Odontoterapie

ORTODONŢIE

858. 
     Tiparul clasic de sugere – deglutitie la nou nascut este:
     

A. Capul in extensie, limba alungita si situata sus pe planseul bucal, maxilarele departate, buzele inconjoara strans mamelonul;

B. Mandibula oarecum retrudata;

C. In timpul functiei, contractia ritmica a muschilor faciali si a limbii ajuta la stabilizarea mandibulei;

D. Mandibula oarecum protrudata;

E. Capul in extensie, limba alungita si situata jos pe planseul bucal, maxilarele departate, buzele inconjoara strans mamelonul;
raspuns correct: CDE.

859. 
     Masticatia la copilul mic:
     

A. Bolul alimentar este amestecat cu saliva prin actiunea limbii

B. Actiunea ritmica a muschiului obrazului serveste la impingerea bolului anterior spre limba, care este preset pe palatal dur

C. Pentru a permite alimentului sa se interpuna intre crestele alveolare sai intre dinte, mandibula este coborata datorita gravitatiei muschilor hioidieni si pterigoidieni laterali si simultan se deplaseaza catre partea lucratoare;

D. Apoi mandibula se ridica prin actiunea muschilor temporali si maseteri.

E. Actiunea ritmica a muschiului obrazului serveste la impingerea bolului posterior spre limba, care este preset pe palatal dur
raspuns correct: ACDE.

860. 
     La adult, Murphy stabileste urmatoarele etape ale masticatiei:
     

A. faza pregatitoare

B. faza de contact cu alimentele

C. faza de golire

D. faza de contact

E. nici una din cele de mai sus
raspuns correct: abcd.

861. 
     Caracteristicile deglutitiei la copilul alimentat cu hrana lichida:
     

A.deglutitia este de tip infantil;

B. maxilarele sunt departate, limba plasata intre crestele alveolare;

C. mandibula este stabilizata prin contractia muschilor inervati de nervul facial si prin interpozitia limbii;

D. deglutitia este ghidata in mare masura si controlata prin actiunea succesiva a buzelor si limbii.

E. maxilarele sunt apropiate, limba plasata intre crestele alveolarE.
raspuns correct: abcD.

862. 
     
     

863. 
     Caracteristicile deglutitiei adultului- se descriu 4 timpi:
     

A. bucal;

B. faringian;

C. esofagian;

D. cardial;

E. gastriC.
raspuns corect: abcD.

864. 
     In timpul bucal al deglutitiei, are loc contractia urmatorilor muschi:
     

A. genioglosi;

B. milohioidieni;

C. hioglosi;

D. stiloglosi;

E. nici unul dintre cei de mai sus.
raspuns corect: aB.

865. 
     Dupa modul de instalare, deglutitia de tip infantile este de doua feluri:
     

A. primara, cand provine din pastrarea stereotipului de deglutitie infantile a perioadei de sugar;

B. secundara, asociata inocluziei vertical produsa de alta cause, ca urmare a tendintei de expansiune a limbii in orice spatiu liber;

C. secundara, asociata inocluziei vertical produsa de alta cause, ca urmare a tendintei de contractie a limbii in orice spatiu liber;

D. tertiara;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: aB.

866. 
     Pentru reeducarea deglutitiei de tip infantil se indica:
     

A. scut lingual anexat unei placi palatinale;

B. scut lingual anexat unei masti Delaire;

C. indicam copiilor sa inghita cu varful limbii aplicat pe palat;

D.miniimplante ortodontice;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: aC

867. 
     Cauze posibile ale respiratiei bucale:
     

A. rinite indelungate;

B. obstacole rinofaringiene;

C. vegetatiile adenoide;

D. hipertrofiile amigdaliene;

E. nici una din cele de mai sus.
raspuns corect: abcd.

868. 
     Manifestarile maxilo-faciale ale respiratiei bucale sunt multiple, grupandu-se intr-un adevarat sindrom al respiratiei bucale:
     

A. lipsa stimulului fiziologic reprezentat de circulatia aerului prin fosele nazale si de aerisirea permanenta a sinusurilor maxilare are ca urmare atrofia maxilarului superior;

B. ca urmare a acestei atrofii, etajul mijlociu al fetei apare infundat, iar proeminenta oaselor malare este stearsa;

C. in timpul respiratiei bucale, prin mentinerea deschisa a gurii, limba nu isi mai pastreaza contactul cu bolta palatine;

D.musculatura jugala este in tensiune, determinand o adevarata compresie a maxilarului;

E.musculatura jugala este in tensiune, determinand o adevarata egresie a maxilarului.
raspuns corect: abcD.

869. 
     *Deconditionarea respiratiei bucale trebuie sa inceapa intotdeauna cu:
     

A.un examen ORL;

B. o igienizare;

C. aparat ortodontic fix;

D.psihoterapie;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: A.

870. 
     Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
     

A. fonatia este o functie care joaca un rol foarte important in dezvoltarea aparatului dento-maxilar;

B. tulburarile fonatiei se asociaza intotdeauna cu cele ale deglutitiei;

C. pronuntarea diverselor foneme se face prin miscari caracteristice ale limbii, buzelor, obrajilor si valului palatin;

D. in mod normal, in cursul fonatiei, limba nu atinge niciodata dintii;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: abcD.

871. 
     Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
     

A. exista cazuri unde in timpul vorbirii, chiar fara nici o tulburare audibila, limba este interpusa intre arcade sau se sprijina pe incisive;

B. la astfel de indivizi(pct a), pozitiile de echilibru muscular variaza individual.

C. pentru pronuntarea fonemelor dentare(d, t), unii copii interpun varful limbii intre marginile incizale ale dintilor frontali, putandu-se instala astfel o inocluzie vertical;

D. la populatiile de limba engleza, este foarte frecventa o discreta inocluzie vertical frontala, asociata cu o prodentie superioara, ca o consecinta a particularitatilor fonetice ale acestei limbi;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: abcd.

872. 
     Exista mai multe tipuri de teleradiografii:
     

A.teleradiografia de fata, care furnizeaza date asupra dezvoltarii verticale si transversale a masivului facial;

B. teleradiografia axiala, care urmareste dezvoltarea ramurilor orizontale si, intr-o mica masura a masivului facial;

C.teleradiografia de profil care furnizeaza date legate de tulburarile de dezvoltare in sens vertical si sagital a masivului facial;

D. teleradiografia de profil care furnizeaza date legate de tulburarile de dezvoltare in sens transversal a masivului facial;

E. teleradiografia de fata, care furnizeaza date asupra dezvoltarii verticale si sagitale a masivului facial.

raspuns corect: abC.

873. 
     Punctele craniofaciale laterale utilizate in analiza teleradiografiei de profil sunt:
     

A. Or(punctul orbital sau punctul suborbitar Simon) = punctual decliv al rebordului inferior al orbitei;

B.Zy(zygion) = punctul cel mai extern al arcadei zigomatice;

C.Zy(zygion) = punctul cel mai intern al arcadei zigomatice;

D.Po(porion) = punctul cel mai ridicat, pe bordul inferior al conductului auditiv extern;

E.Po(porion) = punctul cel mai ridicat, pe bordul superior al conductului auditiv extern.
raspuns corect: abE.

874. 
     Planurile de referinta in analiza Sassouni sunt:
     

A. planul bazei craniului(N-S);

B. planul Frankfurt(Po-Or);

C. planul bispinal(intre spina nazala anterioara si spina nazala posterioara);

D. planul ocluzal;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: abcd.

875. 
     Planurile de referinta in analiza Sassouni sunt:
     

A. planul bazei craniului(N-S);

B. planul Frankfurt(Po-Or);

C. planul bispinal(intre spina nazala anterioara si spina nazala posterioara);

D. curba Spee;

E. planul bazal mandibular.
raspuns corect: abcE.

876. 
     Referitor la analiza Sassouni:
     

A. daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla pe acelasi arc, vom avea un profil archial(drept);

B. daca spina nazala anterioara, incisivul inferior si pogonionul se afla pe acelasi arc, vom avea un profil archial(drept);

C.daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla in afara(in exteriorul) arcului, vom avea un profil pre-archial(convex);

D. daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla in afara(in exteriorul) arcului, vom avea un profil post-archial(convex);

E.daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla inapoia(in interiorul) arcului, vom avea un profil post-archial(concav).
raspuns corect: acE.

877. 
     *In analiza Steiner, unghiul SNA are urmatoarea valoare normala:
     

A. 92°+/- 2 °;

B.52°+/- 2 °;

C. 82°+/- 2 °;

D. 72°+/- 2 °;

E. 84°+/- 2 °.

raspuns corect: C.

