Partea I capitolul Despre tradiţie în cultura educaţiei fizice transilvănene

Capitolul 5. ”U” îşi reocupă locul de drept.

„U” Cluj s-a reîntors acasă cu o victorie de răsunet. La 15 iulie 1945, dorind mai mult decat orice să învingă, în meciul jucat împotriva senatorilor ultimilor 4 ani, K.A.C. (K.M.S.E., Vasas, Ferrar), ei s-au impus cu scorul de 3:1. Echipa şi-a câştigat astfel respectul şi încrederea spectatorilor”.

Reîntoarcerea din bejenie a fost un moment de neuitat pentru toţi. Acum câţiva ani buni Dr. Mircea Luca, îi mărturisea lui Ioan Chirilă: „Nu pot povesti nimic despre ziua revenirii acasă la Cluj. Aproape nimic. Ştiu, doar, că-mi era parcă frică să calc pe pietre, pentru ca nu cumva ceva să se mişte şi să se schimbe. Chiar în ziua aceea ne-am dus la stadion. Sanyi-Bácsi (Komáromi Sándor) era acolo ca întotdeauna. Când ne-a văzut, n-a putut scoate un cuvânt. A stat aşa vreo trei minute în şir. Nici nu clipea. Apoi, la fel de mut, s-a îndreptat spre un dulap. A deschis cu cheia şi a tras de un sertar mare ca de scrin şi, cu aceleaşi mişcări de robot, a scos din sertar 11 tricouri alb-negre, aşezate cu grijă unul peste celălalt. Abia după ce le-a pus pe masă şi le-a netezit de câteva ori i-am auzit glasul: <>. Nimeni n-a mai scos o vorbă. Mi-am holbat ochii ca să nu plâng şi am căutat în grămadă tricoul cu numărul 5. Era tricoul meu. În timp ce-l trăgeam pe cap, am zăbovit, căutându-i gaura, ca să-l pot săruta pe dinăuntru. Pe chipul lui Sanyi-Bácsi se putea citi o imensă bucurie.”

Meciul cu Vasas avea o greutate peste cea pur sportivă: după mai bine de 5 ani de bejenie, „U” trebuia să lupte pentru a-şi recâştiga prestanţa, autoritatea de statut, ca senatori de drept în fotbalul clujean interbelic. Şi, a câştigat în faţa unei formaţii cu jucători de mare valoare. După înfrângerea în meciul cu „U”, cei mai importanţi jucători ai formaţiei Vasas, au fost cumpăraţi de baronul Neumann din Arad, şi cu aceştia în formaţie, I.T.A. va domina ani la rând fotbalul din România.

„În vederea organizării districtului de ping-pong, sunt convocaţi pentru ziua de Vineri 20 iulie 1945 orele 18 în localul O.S.P.-ului din clădirea Colegiului Academic, toţi sportivii care sunt interesaţi pentru organizarea acestui district”- scria ziaul „Făclia” din 18 iulie 1945. Tot mai multe ramuri sportive din Cluj se trezeau la viaţă, se organizau.

În cadrul zilelor sportive organizate în Baia Mare, boxerii ceferişti din Cluj (Molnar, Ambrus, Kiss, Emil Dorian, Varga, Conti, Bimbea, şeful secţiei fiind Feher Zoltán), „au făcut senzaţie”, învingând cu scorul de 8-6.

La 19 august 1945 s-a ţinut şedinţa de constituire a Asociaţiei Sportive „Victoria”. Preşedinte a fost ales Dr. Ioan Stoica, preşedintele secţiei de fotbal: Alexandru Vigu, secretar general Nicolae Munteanu, membrii: Drăgoiu, Vuierici. Ispravnicul echipei: Paşca. Antrenorul echipei este internaţionalul „U”-ist Iacob Felecan.

Preşedintele secţiei de box: Ing. Virgil Salvan; preşedintele secţiei de ping-pong: Victor Vladone; preşedintele secţiei de nataţie: Grigore Seliceanu; preşedintele secţiei de tenis: Căpitanu; preşedintele secţiei de patinaj: Alexandru Munteanu.

La 22 august 1945, ” în campionatul Clujului, C.F.R. a învins „Universitatea” cu 4:0. „U” a pierdut prin jocul extrem de slab prestat mai ales de înaintare, în frunte cu Luca”¹- scrie ziarul local. Dacă Mircea Luca a jucat la înaintare, atunci e clar că efectivul “U”-ist nu se completase. 

În ziua de 15, 16, 17 septembrie 1945 se vor desfăşura la Bucureşti, „Zilele Sporturilor”. Clujenii vor participa cu selecţionate de box, lupte, atletism, baschet, volei, nataţie, polo pe apă, tenis şi tir, anunţă ziarele.

În 24-26 august 1945 s-au desfăşurat Campionatele de Tenis ale Clujului, la care participă şi sportivi din Timişoara, Târgu Mureş şi bucureştenii: Tănăsescu, Rurac, Viziru.

