Trebuie subliniat că infestaţia cu helminţi nu numai că determină producerea de Ac de tip IgE dirijaţi faţă de Ag parazitare, dar favorizează formarea de Ac de tip IgE şi faţă de antigene alimentare asemănătoare (ex. la ovalbumina) (Jarrett şi Stewart)
Trebuie subliniat că infestaţia cu helminţi nu numai că determină producerea de Ac de tip IgE dirijaţi faţă de Ag parazitare, dar favorizează formarea de Ac de tip IgE şi faţă de antigene alimentare asemănătoare (ex. la ovalbumina) (Jarrett şi Stewart)
Concluzii:
infestarea helmintică acţionează ca mecanism adjuvant în apariţia alergiei clinic manifeste la indivizi atopici.
nivelul IgE seric, îşi pierde orice valoare de test pentru starea de atopie şi în cazul când individul este infestat cu helminţi.
A) PRICIPII GENERALE
A) PRICIPII GENERALE
1. Suspendarea din regim a proteinelor laptelui de vaca pentru mai multe luni, acesta fiind înlocuit fie prin produşi de substituţie din lapte, care au suferit o hidroliza enzimatică nelăsând în principiu să existe peptide cu greutate moleculară superioară la 3000 daltoni, fie dacă este posibil cu lapte de mamă.
Există mai multe forme de hidrolizate de proteine:
Hidrolizate de caseină: Nutramigen, Prégestimil;
Hidrolizate de proteine din lactozer: Alfaré, Gallieva, Peptijunior;
Preparate de soia: Prégomine, Al-soy, Nutricare soya.
Formula este considerată ca hipoalergenică dacă ea induce un procentaj foarte mic de reacţii alergice la subiecţii sensibili sau cu risc faţă de proteina pe care o conţine.
La unii autori există tendinţa de a indica laptele de soia, deşi se ştie că proteina din soia induce ca orice proteină străină 7-50% sensibilizare. A schimba o proteină cu o alta nu este soluţia cea mai logică.
La unii autori există tendinţa de a indica laptele de soia, deşi se ştie că proteina din soia induce ca orice proteină străină 7-50% sensibilizare. A schimba o proteină cu o alta nu este soluţia cea mai logică.
Dispunem azi de două mari categorii de lapte puţin alergenice.
Prima este reprezentată de preparatele de lapte denumite HA sau starter a cărei proteină a suferit o hidroliză parţială.
A 2-a categorie este cea în care proteina a suferit o hidroliză foarte importantă şi care corespunde formulelor care ar putea fi calificate ca “analergenice”. Din punct de vedere ştiinţific, această etichetare este oarecum abuzivă, deoarece la nici un produs nu se poate “pretinde” că s-a redus la zero riscul antigenic al unei proteine străine. Rămâne în plus de clarificat termenul de “hidroliză foarte importantă” care nu este suficient de clar.
Cele mai eficiente formule sunt: Alfaré, Galliagene, Nutramigen, Peptijunior, Pregestemil, Nidal H.A.1, Nidal H.A.2, NAN H.A.
Cu toate acestea, numeroşi autori au raportat cazuri de accidente alergice la copii prezentând o intoleranţă la proteinele laptelui de vacă, hrăniţi cu astfel de proteine. Alergia se poate instala şi la laptele de capră sau la proteinele din soia.
Studiile realizate de Centrul de Cercetări NESTLE, privitoare la formulele HA au demonstrat o scădere a sensibilizării la PLV de la 40% la 6% şi a manifestărilor atopice de la 56% la 25% (la 3 ani) şi de la 60% la 28%.
Studiile realizate de Centrul de Cercetări NESTLE, privitoare la formulele HA au demonstrat o scădere a sensibilizării la PLV de la 40% la 6% şi a manifestărilor atopice de la 56% la 25% (la 3 ani) şi de la 60% la 28%.
Cele mai cunoscute preparate de HPLV sunt:
Prima posibilitate este de a schimba tipul de hidrolizat. În experienţa multor autori, sugarii sau copiii alergici la proteinele din lactozer ar tolera hidrolizatele de cazeină.
Prima posibilitate este de a schimba tipul de hidrolizat. În experienţa multor autori, sugarii sau copiii alergici la proteinele din lactozer ar tolera hidrolizatele de cazeină.
Din păcate la cea mai mare parte a cazurilor există o alergie asociată la cele două tipuri de HPLV ceea ce nu permite substituirea unuia de către un alt preparat
A 2-a posibilitate este de a utiliza o formulă elementară pe bază de acizi aminaţi liberi. Din literatură rezultă că VIVONEX (Lab. Eaton) şi NEOLATE au fost utilizate cu succes. Aceste produse pun totuşi probleme de gust care obligă uneori utilizarea unei nutriţii enterale pe sondă gastrică şi mai ales probleme legate de osmolaritatea prea ridicată care poate duce la o diaree osmotică.
A 3-a posibilitate este de a utiliza laptele de femeie (mamă); problemă dificilă ca organizare, ca preţ (!)
A 3-a posibilitate este de a utiliza laptele de femeie (mamă); problemă dificilă ca organizare, ca preţ (!)
Mulţi autori au propus de asemenea (ceea ce ar constitui a 4-a posibilitate) utilizarea preparatelor pe bază de proteine din soia, dar 10-45% dintre copiii alergici la PLV sunt alergici şi la proteinele din soia.
În sfârşit, în toate cazurile o diversificare precoce este salutară, cu obligaţia asigurării unei suplimentări calcice din cauza absenţei alimentelor lactate.
2. Reintroducerea laptelui de vacă
2. Reintroducerea laptelui de vacă
prima tentativă de reintroducere se poate face între 9 luni şi un an. Modalităţile de reintroducere a laptelui de vacă diferă de la autor la autor.
Tehnica pe care o recomandăm noi este:
I zi 1 ml LV la 8 ore
II zi 10 ml LV la 8 ore
III zi 100 ml LV la 8 ore
trebuie realizată în mediu de spital, deoarece există posibilitatea ca după o excludere prelungită a alergenului să se producă o “desaturare” a receptorilor mastocitelor, acestea putând fi responsabili de un şoc grav în momentul reintroducerii laptelui, chiar dacă copilul nu a mai prezentat manifestări anafilactice.
Copilul poate părărsi clinica sau spitalul după trei zile.
Uneori se poate întâmpla ca după mai multe zile sau săptămâni să reapară manifestări de intoleranţă: anorexie, vărsături, diaree, stagnare sau scădere ponderală. În acest caz se supune bolnavul în continuare, la dietă de excludere, aproximativ 6 luni. În rare cazuri şi după acest interval poate apare recidivă, din aceste cazuri recrutându-se gastro-entero-colopatiile alergice de mai târziu.