878. 
     *In analiza Steiner, diferenta dintre unghiurile SNA si SNB este data de unghiul:
     

A. IMPA;

B. FMIA;

C. ANB;

D.FMA;

E. nici un raspuns nu este correct.
raspuns corect: C.

879. 
     Urmatorii parametrii sunt evaluate in analiza Steiner;
     

A. FMA;

B. FMIA;

C. IMPA;

D. SNA

E. SNB.
raspuns corect: d, E.

880. 
     *In analiza Steiner, unghiul SNA evalueaza:
     

A. pozitia transversala a maxilarului fata de baza craniului;

B. pozitia antero-posterioara a maxilarului fata de baza craniului;

C.rotatia mandibulei;

D. pozitia incisivului inferior fata de planul mandibular;

E. nici un raspuns nu este correct.
raspuns corect: B.

881. 
     *In analiza Steiner, unghiul SNB are urmatoarea valoare normala:
     

A. 92°+/- 2 °;

B. 52°+/- 2 °;

C. 82°+/- 2 °;

D. 78°+/- 2 °;

E. 84°+/- 2 °.
raspuns corect: D.

882. 
     *Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 85° si SNB de 79° prezinta:
     

A. protruzie maxilara;

B. retruzie maxilara;

C. retruzie mandibulara;

D. protruzie mandibularA.

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: A. .

883. 
     *Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 83° si SNB de 74° prezinta:
     

A. protruzie maxilara;

B. retruzie maxilara;

C. retruzie mandibulara;

D. protruzie mandibularA.

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: C.

884. 
     Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 77° si SNB de 82° prezinta:
     

A. protruzie maxilara;

B. retruzie maxilara;

C. retruzie mandibulara;

D. protruzie mandibularA.

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: bd

885. 
     Triunghiul lui Tweed este format din:
     

A. axul incisivilor inferiori;

B. planul bazal mandibular;

C. planul Frankfurt;

D. planul bispinal;

E. curba SpeE.
raspuns corect: abC.

886. 
     Triunghiul lui Tweed include urmatoarele unghiuri:
     

A. unghiul IMPA ;

B. unghiul SNA;

C. unghiul FMIA;

D. unghiul SNB;

E. unghiul ANB.
raspuns corect: aC.

887. 
     Referitor la unghiul FMA(din analiza Tweed), urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
     

A. permite aprecierea topologiei scheletice in sens vertical;

B. valoarea sa normala este de 125°;

C. permite aprecierea topologiei scheletice in sens transversal;

D. valoarea sa normala este de 25°+/- 3°;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: ad

888. 
     Referitor la analiza Tweed, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
     

A.valoarea normala a unghiului IMPA este de 150°.

B. unghiul IMPA permite aprecierea situarii partii anterioare a arcadei mandibulare in raport cu baza osoasa;

C. unghiul FMA permite aprecierea topologiei scheletice in sens vertical;

D. valoarea normala a unghiului IMPA este de 88°+/-2°.

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: bcd

889. 
     Un pacient cu urmatoarele valori cefalometrice: SNA 87°, SNB 74°, FMA 32°, prezinta:
     

A. protruzie maxilara;

B. retruzie mandibulara;

C. hiperdivergenta;

D. retruzie maxilara;

E. protruzie mandibularA.
raspuns corect: abc

890. 
     *In analiza Ricketts, unghiul profunzimii faciale este format din:
     

A. N-Pg/PF(planul Frankfurt);

B. Se-Gn/PF(planul Frankfurt);

C. N-Ba/PTM-Gn(Nasion-Basion/fisura pterigo-maxilara–Gnathion).

D. Sellae-Pg/PF(planul Frankfurt);

E. Gonion-Gnathion.
raspuns corect: a

891. 
     *In analiza Tweed, unghiul FMA are urmatoarea valoare normala:
     

A. 32°+/- 2 °;

B. 52°+/- 2 °;

C. 25°+/- 3 °;

D. 102°+/- 2 °;

E. 84°+/- 2 °.
raspuns corect: C.

892. 
     Pantomografia:
     

A.este o radiografie panoramica in pozitie ortogonala;

B. cu ajutorul ei se evidentiaza maxilarul superior si inferior;

C. cu ajutorul ei se evidentiaza cele doua arcade cu raporturile dintre ele;

D. permite observarea incidentelor sinuzale;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: abcd.

893. 
     In ortodontie, radiografia dentara in incidenta obisnuita ofera date despre:
     

A. pozitia intramaxilara a mugurilor dentari;

B. stadiul evolutiv al mugurilor dentari;

C.gradul de dezvoltare a radacinilor;

D. aspectul apexului;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: abcd.

894. 
     In ortodontie, radiografia dentara in incidenta obisnuita ofera date despre:
     

A. pozitia inframaxilara a mugurilor dentari;

B. raportul dintre maxilar si baza craniului;

C. gradul de dezvoltare a radacinilor;

D. aspectul apexului;

E. dintii supranumerari.
raspuns corect: cdE.

895. 
     *Raportat la planul esthetic al lui Ricketts, buza inferioara se afla mai in spate cu:
     

A. 1 mm;

B. 2 mm;

C. 3 mm;

D. 4 mm;

E. 5 mm.
raspuns corect: B.

896. 
     *In analiza Tweed, unghiul FMIA are urmatoarea valoare normala:
     

A. 32°+/- 2 °;

B. 52°+/- 2 °;

C. 67°+/- 3 °;

D. 102°+/- 2 °;

E. 84°+/- 2 °.
raspuns corect: C.

897. 
     *In analiza Tweed, valoarea unghiului FMA de 31° indica:
     

A. protruzie maxilara;

B. retruzie maxilara;

C. hipodivergenta;

D. normodivergenta;

E. hiperdivergentA.
raspuns corect: E.

898. 
     Triunghiul lui Tweed este format din:
     

A. axul incisivilor superiori;

B. planul bazal mandibular;

C. planul Frankfurt;

D. planul Camper;

E. curba SpeE.
raspuns corect: bC.

899. 
     Referitor la analiza Tweed, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
     

A. valoarea normala a unghiului IMPA este de 88°+/-2°.

B. unghiul IMPA permite aprecierea situarii partii anterioare a arcadei mandibulare in raport cu baza osoasa;

C. unghiul FMA permite aprecierea topologiei scheletice in sens vertical;

D. valoarea normala a unghiului IMPA este de 25°+/-2°.

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: abc

900. 
     Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 79° si SNB de 85° prezinta:
     

A. protruzie maxilara;

B. retruzie maxilara;

C. retruzie mandibulara;

D. protruzie mandibularA.

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: bd

901. 
     Printre punctele mediane utilizate in analiza teleradiografiei enumeram:
     

A. Zygion;

B. Porion;

C. Gonion;

D. Trichion;

E. Ophrion.
raspuns corect: dE.

902. 
     Printre punctele laterale utilizate in analiza teleradiografiei enumeram:
     

A. Zygion;

B. Porion;

C. Gonion;

D. Trichion;

E. Ophrion.
raspuns corect: abc .

903. 
     Unghiurile utilizate in analiza Steiner sunt:
     

A. SNA;

B.SNB;

C.ANB;

D. IMPA;

E. N-Pg/PF(planul Frankfurt).
raspuns corect: abc

904. 
     *Unghiurile utilizate in analiza Tweed sunt:
     

A. SNA;

B.SNB;

C.ANB;

D. IMPA;

E. N-Pg/PF(planul Frankfurt).
raspuns corect: d

905. 
     Urmatoarele afirmatii despre analiza Tweed sunt adevarate:
     

A. la baza metodei sta construirea unui triunghi;

B. porneste de la o conceptie fizionomica proprie,conform careia profilul armonios este concav.

C. porneste de la o conceptie fizionomica proprie,conform careia profilul armonios este convex.

D. porneste de la o conceptie fizionomica proprie,conform careia profilul armonios este drept.

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: aD.

906. 
     Unghiul FMA(din analiza Tweed):
     

A. poarta numele de “unghi de fertilitate condiliana”;

B. poarta numele de “unghi de infertilitate condiliana”;

C. are valoare normala 25° +/ -3°.

D.permite aprecierea tipologiei scheletice in sens vertical;

E. are valoare normala 55° +/ -3°.
raspuns corect: acD.

907. 
     *Cand unghiul FMA are valoarea de 25°, tipul vertical de crestere este:
     

A. hipodivergent;

B. normodivergent;

C. hiperdivergent;

D. retrognat;

E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: B.

908. 
     *Printre parametrii utilizati in analiza Ricketts se numara:
     

A. SNA;

B.FMIA;

C. unghiul profunzimii faciale;

D. unghiul de fertilitate condiliana;

E. planul bispinal.
raspuns corect: C. Grad de dificultate – redus.

909. 
     Relațiile dintre elementele care participă la realizarea ocluziei dentare se stabilesc și se dezvoltă în viața intrauterină:
     

A. în primele două luni de viață intrauterină se produce creșterea diferențiată a celor 2 maxilare și se determină o “ retrognație maxilară”

B. în luna a 3-a intrauterină, odată cu formarea bolții palatine, limba devine elementul cheie care stimulează dezvoltarea mandibulară, ducând la modificarea relațiilor spațiale intermaxilare – etapa prognației mandibulare embrionare

C. în luna a 5-a intrauterină- există în maxilar – o criză de spațiu pentru incisiv și canin, ceea ce duce la vestibuloversia incisivului lateral

D. în luna a 5-a intrauterină- există în maxilar – o criză de spațiu pentru incisiv și canin, ceea ce duce la palatoversia incisivului lateral

E. în ultimile luni de viață intrauterină, maxilarul superior se dezvoltă mai mult decât mandibula, cu consecințe asupra relațiilor spațiale intermaxilare- etapa a II-a a retrognației mandibulare.
Răspuns corect: a, b, d, e.