Duminică, 26 august 1945, „va avea loc prima întâlnire contând pentru Campionatul Clujului, între „Universitatea” şi „Ferar”(Vasas). Partida este aşteptată cu mult interes”.²„O frumoasă performanţă a Universităţii. Universitatea – Ferar 1:1 (1:0)”- titrau ziarele. Echipele aliniate au fost următoarele: „U”: Cristea, Moraru, Medrea II, Bretoteanu, Luca, Straja, Rădulescu-Jumate, Nicu Român, Pop, Medrea III, Coracu. „Ferar”(fost K.M.S.C -Vasas.):Márki, Szaniszló, Vass, Páll, Demeter, Nagy, Bonyhádi, Kovács IV, Reinhardt, Kovács V, Chioreanu. Golurile au fost marcate de Rădulescu – Jumate („U”), respectiv Páll (Ferar) din 11 m. Un rezultat echitabil.

La 1 septembrie 1945, „Universitatea” s-a confruntat, la Cluj, cu „Carmen” Bucureşti , scorul fiind 2:2 (1:1), aliniind formaţia: Cristea, Medrea II, Moraru, Bretoteanu, Luca, Straja, Rădulescu, Român, Dascălu, Medrea III, Coracu.

„Carmen” a abordat jocul cu următorii jucători: Ionescu Ştefan (Nicolae), Novac, Panait, Simatoc, Torjoc, Şiclovan, Fabian, Marian, Covaci, Bonaţiu, Dumitrescu.

Dr. Mihai Iubu, unul din conducătorii clubului „U”, declara, după meci: „Meritam să câştigăm. Dacă loviturile lui Coracu nu întâlneau bara câştigam chiar detasat. Când vor veni şi ceilalţi patru titulari, sperăm să depăşim uşor orice adversar în ţară”¹.

În acelaşi turneu de la Cluj, „Carmen” a învins „Ferar” cu 5:3(1:3).

La 16 septembrie 1945, O.S.P. Cluj a organizat la Arena Sportivă din Parcul oraşului, „Ziua Sportivilor”. Un program sportiv bogat: gimnastică, ansamblul de copii Dermata (antrenor Szabo Dénes); atletism: Campionatul de Triatlon al Clujului. Campionul naţional Moina Ion, de la „Universitatea”, încearcă doborârea recordului naţional pe 100 m, dar reuşeşte doar 10,5”, cel mai bun timp europen. Meci de baschet feminin între selecţionata Baia Mare – Dermata; Campionatul de Fotbal al Clujului pentru Cupa O.S.P., între finalistele: Universitatea, Ferar, C.F.R., Victoria, Dermata, Sanitas (Haggibor), Selecţionata sindicală A şi B.

Cupa a fost câştigată de „U” care a învins în finală cu 4:0 (2:0) pe Ferar(Vasas).

Între 18-20 septembrie 1945, la Bucureşti , au loc Campionatele Naţionale de Tenis. Din Cluj au participat tenismenii: Radu, Bekő, Siko, Paulini, Erős, juniorul Telegdi, junioara Hellmann.

Într-un comentariu sportiv intitulat „Felecan I şi Reinhardt”, publicat în 20 septembrie 1945, ziarul „Făclia” este de părere: „Cu toate greutăţile şi abundenţa neînţelegerilor din viaţa sportivă, credem puternic că sportul poate deveni o adevărată morală. Figurile proeminente ale câtorva sportivi ne determină a persista în credinţa că sportul nu este un mijloc de dezbinare a maselor populare, ci chiar invers, de apropiere frătească printr-o luptă cavalerească. Luptă care întăreşte deopotrivă atât fizicul, cât şi moralul”² .

La 23 septembrie 1945, a avut loc partida amicală dintre „Universitatea” şi „Victoria”. „Un fapt care a surprins plăcut pe spectatori a fost faptul că, atât la „U” cât şi la „Victoria”, au jucat ieri titulari ai „Ferarului”, ceea ce înseamnă că “diferendele” şi “ura”, care unii le-au văzut cu răutate atât de adânci, sunt de domeniul fanteziei”.³

U: Crăciun, Dr. Dumitraş, Medrea, Bretoteanu, Luca, Borzan, Rădulescu, Covaci IV , Dascălu, Covaci (Vili), Coracu.

Victoria: Szoboszlai, Felecan I, Felecan III, Nistor, Szaboki, Cornea, Vigu I, Pop (Bonyhádi), Vigu II, Páll, Căpuşan. Scorul a fost 4:2 (2:0) pentru „Universitatea”, prin golurile marcate de Dascălu (2), Coracu (2) pentru „U”, respectiv Bonyhádi şi Páll (din 11 m) pentru „Victoria”.

La 27 septembrie 1945, presa anunţă că C.F.R. (Rapid) Bucureşti se deplasează la Cluj, cu echipa de fotbal, cea de baschet şi “întreaga gardă atletică”, pentru a participa la concursuri cu echipele clujene.

