare a subantreprenorului nominalizat.

În pofida faptului că, prin dispoziția Primarului General, ÎM „DCC” a fost desemnată responsabilă de verificarea lucrărilor de construcție a zonei pietonale, reprezentantul acesteia nu participă nemijlocit la verificările de rigoare, deoarece, reieșind din explicațiile prezentate, acțiunile în cauză se efectuează de către reprezentantul DGTPCC, această subdiviziune, la rîndul său, neprezentînd justificările de rigoare în acest sens.

Verificările de contrapunere, efectuate la subantreprenorul care execută lucrările la amenajarea zonei pietonale, denotă că lucrările efective au însumat 6,7 mil.lei. Totodată, alte lucrări în sumă totală de cca 2,1 mil.lei au fost executate de către un alt antreprenor, în baza unui contract încheiat cu sponsorul obiectului în cauză, despre care responsabilii AAPL ale municipiului nu dețin informațiile necesare. Conform datelor prezentate de viceprimarul general al municipiului, costul total de deviz al lucrărilor de amenajare a zonei pietonale constituie 12,0 mil.lei, însă misiunii de audit nu i-au fost prezentate documentele justificatoare de rigoare.

• 
  Neregulamentar, în lipsa documentației de proiect și a mijloacelor financiare aprobate corespunzător, de către DGTPCC au fost contractate lucrări în sumă de 25,5 mil.lei privind Reparația capitală a str.Columna (tronsonul str. Mihai Viteazul – str. Ismail), avînd la bază doar studiul de fezabilitate, ceea ce a generat probleme tehnice și financiare la executarea lucrărilor, cu stoparea ulterioară a acestora pe un termen nedeterminat. De remarcat, că la moment valoarea lucrărilor de reparații capitale executate la obiectul respectiv constituie peste 6,5 mil.lei, sursa alocată provenind din mijloacele destinate întreținerii și reparației curente a drumurilor publice.
  
• 
  În baza contractului încheiat (la 28.08.2012) între ÎM „DCC” și un antreprenor, au fost achiziționate lucrări privind obiectul investițional ,,Instalarea compoziției sculpturale în memoria victimelor deportărilor regimului comunist, cu amenajarea complexă a scuarului existent și reconstrucția havuzului din fața Gării Feroviare”, în valoare totală de 22,8 mil.lei (cu termenul de execuție de 12 luni). Verificările de rigoare din partea SSVEPC au fost efectuate doar pentru suma de cca 5,4 mil.lei, costul de deviz fiind recomandat pentru execuție. Restul sumei nu a fost verificat de SSVEPC, reieșind din specificul acestuia. Obiectul în cauză a fost inițiat în februarie 2011 (în lipsa studiului de fezabilitate), cu tergiversarea termenului de elaborare a documentației de proiect de către IMP ,,Chișinăuproiect” (de 6 luni).
  

Urmare neîntocmirii studiului de fezabilitate aferent, respectiv, absenței cerințelor finale/veridice vis-a-vis de proiectul în cauză, printr-un acord adițional a fost modificată cu 6,7 mil.lei (sau cu 29,4%) suma contractului inițial, în total constituind 29,5 mil.lei. Totodată, pînă la moment, pe lîngă includerea în proiectul inițial a lucrărilor suplimentare menționate, au mai fost efectuate 3 modificări de substituire a unor lucrări care nu au fost coordonate cu SSVEPC, suma totală a acestora fiind de 2,4 mil.lei.

De menționat că, urmare a lipsei în cadrul ÎM DCC a unor proceduri care să asigure monitorizarea prețurilor și costurilor incluse în procesele-verbale privind lucrările executate, întocmite de către antreprenori, a fost admisă prezentarea unor date eronate și, respectiv, suportarea unor cheltuieli suplimentare nejustificate. Astfel, potrivit informațiilor prezentate de Serviciul Vamal, antreprenorul a importat ,,compoziția sculpturală în memoria victimelor deportării regimului comunist” din Republica Belarus (or. Minsk), la costul total de 368,31 mii dolari SUA (sau peste 4,7 mil.lei), însă conform procesului-verbal privind execuția lucrărilor (din iulie 2013, întocmit de antreprenor și acceptat de ÎM „DCC”) compoziția sculpturală ,,Trenul durerii” a fost executată cu forțele proprii ale antreprenorului, costul acesteia constituind 12,7 mil.lei. Această situație (confuză) a fost admisă în pofida faptului că responsabilii din cadrul ÎM „DCC” erau în cunoștință de cauză, ceea ce se confirmă și prin deplasările efectuate în or. Minsk (Republica Belarus), în acest scop fiind suportate cheltuieli în sumă de 17,44 mii lei, totodată nefiind întocmit nici un raport privind rezultatele acestora.