910. 
     La mandibulă, relația dento-maxilară, în perioada intrauterină, se va caracteriza prin:
     

A. disteme mari

B. simfiza mentonieră larg deschisă

C. simfiza mentonieră închisă

D. insuficiență de spațiu pentru incisivul lateral și canin

E. insuficiență de spațiu pentru molari.
Răspuns corect: a, b, d.

911. 
     Dinamica relațiilor intermaxilare în perioada intrauterină se caracterizează prin:
     

A. în lunile 4-5 se contureză și se constituie procesul alveolar

B. în lunile 4-5, mugurele caninului împarte creasta alveolară în două zone : una frontală corespunzătoare incisivilor centrali și laterali, și una laterală corespunzătoare molarului 1 și molarului 2 temporar

C.în lunile 4-5, mugurele caninului împarte creasta alveolară în două zone : una frontală corespunzătoare molarului 1 și molarului 2 temporar, și una laterală corespunzătoare incisivilor centrali și laterali

D. în lunile 7-8 se consolidează simfiza mentonieră

E. în lunile 7-8 se distalizează incisivul central, apărând un spațiu între acesta și molarul 1 temporar, necesar pentru incisivul lateral și canin.

Răspuns corect: a, b, d

912. 
     *La naștere arhitectura crestelor alveolare se caracterizează prin :
     

A. creasta alveolară superioară are formă de potcoavă

B. creasta alveolară inferioră este mai lungă și mai lată decât cea superioară

C. creasta alveolară superioară are formă de U

D. creasta alveolară inferioară are formă de potcoavă

E. crestele alveolare nu sunt delimitate de bolta paltină.
Răspuns corect: a

913. 
     SCHWARZ, studiind rapoartele crestelor alveolare la nou născuți a descris două tipare constituționale:
     

A. decalaj sagital de 7-8 mm

B. decalaj sagital de 5-6 mm

C. decalaj sagital de 3-4 mm

D. când platoul alveolar superior îl acoperă pe cel inferior în capac de cutie

E. când platoul alveolar inferior îl acoperă pe cel superior în capac de cutie
Răspuns corect: c, d

914. 
     Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 3 ani se caracterizează prin:
     

A. erupția dinților urmează un interval ciclic cu media de 6 luni până la 30 luni

B. erupția incisivilor superiori și inferiori oferă stabilitate mandibulei

C. odată cu erupția molarilor 1 temporari se va produce prima înălțare a ocluziei

D. odată cu erupția molarilor 1 permanenți se va produce prima înălțare a ocluziei

E. odată cu erupția molarilor 1 temporari se va produce a doua înălțare a ocluziei.
Răspuns corect: a, b, c

915. 
     Ocluzia dentiției temporare în plan sagital prezintă următoarele caracteristici:
     

A. dinții frontali superiori sunt situați înaintea dinților frontali inferiori și în contact cu ei (psalidodonție)

B. dinții frontali inferiori sunt situați înaintea dinților frontali superiori și în contact cu ei (psalidodonție)

C.dinții frontali superiori nu vin în contact cu antagoniștii lor prin marginile incizale

D. raportul frontal de ocluzie "cap la cap" este considerat normal

E. raportul frontal de ocluzie "cap la cap" nu este considerat normal
Răspuns corect: a, d.

916. 
     *Planul postlacteal:
     

A. este compus din fețele meziale ale molarilor secunzi temporari

B. este compus din fețele distale ale molarilor secunzi permanenți

C. permite aprecierea dezvoltării transversale a ocluziei

D. permite aprecierea dezvoltării sagitale a ocluziei

E. se poate prezenta în formă de plan drept, plan în treaptă vestibularizată și plan în treaptă distalizată.
Răspuns corect: d

917. 
     Care din următoarele afirmații cu privire la planul postlacteal sunt adevărate?
     

A. Reprezintă unul dintre factorii determinanți în stabilirea rapoartelor sagitale definitive ale ocluziei.

B. Determină stabilirea rapoartelor sagitale de angrenaj ale primilor molari permanenți.

C. Planul postlacteal în treaptă mezializată asigură un angrenaj normal al primilor molari permanenți.

D. Planul postlacteal în treaptă distalizată determină într-o frecvență mare un angrenaj normal al primilor molari permanenți.

E. Planul postlacteal în treaptă distalizată determină într-o frecvență mare un angrenaj distal al primilor molari permanenți..
Răspuns corect: a, b, c, e

918. 
     
     

919. 
     Ocluzia dentiției temporare în plan vertical prezintă următoarele caracteristici:
     

A. fiecare dinte are doi antagoniști (antagonistul principal și antagonistul secundar) cu care are contacte ocluzale, cu excepția incisivilor centrali inferiori și molarilor primi superiori

B. fiecare dinte are doi antagoniști (antagonistul principal și antagonistul secundar) cu care are contacte ocluzale, cu excepția incisivilor centrali inferiori și molarilor secunzi superiori

C. fiecare dinte are doi antagoniști (antagonistul principal și antagonistul secundar) cu care are contacte ocluzale, cu excepția caninilor inferiori și molarilor secunzi superiori

D. antagonistul principal este întotdeauna dintele omonim de pe arcada opusă

E. antagonistul secundar este întotdeauna dintele omonim de pe arcada opusă.
Răspuns corect: b, d

920. 
     *Prima înălțare fiziologică a ocluziei este determinată de erupția:
     

A. molarilor primi permanenți

B.molarilor primi temporari

C.molarilor secunzi permanenți

D. caninilor temporari

E.molarilor secunzi temporari
Răspuns corect: b

921. 
     Odata cu erupția dinților permanenți se modifică raportul de relație :
     

A. dento-alveolară

B. paravertebrală

C. dento-dentară

D. intermaxilară

E. paramaxilară

Răspuns corect: a, c, d.

922. 
     După erupția mucoasă, calea molarului 1 este trasată de planul postlacteal, după cum urmează:
     

A. planul postlacteal în linie dreaptă oferă raportul cuspid- cuspid

B. planul postlacteal în treaptă mezială oferă raportul cuspid- cuspid

C. planul postlacteal în treaptă mezială oferă raportul cuspid- șanț intercuspidian

D. planul postlacteal în treaptă distală oferă raportul cuspid- șanț intercuspidian

E. planul postlacteal în treaptă distală conduce la o relație ocluzală distalizată
Răspuns corect: a, c, e.

923. 
     Dezvoltarea ocluziei dentare în dentația permanentă se caracterizează prin:
     

A. incisivii centrali inferiori erup în poziție vestibulară față de dinții temporari

B. incisivii centrali inferiori erup în poziție linguală față de dinții temporari

C. incisivii laterali superiori erup în poziție ușor palatinizată

D. incisivii laterali inferiori erup în poziție linguală față de dinții temporari

E. incisivii centrali superiori erup cu axul de înclinare mai mare decât dinții temporari.
Răspuns corect: b, c, d, e

924. 
     Extracția dentară temporară timpurie poate determina următoarele efecte:
     

A. întârzieri în reglarea rapoartelor ocluzale

B. laterodevieri

C. nu are efecte negative

D. ocluzii deschise

E. ocluzii adânci
Răspuns corect: a, b, d, e.

925. 
     Starea de echilibru a ocluziei dentare în evoluție este dependentă de:
     

A. timpul, secvența și componenta de erupție mezială a fiecarui tip dentar

B. raportul optim între dimensiunea dinților și spațiul disponibil

C. gradul de educație

D. tiparul de creștere facială

E. reactivitatea echilibrată a matricelor funcționale
Răspuns corect: a, b, d, e.

926. 
     În secvențele de eupție a dentației permanente, reglările care au loc au la bază raportul dintre mărimea dinților temporari și permanenți după cum urmează:
     

A. la maxilar M II >P2

B. la mandibulă M II

C. la maxilar C temporar < Cpermanent

D.la mandibulă C temporar < Cpermanent

E.la mandibulă C temporar > Cpermanent
Răspuns corect: a, c, d.

927. 
     *Care afirmație cu privire la erupția molarului 2 permanent este adevărată?
     

A. Erupția molarului 2 nu trebuie urmărită la nivel intermaxilar și intramaxilar.

B. Erupția molarului 2 superior înaintea molarului 2 inferior este un semnal de apariție a mezio-ocluziei.

C. Erupția molarului 2 după premolarul 2, anterior caninului nu duce la deficiențe de spațiu.

D. Erupția caninului după molarul 2 este favorabilă.

E. Erupția molarului 2 superior înaintea molarului 2 inferior este un semnal de apariție a disto-ocluziei.
Răspuns corect: e

928. 
     Care din următoarele afirmații cu privire la molarul 3 sunt adevărate?
     

A. Molarul 3 are vârsta de erupție între 18-25 ani.

B. Reprezintă prima perioadă în dezvoltarea dentației permanente.

C. Problemele cu privire la erupția sa sunt legate de spațiu și calitatea ocluziei dentare.

D. Dacă are spațiu suficient de erupție, molarul 3 închide ultimile spațieri de pe arcadă.

E. Dacă nu are spațiu suficient de erupție, molarul 3 agravează incongruențele dento- alveolare terțiare.
Răspuns corect: a, c, d, e.