La 25 septembrie 1945, în sediul Districtului de Fotbal, din strada Kogălniceanu nr. 3, a avut loc şedinţa extraordinară de constituire a comisiunii de fotbal Cluj. A fost ales următorul comitet: Preşedinte: Constantin Schipor, Vicepreşdinte: Szabó Edmund, Secretar: Corpodeanu David, Casier: Geréb Károly, Membrii: Dr. Stoicoiu Traian, Stoica Petre, Vigu Alexandru, Szilássy Iuliu, Peter Irimie, Prof. Bartha Adalbert, Membrii supleanţi: Megyei Alexandru, Radu Ludovic, Cenzor: Prof. Pintea Ioan, Pop Alexandru, Cenzori supleanţi: Sebi Maxim, Gere Andrei.

Ziarul „Făclia” din 6 octombrie 1945 anunţa că “Echipa Ferar a facut o preţioasă achiziţie în persoana lui Bőrzsei János (n. 1921) de la Budapesta. (Între 1948-1956 a fost de 23 ori selecţionat în naţionalele Ungariei. A jucat în echipa Ungariei care a învins cu 5:1 pe cea a României la 24 octombrie 1948). Deasemenea au mai fost achiziţionaţi încă 3 jucători, a căror nume nu e încă publicat.

Tot atunci se anunţă că „antrenorul Opata a trecut de la “Ferar” la “Universitatea”, sperându-se că astfel “U” îşi va recâştiga vechea faimă”-scrie „Făclia”.

La 5 octombrie 1945, “Universitatea” a plecat la Bucureşti, ”fără a putea deplasa cel mai bun 11, unii dintre jucători fiind plecaţi în provincie. Odată cu echipa a plecat şi excelentul atlet Moina care, probabil, va primi loc în echipă. Universitatea întâlneşte sâmbătă (6 octombrie) formaţia Unirii – Tricolor, iar duminică formaţia Venus”, mai anunţă presa.

Între 7-10 octombrie 1945, ”U” întreprinde un turneu cu jocuri în Capitală şi la Ploieşti. Presa acordă o atenţie deosebită acestui eveniment, astfel că putem găsi diverse ştiri, interviuri, materiale, încă din data de 28 septembrie, la care se vor adăuga comentariile de după turneu. Iată şi câteva din ziarele din care vom cita în descrierea acestui turneu: “Era Nouă”, “Universul”, “Gazeta Sporturilor”, “Sportul Popular”, “Momentul”. Toate ziarele amintite subliniază reîntoarcerea studenţilor din pribegia de la Sibiu şi informează despre angajarea cunoscutului antrenor Opata, ştire neconfirmată până la urmă. Mai aflăm de nerăbdarea cu care iubitorii fotbalului aşteaptă sosirea lui “U” ca şi de simpatia de care se bucură clujenii în rândul bucureştenilor. “Acum Universitatea s-a refăcut şi va juca probabil la Bucureşti . Nu pentru a-şi impune un orgoliu nemăsurat, ci pentru că “U” ştie că la Bucureşti se poate afirma şi apoi aici are cele mai multe simpatii, pe care vrea să le revadă din mijlocul arenei şi pentru că nostalgia pentru vremurile frumoase este puternică în sufletul “şepcilor roşii” (“Sportul Popular”). În avancronici putem găsi şi lotul care va fi prezent la Bucureşti, deplasare ce nu va fi lipsită de peripeţii, studenţii ajungând în Capitală abia în seara premergătoare primei partide. Iată câteva rânduri apărute în “Gazeta Sporturilor” sub titlul “Cincisprezece minute cu Universitatea Cluj”, semnate P. Hidioşanu: “Pentru dragii noştri “U”-işti ar fi fost puţin şi un reportaj pe o pagină. Dar îndatoririle redacţionale ne obligă să trecem peste sentimentalism. În locul reportajului uriaş, mă voi mărgini, în ceea ce mă priveşte, să strig din vârful tribunei de la Venus, azi: HAIDE “U” !”.

Studenţii debutează cu stângul, fiind întrecuţi de Unirea Tricolor cu 2-5, după ce conduseseră cu 2-0. Dar – după cum aflăm din “Era Nouă” din 9 octombrie – “scorul este cu mult prea exagerat. Fiindcă clujenii nu au fost cu nimic inferiori oborenilor şi dacă nu contribuia terenul moale, desfundat de ploaie, poate altul ar fi fost şi rezultatul final. Au fost momente când studenţii au dominat categoric, au arătat lucruri frumoase în câmp şi au trecut copilăreşte pe lângă victorie care le putea surâde”.¹