Se relevă că, potrivit informațiilor prezentate de ÎM „DCC”, la data de 30.06.2014 costul total al lucrărilor achitate a constituit cca 27,95 mil.lei, pînă în prezent nefiind întocmit un act adițional de recepție finală a lucrărilor.

• 
  Elaborarea necalitativă a caietului de sarcini de către primăria or. Vadul lui Vodă privind ,,Construcția drumului în cartierul locativ nou pe străzile Unirii, Miron Costin, Voluntarilor, Tineretului, Cantemir din or.Vadul lui Vodă”, care se exprimă prin necorespunderea suprafeței menționate cu obiectivul ce urma a fi proiectat și neincluderea unor volume de lucrări aferente diferențelor de suprafață, a generat modificări de proiect și majorarea valorii lucrărilor cu 296,4 mii lei (pînă la suma totală de 4717,2 mii lei), ceea ce a cauzat tergiversarea termenului de execuție a lucrărilor pînă la momentul actual (deși urmau a fi finalizate pînă la 15.11.2013), suma valorificată constituind 2,1 mil.lei.
  
• 
  În anul 2011, în baza unei planificări defectuoase efectuate de primăria or. Sîngera, care se exprimă prin lipsa planului de dezvoltare social-economică și argumentării necesității și fundamentării tehnico-economice (lipsa studiului de fezabilitate, criteriilor de apreciere a eligibilității proiectului etc.), a fost demarat proiectul investițional privind ,,Construcția grădiniței de copii în or. Sîngera”. Auditului nu i-a fost prezentată o confirmare exhaustivă privind devizul general al obiectului din componența documentației de proiect, elaborat de proiectant și aprobat de beneficiar. Totodată, lucrările de construcție se execută în baza documentației de proiect elaborată încă în anul 1982 și confirmată prin ștampila SSVEPC (în lipsa raportului de verificare), care, potrivit explicațiilor responsabilului tehnic, nu corespunde în totalitate condițiilor și normelor tehnice de construcție, în special privind lucrările de drenaj și armare a zidăriei, necesitînd modificările de rigoare.
  

Pentru efectuarea lucrărilor la obiectul menționat, în perioada 2012-2014 DGF a transferat (în baza deciziilor CMC și în lipsa pachetului complet de documente prevăzute regulamentar) primăriei or.Sîngera 6,6 mil.lei, din care 6,34 mil.lei ulterior au fost transferate antreprenorului. Astfel, pînă în prezent lucrările de construcție continuă, nefiind cunoscute nici termenul, și nici necesitățile financiare pentru finalizarea obiectului.

• 
  Unele deficiențe privind monitorizarea investițiilor au fost constatate la primăria com.Tohatin, care se exprimă prin nerespectarea exigențelor legale privind calitatea în construcții, fiind cauzate de lipsa documentației de proiect și a fundamentării tehnico-economice. În condițiile specificate au fost executate lucrări de renovare a stadionului din localitate, care au constat în construcția unei încăperi cu destinația de vestiar și depozit pentru echipamentul sportiv, acestea fiind efectuate cu tergiversarea termenului de execuție.
  

Deși lucrările au fost finalizate și achitate în decembrie 2012, pînă în prezent nu a fost întocmit actul de recepție finală a acestora, totodată primăria com.Tohatin neasigurînd înregistrarea dreptului de proprietate asupra obiectului valorificat (cca 0,4 mil.lei), ceea ce determină neasigurarea integrității patrimoniului.

În același timp, la achiziția lucrărilor de reparație capitală a Casei de cultură, în sumă totală de cca 1,3 mil.lei, primăria com.Tohatin a admis divizarea achiziției prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziție decît cea prevăzută legal³⁴, provocînd efecte de diminuare a eficienței de utilizare a mijloacelor bugetare.