929. 
     Mecanismele cresterii osoase sunt urmatoarele:
     

A.remodularea

B.deplasarile de crestere

C.directia de crestere

D.maturarea

E.centrii de crestere
Raspunsuri corecte: a,b,c,e

930. 
     Tipurile de miscari (deplasari de crestere) in timpul cresterii sunt:
     

A. progresia osoasa

B. proliferarea sincondrozelor

C. migrarea prin modelare

D. deplasarea

E. aditie generalizata
Raspunsuri corecte: c,d

931. 
     Dezvoltarea relatiilor intermaxilare de la 2 ½ -3-5 ani prezinta urmatoarele particularitati;
     

A. Dintii temporari vor fi supusi fenomenuli de atritie fiziologica

B. Se realizeaza a doua mezializare a mandibulei

C. Formarea tremelor si diastemelor

D. Realizarea elei de-a doua inaltari fiziologice a ocluziei

E. Schimbarea raporturilor verticale ocluzale
Raspunsuri corecte: a,b,c,e

932. 
     In perioada de varsta 2 ½-6 ani se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor tipuri de ocluzie;
     

A. ocluzia cap la cap neasociata cu un grad de inocluzie sagitala

B. ocluzia deschisa produsa prin interpozitii

C. schimbarea raporturilor ocluzale verticale de la ½ la 1/3 sau la ocluzie cap la cap

D. ocluzie adanca ,forma acoperita sau in capac de cutie

E. dezechilibre de tipul pseudoprognatismului mandibular,laterodevierii mandibulare
Raspunsuri corecte: a,b,d,e

933. 
     La sfarsitul primei perioade a dentitiei mixte (perioada eruptiei grupului incisiv-molar) trebuie sa existe un echilibru optim morfofunctional si estetic,respectiv ;
     

A. armonie dento-alveolara

B. incisivii superiori acopera pe cei inferiori realizand un punct de contact sau spatiu de 1-2 mm

C. realizarea cele de-a treia inaltari fiziologice a ocluziei

D.molarii primi permanenti sunt in relatie cuspid-sant sau relatie cuspid-cuspid

E. liniile frenurilor sunt corespondente cu linia mediana a maxilarelor si a bazei craniului
Raspunsuri corecte: a,b,d,e

934. 
     Pastrarea unui echilibru al ocluziei dentare este dependent de;
     

A. raportul optim intre dimensiunea dintilor si spatiul disponibil

B. tiparul de crestere faciala nu reprezinta un factor major

C. timpul,secventa si mezializare fiecarui tip dentar

D. activitatea echilibrata a matricelor functionale

E. obtinerea ocluziei neutrale
Raspunsuri corecte: a,c,d,e

935. 
     Molarul secund;
     

A. erupe posterior de molarul de sase ani,initial pe maxilarul superior si ulterior pe mandibula

B. realizeaza a treia inaltare a ocluziei

C. eruptie molarului 2 ,anterior caninului ,dupa premolarul 2,ridica probleme deosebite intrucat apar deficiente de spatiu

D. eruptia lui va determina inchiderea spatiilor inca existente,cu constituirea punctelor de contact interdentare

E.daca puseul de mezializare al molarului prim si molarului secund a fost puternic, deficienta de spatiu se exercita asupra caninului care erupe malpozitionat-poate parasi arcada sau poate ramane inclus
Raspunsuri corecte: b,c,d,e

936. 
     Caracteristicile faciale si la nivelul aparatului dento-maxilar in Sindromul Down sunt;
     

A. facies mongoloid

B. microstomie

C. macroglosie

D. frecvent ocluzie inversa,angrenaje inverse

E. craniul „in turn”
Raspunsuri corecte: a,b,c,d,

937. 
     Obiectivele terapeutice in hipodontia intinsa(anodontia subtotala) sunt;
     

A. stimularea cresterii osoase

B. atitudine de expectativa deoarece dintii temporari se mentin pe arcada pana la varste inaintate

C. stabilirea unor rapoarte ocluzale functionale

D. dirijarea eruptiei

E. realizarea unui paralelism in cazul dintilor stalpi ai viitoarei lucrari protetice
Raspuns corect:a,c,d,e

938. 
     *Frecventa hipodontiilor in dentatia permanenta dupa (Mitchell) este de;
     

A. 0,1-0,9 %

B. 2 %

C . 3,5 – 6,5 %

D. 3 – 4 %

E. 2 -3 %
Raspuns corect :c

939. 
     Sindroamele in care este prezentă hipodonția (dupa Pinkham 1999 ) sunt;
     

A. Disostoza cleido-craniana

B. Acondrodisplazia

C. Sindromul Apert

D. Displazia ectodermala

E. Incontinenta pigmentara
Raspuns corect :b,d,e

940. 
     Clasificarea dupa forma a dintilor supranumerari (Mitchell 1999) este ;
     

A. paramolar

B. distipici

C .suplimentar

D. odontom

E. tuberculat
Raspuns corect :c,d,e

941. 
     *Termenul de distomolar reprezinta;
     

A. un stadiu de dezvoltare a dintilor supranumerari

B. un caz particular reprezentat de dintii supranumerari natali (pre-temporari)

C . al treilea molar din sirul extern

D. supranumerar din regiunea premolară

E. apare fie prin lipsa schiței embrionare,fie prin absența maturării
Raspuns corect :c

942. 
     *Geminația dentară;
     

A. se realizează prin unirea a doi sau mai mulți dinți în momentul dezvoltării mugurilor dentari

B. reprezintă prezența uniu dinte gigant

C . reprezintă tendința unui singur dinte de a se subîmpărți în două formațiuni

D. prezintă două camere pulpare și două rădăcini

E. unirea poate avea loc între dinți vecini normali sau între dinți normali și supranumerari
Raspuns corect :c

943. 
     *Concrescența dentară reprezintă;
     

A. unirea a doi sau mai mulți dinți în faza de formare

B. unirea cementară a doi dinți gata formați

C. este un fenomen de atavism amintind de vechea formulă dentară

D. camera pulpare în acest caz este unică,voluminoasă și cuprinde rădăcina

E. împărțirea unui dinte afectat în două părți egale,simetrice
Raspuns corect :b

944. 
     Clasificarea standard britanică defineşte clasa a II-a astfel:
     

A. Diviziunea 1 prezintă un overjet crescut

B. Diviziunea 1 prezintă incisivii centrali superiori înclinaţi spre vestibular

C. Diviziunea 1 prezintă o inocluzie sagitală exagerată cu ocluzie adâncă

D. Diviziunea 2 include doar cazurile în care incisivii centrali superiori sunt palatinizaţi

E. În diviziunea 2 se descrie o supraalveolie incisivă.
Raspuns corect: a, b, c, d, .

945. 
     *Raportul incisiv din malocluzia de clasa a II-a subdiviziunea 1 este cunoscut în terminologia şcolii germane ca şi:
     

A. Deckbiss

B. Druckbiss

C. Dachbiss

D. Lateralbiss

E. Exognatie
Raspuns corect: c

946. 
     În terminologia şcolii germane malocluzia de clasa a II-a subdiviziunea 1 este cunoscută ca şi:
     

A. Endognaţie

B. Sindrom de compresie de maxilar

C. Protruzie dentara

D. Existenţa de spaţieri dentare

E. Existenţa şi de înghesuiri dentarE.
Raspuns corect: a, b, c, D.

947. 
     Incidenţa anomaliiei clasa a II-a este următoarea:
     

A. Diviziunea 1 are o incidenţă mai mare decât diviziunea 2

B. Diviziunea 2 are o incidenţă mai mare decât diviziunea 1

C. Diviziunea 1 are aceeaşi incidenţă ca şi diviziunea 2

D. După Foster aproximativ 60% dintre tratamentele ortodontice revin malocluziilor de clasa a II-a

E. Prevalenţa este mai mică la populaţia albă de descendenţă nordică
Raspuns correct: a,d

948. 
     Ţesuturile moi influenţează astfel anomalia clasa a II-a subdiviziunea 1:
     

A. Buzele fără tonicitate normală vor determina apariţia unei dificultăţi în închiderea lor prin apropiere

B. Buzele cu tonicitate normală pot să aducă dinţii în o poziţie normală

C. Limba poate influenţa poziţia incisivilor

D. De îndată ce erup în cavitatea bucală dinţii sunt sub influenţa ţesuturilor moi

E. Buza inferioară hipertonănu determină creștera overjet-ului.
Raspuns corect: a, b, c, d,

949. 
     Overjet-ul din anomalia clasa a II-a subdiviziunea 1:
     

A. Reflectă exact tiparul scheletal

B. Când tiparul scheletal este redus, buza inferioară va contribui la păstrarea noii poziţii a dinţilor

C. Poate fi crescut de o buză inferioară hipertonă

D. Se poate datora unei poziţii posterioare prin înclinarea corporală a incisivilor inferiori

E. Se poate datora unei poziţii posterioare prin malpoziţionarea corporală a incisivilor inferiori
Raspuns correct: a, c, d, e