În al doilea meci însă, clujenii reuşesc să câştige. “Clujenii au meritat victoria, pe care a realizat-o 99% Coracu”, “«Sprintenul» Coracu a determinat victoria Universităţii asupra Venusului” sunt doar două din titlurile apărute în presa bucureşteană după acest joc. Scorul final a fost 4-3 pentru “U”, toate golurile fiind înscrise în repriza a doua. Pentru clujeni, au înscris Coracu (3) şi Român Nicolae, remarcat în unanimitate de cronicarii prezenţi la meci ca un junior extrem de talentat, de mare perspectivă. O preconizată revanşă în faţa Unirii Tricolor e contramandată, astfel că “U” pleacă la Ploieşti unde câştigă din nou, de data asta cu 1-0 (0-0), dar clujenilor le-a fost anulat un gol înscris de C. Rădulescu (“decizie eronată”²). Golul victoriei îl are ca autor pe Coracu “care a ajuns balonul înaintea lui Iordăchescu şi a tras fulgerător în plasă”. Numeroase ziare, printre care “Momentul”, “Sportul Popular”, “Era Nouă”, au subliniat, după acest turneu, buna evoluţie a clujenilor, evidenţiind şi potenţialul uman de care aceştia dispun şi prevăzându-le o frumoasă ascensiune.

Boxul clujean, întărit cu Secoşan, Borday, Moldovan, alături de mai vechii Ambruş I, Ambruş II, Ripka, Paizs, Kádár, Székely, Váradi , duminică, 14 octombrie 1945, strada Kogălniceanu, numărul 2, a înfruntat selecţionata Timişoarei, eveniment sportiv foarte aşteptat şi apreciat de amatorii de box din Cluj.

Ferar(Vasas) încearcă să-l legitimeze pe Iuliu Bodola (n. 1912) , după cum scrie “Sportul Popular”, oficialul O.S.P. “Bodola este oprit de la orice activitate sportivă forţat de gravele acuzaţii ce i s-au adus, iar cazul este trimis spre urgentă judecare la FRFA.”³

La 25 octombrie 1945, O.S.P. Cluj comunică oficial că în aceste zile se vor ţine şedinţele de constituire a districtelor de baschet, tir, schi, hochei şi patinaj.

La 28 octombrie 1945, “Debutul Clujului s-a soldat cu rezultat nedecis: Universitatea – Ferar 0:0”. Meciul aşteptat de cei 5000 de spectatori, a fost “un duel al aşteptărilor care s-a soldat cu un rezultat nedecis”. “U”: Cristea, Straja, Medrea II, Bretoteanu, Luca, Dr. Dumitraş, Dr. Ţăranu, Rădulescu, Medrea III, Coracu. “Ferar”: Márki, Demeter, Szaniszlo, Páll, Borzsei, Balint, Bonyhádi, Kovács IV, Chiorean, Kovács V, Fülöp.

La 2 şi 3 decembrie, “U” întreprinde un nou turneu în Capitală, alături de Karres Mediaş. De notat că în echipa medieşeană evoluau, printre alţii, fostul “U”-ist Toni Dascălu şi internaţionalul Dobay. “U” pierde, la limită, ambele jocuri: 2-3 cu Ciocanul şi 1-2 cu Juventus. Peste puţină vreme Tony Dascălu revine la <>

Între timp,la 30 octombrie 1945, s-a constituit la Cluj şi comisia de tir, având ca membrii pe: Andrei Hossu, Al. Lörinczi, Dr. Borzsenzi, Andrei Biro. Supleanţi: Goger, Emil Hossu. Secretar: Trif Vasile, Boldiş.

Întoarcerea în căminul propriu, la Cluj, după o bejenie de 5 ani, este marcată şi de o acţiune de imagine publică prin organizarea unei Serate Dansante în clădirea Colegiului Academic. Iată textul invitaţiei, document semnificativ pentru acea vreme:

„«U» Societatea sportivă studenţească «U»

Invitare

Soc.Sp.Student. «U», cu Onoare vă invită să luaţi parte la SERATA DANSANTĂ ce va avea loc în seara zilei de 12 Decembrie 1945 în sala Colegiului Academic. Serata va fi precedată de un program artistic şi muzical cuconcursul artiştilor de la Teatrul Naţional şi Opera Română.

Începutul la ora 8 seara.

Muzică excelentă. Bufet bine asortat, şi diferite surprize.

Comitetul

[ Ştampila Clubului ]¹

Era ultima manifestare festivă a sportivilor universitari clujeni din anul 1945.Urma un an cu mari frământări politice în Capitala Transilvaniei, care vor mobiliza şi universitarii clujeni, implicit şi sportivi «U»-işti. Conducerea Clubului universitar va fi pusă în faţa unor situaţii inedite, cărora vor încerca să le facă faţă.

În 1946, după desfiinţarea (la 7 iunie 1946) U.F.S.R., rămâne la conducerea vieţii sportive numai Organizaţia Sportului Popular (O.S.P.), care ia măsuri de reluare a activităţii sportului în general, dar şi a activitaţii fotbalistice competiţionale şi de dezvoltare a ei, precum şi de limitare a migrărilor de la o echipă la alta, prin ”îngheţarea” transferărilor – primul pas spre desfiinţarea lui. Continuă Campionatul Capitalei, se iniţiază Cupa “Înfrăţirii”, în cadrul căreia participă echipe din Arad, Bucureşti , Cluj şi Timişoara (cele mai puternice centre fotbalistice din ţară).

