Biopsiile jejunale: sunt utilizate pentru a face diagnosticul formelor semi-retardate sau retardate de I.P.L.V.: atrofie vilozitară de grade diferite, o accentuare a mitozelor la nivelul criptelor şi o infiltraţie limfocitară T în lamina proprie şi la nivelul epiteliului
Biopsiile jejunale: sunt utilizate pentru a face diagnosticul formelor semi-retardate sau retardate de I.P.L.V.: atrofie vilozitară de grade diferite, o accentuare a mitozelor la nivelul criptelor şi o infiltraţie limfocitară T în lamina proprie şi la nivelul epiteliului
biopsiile gastrice: pot confirma diagnosticul gastritei cu eozinofile
rectosigmoidoscopia: efectuată în faţa semnelor clinice evocatoare în mai mult de 80% din cazuri arată semne histologice moderate de inflamaţie şi în 7% din cazuri o “prindere” colică severă superpozabilă recto-colitei hemoragice.
Cea mai corectă atitudine terapeutică rămâne cea preventivă de eliminare a alergenului alimentar, urmată apoi (după vindecarea modificărilor funcţionale şi/sau lezionale) de tratamentul specific de hiposensibilizare la alergen
Atitudinea de eliminare completă a unui alergen alimentar este însă posibilă numai pentru unele alimente.
Ea apare ca foarte dificilă pentru acele alimente indispensabile unei raţii alimentare echilibrate şi variate îndeosebi la copilul în creştere.
Cum alergiile alimentare reale sunt mai frecvente la vârsta copilăriei iar severitatea manifestărilor clinice poate pune în pericol creşterea şi dezvoltarea, se impun măsuri de supraveghere strictă a dietei: alimente folosite, mod de preparare şi de conservare.
Se vor evita alimentele şi medicamentele care cresc histaminogeneza şi se vor corecta disfuncţionalităţile legate de tubul digestiv sau leziunile enterale provocate de alte cauze, ce pot favoriza absorbţia unor antigene alimentare insuficient degradate.
În nici un caz nu se vor prescrie regimuri foarte severe pe perioade îndelungate. Se vor utiliza substitutive cel puţin pentru unele alimente indispensabile.
Divesitatea manifestărilor clinice, complexitatea etiopatogenetică a alergiei digestive, evoluţia variabilă de la caz la caz, impune un tratament individualizat.
Divesitatea manifestărilor clinice, complexitatea etiopatogenetică a alergiei digestive, evoluţia variabilă de la caz la caz, impune un tratament individualizat.
Este evident că tratamentul nespecific în afecţiunile alergice digestive este util în cel puţin 3 circumstanţe:
atunci când tratamentul etiologic, de îndepărtare a alergenului cauzal sau hiposensibilizarea specifică nu sunt posibile
în situaţiile în care etiologia alergiei nu poate fi precizată
A. MEDICAŢIA PENTRU COMBATEREA MECANISMELOR PATOGENETICE
1. În cazurile de anafilaxie se aplică de urgenţă epinefrina (adrenalină) -0,1-0,5 ml/doză
Se poate continua cu hemisuccinat de hidrocortizon când persistă fenomenele de tip anafilactic.
Poate fi administrat şi în cure prelungite cu preparate per os, numai în formele severe de alergie digestivă cu evoluţie cronică care asociază fenomene de colită hemoragică, utilizându-se doza minimă eficientă.
2. Antihistaminicele sunt mai puţin eficiente în alergiile digestive
Se pot utiliza antihistaminele blocante ale receptorilor H 1 histaminergici de tipul romerganului sau ferinaminului care au şi efecte anticolinergice (antispastic, antisecretor). Se utilizează în alergiile digestive asociate cu tulburările dischinetice gastro-bileo-duodenale.
Antihistaminicele anti-H 1 convenţionale sunt înlocuite în prezent cu cele de generaţia 2-a
astemizol -6-12 ani -5 mg/zi,
> 12 ani /10 mg/zi
terfenadina - < 6 ani -1/2 linguriţă sirop /zi
- 6-12 ani -2x 1/2 linguriţă /zi
loratadina
cefirizina
3. Inhibitori ai degranulării mastocitului de tipul Cromoglicatului disodic (Lomodal, Intal).
3. Inhibitori ai degranulării mastocitului de tipul Cromoglicatului disodic (Lomodal, Intal).
Este utilizat în alergiile digestive, pentru uz oral -sub denumirea de Nalcrom - se prezintă sub formă de capsule de 100 mg pudră de cromoglicat disodic.
Se poate administra şi ca terapie profilactică (pe perioadă scurtă) a fenomenelor anafilactice la nivelul tubului digestiv.
Pentru copii între 2-14 ani -1 caps. 3-4x/zi
> 14 ani -2 caps. 3x/zi
Este util şi în asocierea cu corticoterapia
B. MEDICAMENTE CU ACŢIUNE SIMPTOMATICĂ ŞI ADJUVANTĂ
Sunt vizate următoarele grupuri de medicamente
1. Corectoare ale tulburărilor secretorii sau de motilitate digestivă.
2. Antiseptice intestinale uneori antimicotice antiparazitare