950. 
     Examenul clinic exobucal din normă frontală ,a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 urmăreşte:
     

A. Morfologia faciala diversă

B. Expresia variabilităţilor răspunsurilor tiparelor de creştere

C. Expresia variabilităţilor răspunsurilor tiparelor de reacţie compensatorii de răspuns la agenţii patogeni

D. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei

E. Expresia unghiul goniac și a poziției posterioare a mentonului
Raspuns correct: a, b, c, d,

951. 
     *Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la copii mici prezintă:
     

A. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei redusă

B. Şantul labio – mentonier accentuat

C. Zâmbet gingival

D. Profil convex cu mentonul situate posterior

E. Nu apare nici o modificare
Raspuns correct: e

952. 
     Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la şcolar prezintă:
     

A. Facies adenoidian

B. Leptoprosop

C. Retrognaţie

D. Prognaţie

E. Profil concav
Raspuns correct: a, b, c

953. 
     Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la şcolar prezintă:
     

A. Pomeţii sunt proeminenţi

B. Pomeţii sunt şterşi

C. Fanta labială înterdeschisălasă să se întervadă incisivii superiori

D. Muschiul mentalis se prezintă ca o zonă hiperactivă la inspecţie

E. Contracţia muşchiului mentalis creează impresia de bărbie dublă
Raspuns correct: b, c, d, e

954. 
     Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la şcolar prezintă:
     

A. Buza superioară este groasă

B. Buza superioară este palidă şi tracţionată la comisuri

C. Buza superioară esteridicată către pragul narinar de care pare să fie suspendată

D. Buza inferioară este subţire

E. Buza inferioară este fisurată, răsfrântă în şanţul labio - mentonier
Raspuns correct: b, c, e

955. 
     În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa alungită, conform clasificării clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei se constată:
     

A. O creştere mandibulară cu tendinţă de rotaţie anterioară

B. Inocluzie labială

C. Prochelie inferioară

D. Şanţ labio – mentonier accentuat

E. Profil concav cu unghiul goniac închis
Raspuns correct: b, c, d

956. 
     În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa micşorată, conform clasificării clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei se constată:
     

A. O creştere mandibulară cu tendinţă de rotaţie anterioară

B. Faţa mărită cu etajul inferior mărit

C. Profil concav

D. Inocluzie labială

E. Buza inferioară răsfrântă cu accentuarea şanţului labio - mentonier
Raspun correct: a, d, e

957. 
     Examenul clinic endobucal a anomaliei de clasa a II-a subdiviziunea 1evidenţiază următoarele:
     

A. În dentiţia temporară absenţa diastemelor şi a tremelor

B. În dentiţia temporară formei arcadei care este semicirculară

C. Funcţia musculară este perturbată, pacientul prezintă dificultate în actul de masticaţie

D. Funcţia respiratorie este perturbată

E. Funcţia de deglutiţie este perturbată
Raspuns correct: a, c, d, e

958. 
     Examenul ocluzal al anomaliei de clasa a II-a subdiviziunea 1 cu față alungită , evidenţiază următoarele:
     

A. În plan sagital: rapoarte de clasa a II-a la nivelul caninilor permanenţi

B. În plan sagital rapoartele de ocluzie la nivelelul reperelor laterale sunt fie in limite normale,fie foarte putin modificate

C. În plan vertical se întâlneşte o supraocluzie incisivă

D. În plan vertical frontalii inferiori au contact cu mucoasa palatinală

E. În plan transversal poate să existe o laterodeviere mandibulară funcţională
Raspuns correct: a, c, d, e

959. 
     *Analiza modelului de studiu, prin compararea indicelui Pont cu Izard, în anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1evidenţiază următoarele:
     

A. Dacă ambii indici sunt mai mari decât valoarea normală, suntem în faţaunei endognaţii adevărate

B. Dacă ambii indici sunt mai mici decât valoarea normală, suntem în faţaunei endognaţii adevărate

C. Dacă indicele Pont este mai mare decât indicele Izard, suntem în faţa unei macrodonţii relative

D. Dacă indicele Izard este normal iar indicele Pont este mai mare decât normal avem o mezio – poziţie premolaro – molară

E. Dacă indicele Pont este normal iar indicele Izard este mai mare decât normal avem o mezio – poziţie premolaro – molară
Raspuns correct: b

960. 
     În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa alungită, conform clasificării clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei, se întâlnesc următoarele aspecte pe modelul de studiu:
     

A. Indicele Pont cu valoare pozitivă în plan transversal şi valoare micşorată în plan sagital

B. PM > (Si x 100) / 100

C. PM < (Si x 100) / 100

D. Diametrul M > (SI x 100) / 64

E. Diametrul M < (SI x 100) / 64
Raspuns correct: c, e

961. 
     În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa micşorată, conform clasificării clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei se întâlnesc următoarele aspecte pe modelul de studiu:
     

A. Arcada alveolo – dentară superioară are formă triunghiulară

B. Bolta palatină este adâncă

C. Curba de ocluzie este normală

D. Linguopoziţia incisivilor inferiori , vestibuloversia incisivilor inferiori

E. Arcada inferioară are o formă obişnuită sau prezintă o eventuală înghesuire în zona incisivă
Raspuns correct: a, b, d, e

962. 
     Examenul radiologic în anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1 referitor la relațiile verticale și a părților moi ,evidenţiază următoarele:
     

A. Cu cât înălţimea anterioară a feţei este proporţională cu cea posterioară, relaţia incisivă rămâne nemodificată

B. Când înălţimeaposterioară a feţei este mai mare decât cea anterioară, gradul de înclinare a incisivilor superiori creşte

C. Unghiurile axelor dentare la planurile de referinţă nu se modifică

D. În creşterea facială de tip anterior, unghiul planurilor maxilare este coborât, dimensiunea verticală anterioară este mică

E. În creşterea facială de tip posterior, unghiul planurilor maxilare este coborât, dimensiunea verticală anterioară este mai mare
Răspuns corect: a, d, e

963. 
     Diagnosticul diferenţial a anomaliei de clasa a II-a subdiviziunea 1 se face cu:
     

A. Retrognația mandibulară funcționlă

B. Laterodevierea mandibulară, unde rapoartele de ocluzie pot semnala o ocluzie asimetrică a maxilarului superior de partea deviată

C. Incongruenţa dento – maxilară, prin macrodonţie unde suma incisivă corelată cu indicii de dezvoltare a arcadelor alveolare şi a feţei tranşează diagnosticul

D. Retroalveolie inferioară

E. Heterogenia maxilo – mandibulară, în creşterea exagerată a unui maxilar moştenit de la un genitor, duce la o falsă endognaţie a maxilarului opus, moştenit de la alt genitor.
Raspuns correct: b, c, e

964. 
     Faciesul pacienților cu anomalie clasa II diviziunea 2 Angle este caracteristic cu :
     

A. musculatura facială tonică ;

B. mușchiul mentalis se prezintă ca o zonă hiperactivă la inspecție, prin contracția sa dând inpresia de bărbie dublă ;

C. fanta labială întredeschisă lasă să se vadă incisivii superiori ;

D. formă pătrată a feței ;

E. trăsături faciale accentuatE.
Raspuns corect : a,D.e

965. 
     În anomalia clasa II diviziunea 2 Angle,la pacienții brahicefali și euriprosopi se observă :
     

A. buza inferioară este groasă, fisurată,rasfrântă în șanțul labiomentonier;

B. buza inferioara tonică , eversată și prolabată în raport cu marginea incizală și cu fața vestibulară a incisivilor superiori;

C. maseteri hipertonici;

D. diminuarea dimensiunii verticale a etajului inferior;

E. fanta labială întredeschisă lasă să se întrvadă incisivii superiori.

Raspuns corect : b,c,d

966. 
     Examenul clinic endobucal în anomalia clasa a-II a diviziunea 2 :
     

A. arcada maxilară este scurtă sagital

B. arcada maxilară este îngustă transversal;

C. arcada maxilară este largă transversal;

D. arcada are formă pătrată sau de trapez;

E. arcada dentară are formă eliptică sau de "V".
Raspuns corect : a,c,d

967. 
     Bassigny descrie trei forme clinice de malocluzie în anomalia clasa II diviziunea 2 Angle, în funcție de poziția incisivilor superiori :
     

A. tipul II - linguo-versia a trei sau patru incisivi maxilari , canini ectopici, vestibularizați sau incluși palatinal;

B. tipul I - palato-versia celor doi incisivi inferiori sau vestibulo-versia celor doi incisivi laterali (forma cea mai frecventă );

C. tipul III - ocluzia "în capac de cutie", forma cea mai severă, cu linguo-versia grupului incisivo-canin și poziția înaltă și vestibularizată a caninilor;