Încă la sfărşitul lunii aprilie 1946, conducerea Clubului «U» se întruneşte într-o nouă şedinţă pentru a hotărâ atitudinea Clubului în faţa presiunilor comuniste de a participa la manifestaţia de 1 Mai. Iată textul:

„Proces Verbal"

Şedinţa S.S.S. Universitatea din Cluj din 28/IV/1946

La adresa Nr 173 din 25 Aprilie 1946 a Dlui. Prof. Doctor Onoriu Cheţianu, reprezentantul studenţilor în Organizaţia Sportului Popular şi Directorul Educaţiei Fizice Universitare, se convoacă adunarea Comitetului Central al S.S.S. Universitatea la data şi ora propusă de Dl.Dr. Onoriu Cheţeanu, adică Duminică 28/IV/1946, orele 12.

La şedinţa prezidată de Dl. Prof. Benetato au luat parte următorii membrii: Dl. Dr. Stoicoiu, Dl. Dr. Cosereanu, Dl. Cosma, Dl. Dr. Arieşeanu, Dl. Negru Agenor, Dl. Chioreanu şi Dl .Dr. Iubu.

Dl. Dr. Benetato arată scopul şedinţei anume defilarea pentru ziua de 1 Mai la care trebuie să participăm [ n.n. G.I.B.].

Dl.Dr. Iubu Mihai găseşte că este indicat să organizeze această defilare Dl. Prof. Dr. Onoriu Cheţeanu- directorul Educ[aţiei] Fizice şi reprezentantul Universităţi în Organizaţia Sportului Popular aşa cum a făcut-o şi la ziua Sporturilor în toamnă [1945, n.n. G.I.B].

La această propunere Dl. Dr. Stoicoiu crede că ar mai trebui adăugaţi şi şefii de secţii pentru ca Dl. Prof. Dr. Cheţeanu să poată fi ajutat.

Comitetul îşi însuşeşte aceste propuneri şi deleagă pe Dl. Secretar general Iubu Mihai să comunice în după amiaza acelei zile Dlui Prof. Dr. Cheţeanu că este însărcinat împreună cu şefii de secţii cu care trebuie să ia legătura să organizeze defilarea Soc [ietăţii] noastre în ziua de 1 Mai.

Mai vorbeşte Dl. Cosma de felul cum are d-lui informaţii că se va defila pe resorturi, după care D-lui anunţă sosirea antrenorului Dl. Műller de la Budapesta, care a reuşit să facă câteva contracte avantajoase pentru secţia noastră de Foot-ball.

Secretar Dr.Iubu „¹

Presiunea exercitată asupra Clubului, este tot mai puternică. După doar două zile are loc o nouă şedinţă extraordinara a conducerii Clubului:

„ Proces Verbal

Şedinţa extraordinară din 30 /IV/ 1946

Dl. Preşedinte Prof. Dr. Benetato deschide şedinţa la orele 16 dând cuvântul D-lui Secretar general pentru citirea procesului verbal al şedinţei anterioare.

Ia apoi cuvântul Dl. Prof. Dr. Cheţeanu care cere să se modifice în procesul verbal fraza în care se spune că D-lui a fixat ora şi ziua şedinţei precedente întrucât D-lui nu avea această calitate.

Dl. Secretar răspunde că această modificare nu poate [fi ] trecută deorece în procesul verbal scrie clar că D-lui numai a propus şi nu a fixat această dată.

Ia cuvântul apoi Dl. Prof. Dr. Benetato care roagă comitetul să treacă peste lucrurile mici ce nu aduc nici un folos Soc [ietăţii] noastre şi să se ia în discuţie problema defilării pentru ziua de 1 Mai, zi în care Soc [ietatea] noastră trebuie să defileze alături de celelalte Soc [ietăţii] sportive.

Dl. Prof. Dr. Cheţeanu anunţă că D-lui are concursul studenţilor de peste hotare care i-au promis participarea şi toate costumele noastre de defilare sunt pregătite.

Dl. Cosma anunţă la fel concursul unui grup de studenţi ai Academiei Agricole care au mai defilat şi la ziua Sporturilor în toamnă.

Dl.Ştefan propune ca echipa de Foot-ball să defileze. În discuţiile urmate pentru membrii comitetului care vor defila s-a împărtăşit propunerea D-lui Dr. Arieşeanu ca aceştia să fie Dl. Cosma, Dl. Cheţeanu, Dl. Moina, Dl. Negru şi Dl. Chiorean. Înainte de închiderea şedinţei, Dl. Secretar atrage atenţia secţiei de Foot-ball în ceea ce priveşte echipa de juniori ce trebuie neapărat înfiinţată, dat fiind dispoziţiile Federaţiei care nu admite ca echipele divizionare să nu aibă echipă de juniori. Din beneficiile matchurilor s-ar putea procura sau repara ghetele vechi pentru a pune pe picioare această echipă.”² Primăvara anului 1946 se dovedeşte tumultoasă pentru studenţimea din Cluj, angajată în fruntea rezistenţei anticomuniste şi antirevizioniste maghiare aici, în capitala Ardealului. Această luptă a culminat cu greva studenţilor din Cluj, urmată de măsurile de represiune, în urma cărora unii studenţi au luat calea munţilor, înfruntând prigoana securităţii. La acţiunile de protest, la grevă, au luat parte, fireşte, şi sportivii lui “U”.