• 
  Mecanismul aplicat de administrare/monitorizare și evidență a activelor în curs de execuţie este unul irelevant și nu asigură o bună gestionare a acestora.
  

AAPL și instituțiile publice, în calitate de executori de buget şi beneficiari de investiţii, au responsabilitatea de a asigura o bună guvernare a fondurilor publice, inclusiv, conform rigorilor legislative³⁵, de a îndeplini unele obligații privind calitatea construcțiilor, precum asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii, acţionarea în cazul neconformităţilor şi deficienţelor apărute pe parcurs, asigurarea recepţiei lucrărilor etc. Potrivit Regulamentului său de funcționare, aprobat prin decizia CMC nr.27/15 din 24.08.1995, ÎM „DCC” și alte entități publice locale, beneficiare în procesul finanțării investițiilor și reparațiilor capitale, sînt responsabile de: prezentarea documentației de proiect, verificată și expertizată în modul stabilit de legislație; prezentarea actelor de recepție a volumelor de lucrări și a informațiilor despre organizarea și desfășurarea regulamentară a procedurilor de achiziții publice; valorificarea volumelor de lucrări conform calculului general de deviz pentru finanțarea din buget a cheltuielilor pentru investiții și reparații capitale; transmiterea volumelor de lucrări aferente investițiilor și reparațiilor capitale efectuate executorului de buget la balanța căruia se află obiectul de construcție.

Organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de inventariere a activelor materiale în curs de execuție; prezentarea propunerilor privind suspendarea temporară a construcției fără conservare și conservarea/sistarea construcției; pregătirea listei obiectivelor propuse pentru vînzare la licitație, pentru utilizarea în alte scopuri sau transmiterea lor altor întreprinderi și organizații, precum şi pentru lichidarea (demontarea) și comercializarea utilajelor și materialelor demontate sînt puse în sarcina subdiviziunilor din cadrul ÎM „DCC”, ale căror activități sînt stabilite prin regulamente interne, aprobate din anul 2006.

Din cauza managementului contraindicat la toate etapele de derulare a procesului investițional, numeroase obiective de investiţii și reconstrucții capitale au fost începute cu mai mulţi ani în urmă, însă pînă în prezent nu sînt finalizate. În consecință, proiectele iniţiale nu mai corespund exigenţelor actuale şi urmează a fi reactualizate, cu suportarea unor cheltuieli suplimentare; soluţiile tehnice din proiecte sînt învechite, în prezent existînd alte posibilități tehnice de execuție a lucrărilor; lucrările de construcţie şi reconstrucţie suspendate din cauza lipsei finanţării se deteriorează cu timpul etc. Totodată, ca rezultat al neîntreprinderii măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi, abaterile şi neregulile identificate în cadrul auditurilor precedente persistă în mare măsură şi în perioada supusă auditării.

Situația actuală a activelor în curs în execuție se prezintă astfel:

Conform rapoartelor financiare, din 31.12.2011, în evidența contabilă a ÎM „DCC” au fost înregistrate active materiale în curs de execuţie în sumă totală de 483,9 mil.lei, inclusiv: construcţii în curs de execuţie – 480,2 mil.lei (749 obiective); utilaj destinat instalării și alte obiecte pînă la punerea în funcţiune – 3,6 mil.lei. La situaţia din 31.12.2013, activele în curs de execuție au constituit 541,4 mil.lei (729 obiective), din care: construcţii nefinalizate – 356,9 mil.lei; reparaţii capitale în curs de execuţie – 112,0 mil.lei; construcţii nefinalizate ale cooperativelor de construcţie a locuinţelor³⁶ – 3,2 mil.lei; construcţii nefinalizate din surse externe – 65,2 mil.lei; alte construcții nefinalizate ale ÎM „DCC” – 0,5 mil.lei. O informație mai detailată privind activele în curs de execuție este prezentată în Anexa nr.6 la prezentul Raport.

Dinamică obiectivelor în curs de execuție este prezentată în Diagrama nr.1.

Dinamica indicatorilor privind activele în curs de execuție pe parcursul anilor 2009-2013 la ÎM „DCC”