D. tipul I - palato-versia celor doi incisivi superiori sau vestibulo-versia celor doi incisivi laterali (forma cea mai frecventă );

E. tipul II - vestibulo-versia a trei sau patru incisivi maxilari , canini entopici, vestibularizați sau incluși palatinal (forma cea mai frecventă );
Raspuns corect : a,c,d

968. 
     În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, relația de ocluzie se caracterizează prin :
     

A. rapoarte distalizate de clasa II

B. overjet crescut;

C. ocluzii încrucișate uni sau bilateral și ocluzii adânci;

D. overbite mare;

E. ocuzie deschisă frontală
Raspuns corect : a,c,d

969. 
     În anomalia clasa a-II a diviziunea 2 :
     

A. baza maxilarului este mai îngustă decât arcada dentară;

B. baza maxilarului este mai largă decât arcada dentară;

C. axele premolarului și molarului converg în jos și înăuntru pentru a se potrivi cu arcada mandibulei;

D. axele premolarului și molarului diverg în jos și înăuntru pentru a se potrivi cu arcada mandibulei;

E. baza apicală este mai mică decât baza coronară.
Raspuns corect : b,c,

970. 
     În anomalia clasa a-II a diviziunea 2 , fațetele de abrazie se întalnesc :
     

A. pe fața vestibulară a incisivilor superiori;

B. pe fața palatinală a incisivilor superiori;

C. pe fețele linguale ale incisivilor inferiori;

D. pe fețele vestibulare ale incisivilor inferiori;

E. la nivelul caninilor inferiori.
Raspuns corect : b,d,

971. 
     În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, în ceea ce privește mișcările mandibulei, se pot realiza mișcări de :
     

A. închidere;

B. deschidere;

C. lateralitate ;

D. ghidaj anterior normal;

E. ghidajul anterior foarte perturbat.
Raspuns corect : a,b,e,

972. 
     *În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, se regăsesc semnele rotației anterioare ,după Bjork :
     

A. cap condilian subțire;

B. canal mandibular drept;

C. unghi mandibular deschis;

D. ram mandibular mare;

E. unghi interincisiv închis.
Raspuns corect :d

973. 
     În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, se regăsesc semnele rotației anterioare ,după Bjork :
     

A. col condilian subțire și direcționat în sus și înainte;

B. tubercul articular cu pantă exterioară abruptă;

C. fosa condiliană adâncă în relație cu supraacoperire frontală;

D.simfiză mentonieră și corticală simfizieră șterse;

E. aspect de balansoar al rebordului inferior al mandibulei
Raspuns corect : a,b,c,e,

974. 
     În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, la măsurătorile dento-alveolare se constată :
     

A. unghi interincisiv crescut constant peste 140⁰;

B. poziția apexului incisivilor superiori, în raport intim cu corticala externă a maxilarului;

C. poziția apexului incisivilor superiori, în raport intim cu corticala internă a maxilarului;

D. unghi interincisiv scăzut;

E.linguo-versia incisivilor superiori cu unghil IMPA crescut.
Răspuns corect : a,b,

975. 
     În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, diagnosticul diferențial se face cu :
     

A. heterogenia maxilo-mandibulară;

B. pseudo-ocluzia adâncă și cea adevărată;

C. retroalveolie inferioară;

D. proalveolodonție superioară;

E. prognația mandibulară.
Răspuns corect : ,b,c,d,

976. 
     
     

977. 
     
     

978. 
     *În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, distingem :
     

A. incompetență labială;

B. buze hipotone;

C. boltă palatină adâncă;

D. dimensiunea verticală a etajului inferior micșorată;

E.overjet mărit.
Răspuns corect : d,

979. 
     *În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, distingem :
     

A. incisivi superiori vestibularizați;

B. arcadă în formă de "V";

C. overjet micșorat;

D. dimensiunea etajului inferior normală;

E. traiectoria de închidere normală.
Răspuns corect : c,

980. 
     Obiectivele tratamentului în anomalia clasa a-II a diviziunea 2, sunt :
     

A.protruzia incisivilor superiori;

B. retruzia grupului incisiv superior;

C.decondiționarea obiceiurilor vicioase;

D. nivelarea planului de ocluzie;

E.expansiunea arcadei superioarE.
Răspuns corect : a,d,e

981. 
     Ce evidenţiază examenul exobucal în prognatismul mandibular anatomic?
     

A. Raport labial inversat

B. Etajul inferior micşorat

C. Raportul labial în treaptă dreaptă

D. Etajul inferior mărit

E. Unghiul goniac închis
Răspuns corect : a,d,

982. 
     Ce evidenţiază examenul exobucal în pseudo prognatismul mandibular?
     

A. Profil convex

B. Profil concav

C. Raport labial inversat

D. Gnathio-ul normal situat

E. Etajul inferior micşorat
Răspuns corect : b,c,d

983. 
     Când testul de retropulsie este negativ?
     

A. Angrenaj invers

B. Ocluzie inversă frontală

C. Ocluzie inversă de conducere cuspidiana

D. Retrognaţie maxilară

E. Retrognaţie mandibulară
Răspuns corect : a,b,d,

984. 
     *Când testul de retropulsie este pozitiv?
     

A. Prognaţia mandibulară prin macrognaţie

B. Ocluzie inversă de conducere cuspidiană

C. Retrognaţie maxilară

D. Angrenaj invers

E. Ocluzie inversă de conducere condiliană
Răspuns corect : e

985. 
     
     

986. 
     Care sunt obiectivele tratamentului ortodontic în anomalia de clasa a III a Angle:
     

A. Protruzia incisivilor superiori

B. Dezvoltarea tridimensională a maxilarului superior

C. Corectarea raportului frontal inversat

D. Realizarea unei supraacoperiri frontale de ½

E. Mezializarea mandibulei
Răspuns corect :b,c,d

987. 
     Ce tipuri de aparate folosim în tratamentul anomaliei de clasa a III a Angle?
     

A. Placa palatinală cu plan înclinat

B. Twin block

C. Aparatul Herbst

D. Placa linguală cu plan înclinat anterior

E. Placa palatinală secţionată în trapez cu gutiere posterioare
Răspuns corect : d,e

988. 
     Care dintre următoarele tipuri de aparate sunt folosite în tratamentul anomaliei de clasa a III a Angle?
     

A. Aparate fixe cu tracţiuni elastice de clasa a III a

B. Bionatorul Balters tip III

C. Activatorul Andressen

D. Reglatorul funcţional Frankel tip III

E. Placa palatinală secţionată în Ycu gutiere posterioare și arc vestibular inversat
Răspuns corect : a,b,d,e

989. 
     Care sunt posibilităţiile terapeutice interceptive în cazul anomaliilor de clasa a III a?
     

A.Spatula

B. Planul Catalan

C. Placa palatinală secţionată în „L”

D. Planul Villan

E. Placa palatinală cu semigutiere posterioare şi arc vestibular inversat
Răspuns corect : a,b,d,e

990. 
     Examenul teleradiografiei în prognatismul mandibular anatomic evidenţiază?
     

A. Înghesuiri între germeni dinţilor permanenţi

B. Spaţieri între germeni dinţilor permanenţi

C. Micşorarea unghiurilor SNA şi SNB

D. Micşorarea unghiului SNA şi unghiul SNB cu valoare crescută

E. Unghiul ANB este pozitiv
Răspuns corect : b,d

991. 
     Examenul teleradiografiei în pseudo prognatismul mandibular evidenţiază?
     

A. Unghiul SNA mai mic 80º

B. Unghiul SNB valoare normală

C. Unghiul ANB mai mic de 2º

D. Unghiul N- A- Pg mai mic de 180º

E. Unghiul ANB este pozitiv
Răspuns corect : a,b,c,d,

992. 
     Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la clasificarea anomaliei de clasa a III a Angle în funcţie de crossbite dentar anterior simplu?
     