Un document din aceste zile este procesul verbal al Conducerii Clubului, din primăvara anului 1946 :

“ Proces Verbal

Şedinţa din 11/ V/ 1946 Institutul Fiziologic

Este deschisă de Dl. Prof. Benetato care dă cuvântul D-lui Cosma de la Secţia de Foot-ball care expune situaţia secţiei sale.

Dl.Cosma face un istoric al legăturilor noastre cu reprezentanţi ai “Amicii [«U»] din Bucureşti, ajungând la concluzia că pentru lămurirea definitivă a relaţiilor dintre noi şi Bucureşti, trebuie să plece de urgenţă un membru al comitetului care să clarifice această situaţie.

Al doilea punct al expunerii Domniei Sale este problema antrenorului care nu corespunde nici pe departe şi de care Clubul trebuie să se dispenseze cu orice risc.

Al treilea şi ultimul punct este disciplina jucătorilor care lasă mult de dorit şi roagă Comitetul de comun acord să poată lua măsurile necesare.

Dl. Preşedinte Benetato răspunde D-lui Cosma spunând că Societatea noastră are un prestigiu moral pe care nu-l poate negocia şi vinde.

Suntem un club de curaj şi de dezinteres şi nu ne putem arunca în braţele nimănui. În concluzie trebuie lămurită odată pentru totdeauna situaţia cu Bucureştiul[ cu “Amicii «U»” din Bucureşti n.n. G.I.B.]

În ceea ce priveşte antrenorul Műller constată Dl.Preşedinte, că Societatea noastră nu a căştigat ce i-a lipsit, ci a pierdut ce a avut, iar spiritul comercial pe care-l are Dl.Műller nu trebuia introdus în Clubul nostru.

Trecând la disciplina jucătorilor Dl.Preşedinte susţine că jucătorii noştri să nu facă politică, cea mai bună politică a lor, să fie rezultatul bun de pe teren. Dl.Maier propune renunţarea la [ “Amicii «U»” de la] Bucureşti.

Dl. Dr. Iubu propune redactarea unui memoriu în care să se expună situaţia Clubului aşa cum este ea.

Dl. Doctor Stoicoiu este pentru acest memoriu care rămâne să fie făcut de Dl.Secretar general până a doua zi când va trebui citit şi aprobat de Comitet la şedinţa ce trebuie convocată la stadion. Tot D[umnea] lui atrage atenţia asupra dezavantajelor ruperii contractului cu antrenorul Műller de către noi. Este vorba, bineînţeles, nu de dezavantajele priceperii antrenorului şi propune câteva zile de aşteptare când poate antrenorul Műller, din informaţiile pe care Dl.Stoicoiu le are îşi va trimite singur demisia.”¹

O mărturie convingătoare din acele zile o găsim în recentul volum “Memorii”, alcătuit de Valeriu Anania. Mitropolitul de azi al Clujului, Feleacului, Vadului, sub numele de I.P.S. Bartolomeu Anania, în acea vreme diacon şi student la Medicină şi conservator la Universitatea “Regele Ferdinand” din Cluj.

Iată un citat din volumul amintit: “De cum s-a făcut primăvară (1946), m-a chemat profesorul Iuliu Haţieganu şi m-a numit “confesor al Parcului Sportiv”. Parcul Sportiv al Universităţii, ctitorit de el în memoria unui copil mort (Simeon), avea şi o bisericuţă în stil moţesc (aprinsă şi arsă prin anii 1982-1983 n.n. G.I.B.), pe care ungurii o profanaseră în vremea ocupaţiei. Profesorul o restaurează şi voia să o pună la dispoziţia studenţilor creştini, cu slujire alternativă, o duminică în ritul ortodox, şi în alta, în cel greco-catolic (Haţieganu însuşi era uimit). Nu putea să ofere nimănui vreo plată. Misiunea mea era aceea de a mă ruga când de un preot ortodox, când de unul unit, să vină în Parcul Sportiv, cu tot ce era de trebuinţă, şi să facă o slujbă (eu eram numai diacon). În schimbul acestui serviciu, profesorul mi-a oferit o cameră în casa din mijlocul Parcului (cabana sportivilor n.n.G.I.B.) ceea ce pentru mine era un mare noroc. Camera mea se afla la parter, tot la parter trăia îngrijitorul Parcului cu familia lui, iar la etaj locuia Ion Moina, faimosul campion european la alergări la suta de metri, pe atunci un fel de cobai al profesorului Grigore Benetatto, care îi prescria fiecare gram de alimentaţie şi îi urmărea, ştiinţific, randamentul. Moina vedea că vin acasă tot noaptea târziu, că încă mai citesc după aceea, că dorm pe apucate, şi se luase de gânduri.