A. În relaţia centrică, profilul este drept sau concav

B. În relaţia centrică sau în poziţia de relaxare posturală, pacientul prezintă un profil facial normal şi uneori „cap la cap”

C. Raportul scheletic antero-posterior este normal

D. Crossbite-ul implică deobicei unul sau doi dinţi

E. Mişcarea de deschidere-închidere a mandibulei se realizează fără interferenţe ocluzale
Răspuns corect : c,d

993. 
     Care sunt factorii generali implicaţii în etiopatogenia prognatismului mandibular anatomic?
     

A. Anodonţiile de incisivi laterali

B. Obstrucţia căilor nazale

C. Ereditatea

D. Tulburării neuro-endrochine

E. Tulburări de creştere cranio-facială
Răspuns corect : c,d,e

994. 
     Care sunt factorii locali implicaţi în etiopatogenia prognatismului mandibular anatomic?
     

A. Obiceiuri vicioase, în special de sugere a buzei superioare, ticuri de propulsie

B. Anodonţiile de incisivi laterali

C. Obstrucţia căilor nazale

D. Ereditatea

E. Tulburării neuro-endrochine
Răspuns corect : a,b,c

995. 
     În prognatismul mandibular anatomic examenul endobucal evidenţiază următoarele:
     

A. Mărirea mandibulei atât în plan sagital cât şi transversal

B. Micşorarea mandibulei atât în plan sagital cât şi transversal

C. Existenţa spaţieri dentare

D. Erupţia precoce a dinţilor permanenţi inferiori comparativ cu cei superiori

E. Raport distalizat la nivelul caninilor şi o ocluzie inversă frontală
Răspuns corect : a,c,d,

996. 
     În prognatismul mandibular anatomic modificările ce semnifică dezvoltarea insuficientă a maxilarului si a arcadei superioare sunt:
     

A.mărirea mandibulei atât în plan sagital cât şi transversal

B. absența sau dimensiunea foarte mică a diastemelor fiziologice

C. axul incisivilor superiori este normal sau adesea în prodenție

D. arcada superioară în ansamblu rămâne alungită

E. baza apicală este micșorată transversal și sagital
Răspuns corect : b,c,e

997. 
     În pseudo-prognatismul mandibular examenul endobucal evidenţiază urmatoarele:
     

A. Arcada alveolară mai mare decât cea coronară

B. Arcada alveolară mai mică decât cea coronară

C. Se poate depista o dizarmonie dento- alveolară cu înghesuiri

D. Arcada alveolară egală cu cea coronară

E. Se poate depista o dizarmonie dento-alveolară cu spaţiere
Răspuns corect : b,c

998. 
     Care sunt obiectivele tratamentului ortodontic în anomaliile de clasa a III a?
     

A. Stimularea dezvoltării maxilarului superior

B. Efectuarea saltului articular

C. Realizarea unei supraacoperiri frontale 1/1

D. Frânarea creşterii şi deplasarea mandibulei înapoi

E. Corectarea raportului molar de clasa a III a
Răspuns corect : a,b,d,e

999. 
     Ce aparate folosim în tratamentul ortodontic propriu-zis în anomalia de clasa a III a Angle?
     

A. Plăcile duble cu sistem de ghidaj(SCHWARZ)

B. Activatorul Wunderer

C. Aparatul Reichenbach

D. Kinetorul Stocktish

E. Bionatorul Balters
Răspuns corect : a,b,c,d

1000. 
      Terapia adultului în cazul unei anomali de clasa a III a se realizează prin:
      

A. Tratament ortodontic cu extracţie

B. Tratament chirurgical sau chirurgical- ortodontic

C. Osteotomie

D. Tratamentul interceptiv

E. Expansiunea rapidă palatală

Răspuns corect : a,b,c

1001. 
      *La examenul radiologic (teleradiografiei) în retrognatismul maxilar se constată:
      

A. Creşterea dimensională sagitală a bazei alveolare în raport cu baza mandibulară

B. Unghiul SNA mai mic de 80º

C. Unghiul SNB cu valoare scazută

D. Unghiul ANB are valoare de 4º

E. Unghiul N- A- Pg mai mare de 180º cu deschidere posterioară
Răspuns corect : b

1002. 
      Transpoziția dentară :
      

A. se întâlneste atât în dentiția temporară cât și în cea permanentă ;

B. cel mai frecvent este afectat caninul ;

C. se caracterizează prin inversarea locului pe arcadă de către doi dinți vecini;

D. reprezintă modificarea poziției axiale a caninilor permanenți înainte de erupție;

E. poate fi parțială sau totală.
Raspuns corect : b,c,e ,

1003. 
      Factorii care intervin în producerea transpoziției dentare sunt :
      

A. cauze mecanice ;

B. cronologia erupției;

C. poziția de formare a germenilor dentari;

D. pierderea provizorie sau definitivă a potențialului de erupție;

E. conformația coronară.
Raspuns corect : b,c,

1004. 
      Diastema falsă este secundară :
      

A. existenței unor canini incluși;

B. erupției incisivilor centrali;

C. dizarmoniei dento-alveolare cu înghesuire;

D. dezvoltarii arcadelor dentare care sunt pregătite pentru erupția și alinierea corectă a dinților permanenți;

E. existența unui meziodens inclus sau erupt.
Raspuns corect : a,c,e

1005. 
      *După Hotz există trei tipuri de diastemă :
      

A. diastema adevărată;

B. diastema tranzitorie;

C. diastema falsă;

D. diastema cu coroane convergente;

E. diastemele fiziologicE.
Raspuns corect : d ,

1006. 
      Cauzele care intervin în etiopatogenia incluziei dentare sunt :
      

A. axul dintelui;

B. disostoza cleidocraniană;

C. hipercementoza de iritație;

D. intoxicații cronice medicamentoase;

E. conformația coronară și radiculară.
Raspuns corect : a,b,d,e

1007. 
      *Incluzia dentară :
      

A.reprezintăretenția în profunzimea osului înca 2-3 ani de la temenul limită de erupție;

B.cea mai frecventă este incluzia sau impactarea caninului pemanent superior;

C. parțială- se referă la dintele care a străbătut osul , dar s-a oprit în evoluția sa sub o fibromucoasă groasă și densă;

D. poate provoca degenerescențe tumorale, chistice;

E. se manifestă clinic destul de târziu și nu există masuri preventive .
Raspuns corect : d,

1008. 
      *Semnul patognomonic la nivelul incisivului lateral în incluzia caninului superior este reprezentat de :
      

A. rotație

B. torsiune;

C. angulație mezială;

D. distoînclinație accentuată;

E. distogresiune accentuată.
Raspuns corect : d

1009. 
      *Reincluzia dentară se poate defini ca:
      

A. retenția dentară primară;

B. retenția dentară secundară;

C. rotație primară;

D. torsiune dentară;

E. retenție dentară parțială.
Raspuns corect : b,

1010. 
      *Cel mai frecvent, reincluzia dentară apare la nivelul :
      

A. molarului unu temporar;

B. molarului prim permanent;

C. molarului doi permanent;

D. molarului doi temporar;

E. premolarului unu permanent.
Raspuns corect : d,

1011. 
      În etiopatogenia ectopiei de canin pot fi incriminați următorii factori :
      

A. poziția înaltă de formare a mugurelui;

B. meziopoziția generalizată;

C. persistența caninului temporar;

D. angulația rădăcinii dentare;

E. osteoscleroza posttraumatică sau infecțioasă.
Raspuns corect : b,c,d,e ,

1012. 
      *Ocluzia deschisă frontală - structurală (gnatică) este dată de :
      

A. tratament ortodontic/ortognatic necontrolat

B. deformare rahitică a maxilarului și mandibulei;

C. folosirea îndelungată a tetinei sau a practicării obiceiului vicios de sugere a policelui;

D. poziția vicioasă a bazelor maxilare sau de forma craniului;

E. traume localE.
Raspuns corect : d,

1013. 
      Factorii locali implicați în apariția ocluziei deschise sunt :
      

A. deglutiția infantilă;

B. afecțiunile reumatice localizate la nivelul articulației temporo-mandibulare;

C. activitatea buzelor în repaus și acțiune;

D. tumori benigne;

E. traumatisme în regiunea nazo-frontală în perioada de creșterE.
Raspuns corect : b,d,e ,

1014. 
      Rahitismul ca factor etiologic detreminant în instalarea ocluziei deschise determină următoarele modificări :
      

A. scurtarea bazei craniului;

B. rotație antero-posterioară a maxilarului superior;

C. rotație anterioară a mandibulei;

D. poziție înaltă a articulației temporo-mandibulare;

E. unghiul goniac se deschide .
Raspuns corect : a,b,d,e ,

1015. 
      Simptomele de bază în ocluzia deschisă cu fața înaltă sunt :
      

A. șanț labio-mentonier șters;

B. dimensiunea verticală antero-inferioară mărită;

C. convergența planurilor orizontale;

D. rotație posterioară a mandibulei;

E. simfiză alungită.
Raspuns corect :a,b,d,e ,

1016. 
      Examenul teleradiografiei în sindromul de inocluzie verticală evidențiază:
      

A. unghiul condilian este crescut

B. unghiul Tweed este scăzut

C.unghiul mandibular Go poate fi crescut (mai mare de 120 grade)

D.creșterea înâlțimii verticale N-Spna

E.unghiul dintre axa Y și planul Frankfurt este scăzut;
Raspuns corect :a,c,d

1017. 
      Extracția premolarului unu superior în terapia ocluziei deschise se indică in următoarele situații:
      

A. dacă ocluzia deschisă coexistă cu clasa a II-a molară;

B. dacă ocluzia deschisă coexistă cu clasa a I-a molară;

C. dacă ocluzia deschisă este anterioară și coexistă cu o proalveolie marcată;

D. dacă ocluzia deschisă este anterioară și coexistă cu infrapoziția dinților posteriori și înclinarea anterioară a osului alveolar;

E. dacă ocluzoa deschisă coexistă cu egresia molarilor superiori.
Raspuns corect :b,c ,

1018. 
      Tracțiunea verticală vertex-menton în cadrul tratamentului interceptiv al ocluziei deschise:
      

A. se realizează prin intermediul bărbiței și capelinei;

B. se realizează prin intermediul Headgear-ului, tracțiune verticală ( high-pull);

C. va urmări închiderea unghiului goniac;

D. va urmări refacerea înclinării ramurii orizontale a mandibulei;

E. va urmări reducerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feței.
Raspuns corect a,c,d,e

1019. 
      Prognosticul în ocluzia deschisă :
      

A. este favorabil dacă apare până la vârsta de 9-10 ani;

B. este favorabil dacă apare înre 16-35 ani;

C. recidiva apare în 60% din cazurile cu tratament chirurgical-ortodontiC.

D. recidiva apare la 1/3 din cazuri după tratament pur ortodontiC.

E.supracoreția asigurăcontenția pe termen îndelugat
Raspuns corect a,,d,

1020. 
      Tiparul scheletal de clasa a II-a este detreminat de următoarele situații:
      

A. mandibula mare versus maxilar mic;

B. mandibula mică versus maxilar mare;

C. maxilar cu o poziție prea anterioară datorită porțiunii anterioare a craniului prea lungă și mandibula normal dezvoltată;

D. maxilar cu poziția prea anterioară datorită lungimii sale excesive și mandibulă normal dezvoltată;

E. articulație temporo-mandibulară cu poziție prea anterioară .

Raspuns corect :b,c,d,

1021. 
      