- O să te nenoroceşti, părinte, imi spunea el, stai cu plămânii în aburul de formol din sălile de disecţie, în otrăvurile din laborator, vii acasă şi te vâri cu nasul în praful cărţilor, cocoşat pe masă, ba mai şi fumezi.

Moina se scula foarte de dimineaţă, ca şi mine, îşi făcea exerciţiile de alergare pe alei, şi a tot stat de mine până m-a înduplecat să mă ţin după el. De alergat n-am învăţat să alerg, dar din toată treaba aceasta am căpătat o deprindere: de îndată ce mă sculam mă aruncam în marea piscină de lângă casă, şi înotam în apa rece, preţ de zece minute; „sportul” acesta îmi făcea plăcere şi mă înfăţişam proaspăt , unei noi zile de muncă. Lui Moina i-am fost recunoscător prin aceea că-i împrumutam vioara mea, să scârţâie şi el în odaia lui de la etaj.”²

La începutul lunii iunie 1946, se redactează primul regulament al Clubului Sportiv „Universitatea” Cluj:

„ Societatea Sportivă Studenţească „Universitatea”

REGULAMENT DISCIPLINAR

Art.1. Soc. Sportivă Studenţească „Universitatea” este o grupare pur sportivă în care politica, oricare ar fi ea, este complect interzisă, pentru triumful ideii sportive, curată, corectă şi Românească.

Art.2. «U» nu poate fi făcut instumentul de luptă şi propagandă politică a niciunui partid sau grupare politică, ea fiind instrumentul şi propagândista ideii sportive şi educaţiei fizice universitare.

Art.3. Este complect interzis conducătorilor şi jucătorilor orice fel de propagandă politică în sânul grupării, sub orice formă ar fi ea/ scris, viu grai, cântece etc./.

Art.4. Cei ce se abat dispoziţiilor de mai sus, sunt pasibili de pedeapsa ridicării abonamentului de masă, de excluderea lor la premii de joc, şi dacă învinuirea a adus grave prejudecăţi Clubului, chiar de suspendare şi eliberarea lor din Club şi viaţa sportivă.

Art.5. Soc. Sport. Stud. Univ. este o grupare de intelectuali, o grupare academică, un exemplu de conduită şi ţinută sportivă la toate întrecerile sportive.

Art.6. Armonia şi bunăvoinţa trebuie să domnească atât între toţi jucătorii cât şi între conducere şi ei. Sunt condamnate şi sancţionate certurile, intrigile şi relele intenţii, care ating spiritul de armonie al Societăţii.

Art.7. Toţi jucătorii vor avea şi în afară de Club o ţinută morală, ireproşabilă iar studiile trebuie făcute cu toată sârguinţa.

Art.8. Este categoric interzis jucătorilor amestecul în conducerea Clubului, fie din punct de vedere administrativ, fie din punct de vedere tehnic. Deziteratele vor fi aduse la cunoştinţa conducerii prin căpitanul echipei la şedinţele din Comitet.

Art.9. Faţă de conducătorii sportivi, faţă de antrenor şi de întregul Comitet, conduita fiecăruia trebuie să fie exemplară ca disciplină şi respect.

Art.10. Deplasările sau Turneele în ţară şi străinătate, obligă pe jucători şi conducători să aibă cea mai perfectă ţinută şi conduită. Sunt categoric interzise deplasarea persoanelor străine de Club/ rude, soţii, copii, fete, etc./.

Art.11. Santajiile diverse cu scopuri materiale sau morale sunt condamnate şi sancţionate cu toată hotărârea.

Art.12. Ordinea şi disciplina în Parcul „Regele Mihai I” trebuie ţinută cu toată stricteţea conform Regulamentului Parcului, pentru a nu ştirbi cu nimic măreţia acestei opere universitare româneşti.

Art.13. Nu este admisă consumarea băuturilor alcoolice înaintea antrenamentelor şi matchurilor. La mesele obişnuite după eforturi făcute în matchuri orice abuz este cu desăvârşire interzis, fiind în detrimentul condiţiei fizice şi morale.

Art.14. Fiecare jucător trebuie să ducă o viata sportivă ideală în tot timpul sezonului sportiv, stricteţea ei trebuie să fie desăvârşită în cele trei zile dinaintea partidelor ce sunt de susţinut / respectarea orelor de somn, abuzuri alcoolice şi sexuale, viaţă de cafenea / .

Art.15. Conştienţi şi onoraţi că reprezintă Universitatea Ardealului şi întregul corp didactic, precum şi miile de colegi ce palpită pentru culorile lor la toate întrecerile sportive, fiecare trebuie să contribuie cu toată voinţa, cu tot elanul şi cu toată priceperea pentru ca să poată obţine rezultate ideale.