      

1022. 
      *Clasificarea Britanică a anomaliilor dento-maxilare :
      

A. se referă la planul spațial;

B. se face în funcție de relația interincisivă;

C. se bazează pe două componente: topografică și etiologică;

D. se bazează pe teoria fixității molarului prim permanent superior;

E. se face ținând cont de specificul proceselor de creștere a elementelor componente ale aparatului dento-maxilar.
Raspuns corect : b,

1023. 
      Sindromul progenic:
      

A. face parte din clasificarea anomaliilor dento-maxilare în funcție de planul spațial ;

B. poate fi cu conducere forțată;

C. poate fi cauzat de pierderile dentare precoce din zona de sprijin;

D. poate fi adevărat;

E. poate fi fals.
Raspuns corect :b,d, e,

1024. 
      Gradul 3 din INDEXUL NEVOII DE TRATAMENT (I.N.T.O.) reprezintă:
      

A. mediu "de graniță";

B. overjet mărit 3-6 mm, cu buze competente;

C. overjet inversat 1.1-3.5 mm;

D. deplasări ale dinților de 2.1-4 mm;

E. ocluzie deschisă anterioară de 1-2 mm.
Raspuns corect :a,c,d,

1025. 
      Criticile aduse clasificării lui Angle sunt :
      

A. molarii primi permanenți superiori nu au o poziție fixă pe maxilar;

B. evidențiază numai factori etiologici;

C. nu face distincție între clasa a III-a adevărată și cea falsă;

D. ține cont doar de modificările în plan transversal și vertical;

E. nu se poate deduce severitatea malocluziei.

Raspuns corect :a,c,e,

1026. 
      Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după școala franceză ( Chauhépé ) :
      

A. ține cont de componentele topografică și etilogică, fără a lua în considerare procesele de creștere;

B. sunt sistematizate în anomalii dento-maxilare funcționale;

C. sunt sistematizate în anomalii dento-maxilare ale proceselor alveolare;

D. sunt sistematizate în anomalii în plan transversal, sagital și vertical;

E. sunt denumite dizarmonii.
Raspuns corect :b,c,e,

1027. 
      Overjetul reprezintă:
      

A. supraacoperirea verticală;

B. treapta sagitală;

C. absența contactului dintre marginile incizale sau suprafețele de ocluzie;

D. distanța în sens sagital între fețele palatinale ale frontalilor superiori și fețele vestibulare ale celor inferiori ;

E.frontalii superiori acoperămai mult de 1/3 din fața vestibulară a celor inferiori
Raspuns corect :b,d

1028. 
      Perioada 0-3 ani in cadrul cresterii si dezvoltarii generale se caracterizeaza prin:
      

A. incepe din momentul conceptiei

B. este impartita de literatura in 3 etape

C. in aceasta perioada sistemul nervos are o dezvoltare rapida (creierul atinge 75% din greutatea sa de adult)

D. abilitatile motorii se dezvolta rapid

E. exista o tendinta accentuata a copilului de a-si mentine proportiile
Raspunsuri corecte: a,b,c,d

1029. 
      Centrii de crestere ai maxilarului superior sunt:
      

A. sutura incisivo-canina

B. sutura maxilo-malara

C. fibro-cartilajul simfizar

D. sutura medio-palatina

E. sutura-maxilo-frontala
Raspunsuri corecte: a,b,d,e

1030. 
      Maxilarul superior creste in latime prin:
      

A. cresterea suturii palatine mediane

B. crestere suturala postnatal pana la 1 an

C. marginea posterioara a ramului ascendent

D. masele laterale ale etmoidului si partile moi corespunzatoare

E. cartilajele alare

Raspunsuri corecte: a,d,e

1031. 
      Dezvoltarea relatiilor intermaxilare de la 0 la 6 luni se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
      

A. diferenta in plan sagital dintre maxilarul superior si inferior este in medie de 4-6 mm

B. mandibula este suficient dezvoltata in raport cu maxilarul superior

C. la sugar predomina contractia ritmica a muschilor propulsori si retropulsori orofaciali

D. factorul principal care influenteaza mezializarea este functional, si anume actul suptului

E. se realizeaza planul postlacteal
Raspunsuri corecte: a,c,d

1032. 
      Dezvoltarea relatiilor intermaxilare de la 6 luni la 2 ½ani consta in:
      

A. ocluzia trece printr-o perioada relativ stabila si se adapteaza functiilor ADM

B. curba Spee abia schitata

C. aparitia de spatii interdentare

D. instalarea ghidajului anterior

E. se va realiza prima inaltare fiziologica a ocluziei dentare
Raspunsuri corecte: d,e

1033. 
      
      

1034. 
      Dupa D. Stanciu, la sfarsitul primei perioade a dentitiei mixte (perioada eruptiei grupului incisiv-molar) trebuie sa existe:
      

A. Arcada superioara circumscrie arcada inferioara cu un cuspid vestibular

B. Molarii primi permanenti sunt in relatie cuspid-sant sau in relatie cuspid-cuspid

C. Incisivii superiori ii acopera pe inferiori realizand un spatiu de 4-5 mm

D. Liniile frenurilor sunt corespondente cu linia mediana a maxilarelor si a bazei craniului

E. Orice incongruenta dupa eruptia incisivului lateral nu este considerata o anomalie pe cale de constituire
Raspunsuri corecte: a,b,d

1035. 
      A doua perioada a dentitiei mixte se caracterizeaza prin:
      

A. Se realizeaza cea de a 2-a inaltare fiziologica a ocluziei

B. Eruptia molarilor de 6 ani si a incisivilor permanenti

C. Debuteaza aproximativ la 9 ani

D. Se incheie eruptia molarului secund permanent

E. Se produce cea de a 3-a inaltare fiziologica a ocluziei
Raspunsuri corecte: c,d,e

1036. 
      Nou-nascutul prezinta urmatoarele particularitati morfofunctionale la nivelul aparatului respirator:
      

A. Imaturitatea reglarii nervoase

B. Absenta surfactantului pulmonar

C. Prima respiratie este declansata de un complex de modificari biologice incluse de intreruperea circulatiei feto-placentare

D. La inceput respira pe cale bucala, mai tarziu devenind posibila si respiratia nazala

E. Pentru a putea respira, mandibula este impinsa in jos si limba inainte
Raspunsuri corecte: a,c,e

1037. 
      Avantajele suptului la san sunt:
      

A. Solicita muschii masticatori

B. Aerofagia

C. Limba stimuleaza functia osteogenetica de crestere

D. Are loc insalivatia laptelui si pregatirea unei digestii optime

E. Asigura cresterea si functionarea armonioasa a ADM
Raspunsuri corecte: a,c,d,e

1038. 
      Deglutitia adultului:
      

A. Decurge in 4 etape sau timpi

B. Este o deglutitie in care arcadele nu sunt in contact

C. Timpul esofagian al deglutitiei este scurt (1 secunda), autonom

D. Timpul bucal al deglutitiei este voluntar si dureaza 1 secunda

E. Timpul esofagian al deglutitiei dureaza 6-7 secunde
Raspunsuri corecte: d,e

1039. 
      Rolul limbii in masticatie:
      

A. Impinge alimentele pe suprafetele ocluzale ale dintilor

B. Preseaza alimentele pe palatul dur

C. Pentru actul suptului limba este nevoita sa execute miscari complexe

D. Terminatiile nervoase senzitive sunt capabile sa selecteze alimentele apte de deglutitie

E. Contribuie la imprimarea unor inclinari dentare fata de planul de ocluzie
Raspunsuri corecte: a,b,d

1040. 
      Clasificarea factorilor etiologici ai anomaliilor dento-maxilare se face in functie de:
      

A. Factorii generali

B. Functiile perturbate

C. Obiceiuri vicioase propriu-zise

D. Factori locali

E. Tiparul de crestere
Raspunsuri coreste: a,b,c,d

1041.