Art.16. Antrenamentele trebuie făcute cu toată conştiinciozitatea, fiecare jucător fiind obligat să participe la toate antrenamentele şi la ora fixată de antrenor, subordonându-se întocmai dispoziţiilor date de el.

Art.17. Lipsurile şi întârzierile de la antrenamente şi matchuri vor fi judecate de antrenor şi Comitet şi pedepsite conf. art.XII.

Art.18. Este absolut interzis jucătorilor în decursul matchurilor oricât de pasionate ar fi ele, să lovească vădit şi cu intenţie adversarul, să înjure, să protesteze contra deciziilor arbitrului, să vocifereze, să arunce balonul în semn de protest sau alte atitudini nesportive, ce nu au nimic comun cu ideologia şi ţinuta unui Club universitar. Reclamaţiuniile trebuind făcute prin Căpitanul echipei.

Art.19. Cei ce vor contraveni dispoziţiilor din articolele de mai sus, vor fi pedepsiţi după cum urmează:

1. 
   la prima abatere, mustrare
   
2. 
   la a doua abatere, ridicarea primei de joc la meci
   
3. 
   la a treia abatere, ridicarea cartelei de masă sau chiriei sau a beneficiilor de altă natură/ taxe, haine, pantofi, etc./
   
4. 
   la a patra abatere, suspendarea din Club şi viaţa sportivă pe timpul cerut de Comitet.
   

Art.20. Dacă vina sau culpa este exagerată, prejudiciind interesul Clubului, neglijenţă, sabotare, incorectitudini grave etc., se poate încadra în unul din punctele articolului 19, fără ordinea succesiunii.

Art.21. Căpitanul echipei fiind responsabil de disciplina echipei în timpul jocului şi trebuind să fie exemplu permanent pentru ceilalţi va fi sancţionat în caz de abateri cu mai mare severitate.

Art.22. Dacă performanţele sportive ale echipei vor atinge scopul propus de Comitet, eforturile vor fi răsplătite sub formă de ajutoare materiale. Nu vor beneficia de avantajiile acestui articol cei ce au comis abateri sancţionate în art.19.

Art.23, Prevederile acestui regulamnet vor fi îndeplinite de Comitetul Secţiilor şi de Comisia disciplinară.

Art.24. Este absolut interzis sportivilor societăţii noastre din toate secţiile de a apărea în jocuri, concursuri etc. sub culorile altui club, fără aprobarea specială a conducerii Secţiei respective.

Redactat de Dl. Secretar General

Dr.Mihai Iubu„¹

Memorialistul Valeriu Anania ne oferă încă o mărturie semnificativă pentru spiritul politic, de onestitate şi colegialitate, până la sacrificiu, de care erau animaţi sportivii Universităţii, în acele timpuri frământate şi învolburate. În plină desfăşurare a grevei studenţilor din Cluj, din iunie 1946, diaconul, student la medicină, Valeriu Anania, ajuns în postura de conducător al mişcării studenţeşti, ameninţat cu arestarea de către organele politice comuniste, a fost salvat de colegi şi ascuns într-un bordei improvizat undeva într-o pădure din zona Mănăşturului, apărat, discret, de un grup de tineri mănăştureni înarmaţi. Greva continua avându-i printre participanţi şi pe sportivii „U”-işti. Autorităţiile au recurs la o stratagemă: l-au delegat pe cunoscutul director sportiv al Clubului Universitatea Cluj, Onoriu Cheţianu, ca să-i propună lui Valeriu Anania să transmită colegilor studenţi la medicină şi jucători ai echipei de fotbal „U” (Mircea Luca, V. Cristea, S. Covacs, Grigore Joja, Rădulescu,etc.), că le va fi interzis să înscrie echipa de fotbal „U” în Campionatul Divizionar de Fotbal.

Memorialistul Valeriu Anania notează: ”am avut o întâlnire cu Onoriu Cheţeanu, conducătorul echipei sportive „U”. Rectorul voia cu orice preţ să spargă greva şi caută jucători. Unde nu izbuteau ademenirea şi făgăduielile, interveneau, cel mai adesea, amenintările. Sportivii au fost întotdeauna oamenii cei mai îndragostiţi, cei mai pasionaţi de îndeletnicirea lor şi rectorul ştia aceasta când i-a anunţat pe studenţii din echipa de fotbal ca, dacă nu intra la cursuri, formaţia „U” va fi desfinţată. Tinerii care aveau programate competiţii cu alte echipe şi contau pe succese mari (era, întradevăr, o echipă foarte bună), începuseră să şovăie, şedeau în cumpăna. Cheţeanu-care era instructor de sport al Universitătii şi pe care îl cunoşteau de prin 1937, cănd sub auspiciile Străzii Tării, mă învaţase să schiez, în cadrul unui curs, la Predeal-părea îngrijorat, fiindca-i era teamă de o defecţiune. Ne-am înţeles ca el să-i sfătuiască pe băieţi să mai reziste puţin, căci mult nu va mai dura. În realitate nu stiam cât va mai dura.”²