Traducere autorizată din limba bulgară

Secţiunea II

Tâlhăria

Art. 198. (1) (modif., Monitorul Oficial nr. 10 din 1993) Cel care ia un bun mobil din posesia altcuiva cu intenția de a și-l însuși, folosind pentru aceasta violența sau amenințările, se pedepsește cu închisoare de la trei la zece ani.

(2) Prin amenințare se înțelege amenințarea cu acea faptă imediată ce pune în pericol grav viața, sănătatea, onoarea sau proprietatea persoanei amenințate ori a oricărei alte persoane prezente.

(3) Reprezintă tâlhărie și orice furt în care persoana surprinsă la locul infracțiunii folosește forța sau amenințarea pentru a rămâne în posesia lucrului furat.

(4) De asemenea, reprezintă tâlhărie și atunci când pentru luarea obiectului persoana a fost adusă în stare de inconștientă sau în incapacitate de a se apăra.

Art. 199. (1) (Modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, nr. 10 din 1993) Pentru tâlhărie de bunuri:

1. de mari proporții;

2. săvârșită de două sau mai multe persoane, care s-au înțeles în prealabil să comită furturi sau tâlhării;

3. însoțită de vătămare corporală gravă sau moderată;

4. constituind recidivă periculoasă;

5. (Nou - Monitorul Oficial 92 din 2002, amend., Monitorul Oficial 92 din 2002, în vigoare de la -1 ianuarie 2005, față de pedeapsa cu probațiune - modific. nr. 26 din 2004, în vigoare 1 ianuarie 2004) săvârșită de o persoană ce acționează la comanda sau îndeplinind decizia unui grup infracțional organizat;

(Modif., Monitorul Oficial nr. 103 din 2004) pedeapsa este închisoarea de la cinci la cincisprezece ani, instanța putând totodată să dispună confiscarea a până la jumătate din averea persoanei vinovate.

(2) (Modif. și compl. - Monitorul Oficial nr. 89 din 1986, modif., nr. 10 din 1993, compl., nr. 50 din 1995) Pentru tâlhărie de bunuri mobile:

1. însoțită de vătămare corporală gravă sau moderată, cauzatoare de moarte;

2. însoțit de omucidere sau de tentativă de omucidere;

3. de o amploare deosebit de mare, dacă făptuitorul era înarmat,
(Modif., Monitorul Oficial nr. 153 din 1998) pedeapsa este închisoarea de la cincisprezece la douăzeci de ani, detențiunea pe viață sau detențiunea pe viață, fără comutare. Instanța poate, de asemenea, să dispună confiscarea integrală sau parțială a bunurilor vinovatului.

Art. 200. Pentru actele preparatorii în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie conform art. 198 pedeapsa este închisoarea de până la doi ani, iar potrivit art. 199 – închisoarea de până la trei ani.

Secţiunea III

Delapidarea (Însușirea)

Art. 201. (Compl., Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, modif., nr. 10 din 1993, compl., nr. 50 din 1995; Decizia nr. 19 a Curții Constituționale a Republicii Bulgaria, 97 din 1995) Funcționarul care își însușește bani, bunuri sau alte valori ce nu-i aparțin, înmânate sau încredințate lui în virtutea poziției sale spre a le păstra ori spre a le administra, se pedepsește cu închisoare de până la opt ani. Instanța poate dispune totodată și confiscarea a până la jumătate din averea vinovatului și interzicerea unor drepturi prevăzute la art. 37, alin. 1, pct. 6 și 7.

Art. 202. (1) În cazul însușirii în virtutea funcției, pedeapsa este închisoarea de la un an la zece ani:

1. dacă pentru înlesnirea sa a fost săvârșită și o altă infracțiune, pentru care nu se prevede prin lege o pedeapsă mai grea;

2. (modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) dacă a fost săvârșită de două sau mai multe persoane, care s-au înțeles în prealabil.

(2) În cazul însușirii în virtutea funcției, pedeapsa este închisoarea de la trei la cincisprezece ani:

1. (modif. - Monitorul Oficial nr. 92 din 2002) dacă infracțiunea e săvârșită în proporții deosebit de mari,

2. (modif. - Monitorul Oficial nr. 92 din 2002) dacă fapta reprezintă recidivă periculoasă ori

3. (Nou - Monitorul Oficial nr. 92 din 2002) dacă mijloacele însușite provin din fonduri aparţinând Uniunii Europene sau puse la dispoziție de către Uniunea Europeană statului bulgar.

(3) (Compl. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, modif., nr. 92 din 2002, în vigoare de la 1 ianuarie 2005 cu privire la pedeapsa cu probațiune - modif., nr. 26 din 2004, în vigoare de la 1 ianuarie 2004, nr. 103 din 2004) În cazurile menționate la alineatele precedente instanța îi va interzice vinovatului drepturile de la art. 37, al. 1, pct. 6 și 7. Instanța poate dispune și confiscarea conform alin. 1, de până la jumătate, iar conform alin. 2, în parte ori în totalitate a averii vinovatului.

Art. 203. (1) (Modif. - Monitorul Oficial nr. 89 din 1986, nr. 75 din 2006) Pentru delapidare de mari proporții, săvârșită în virtutea funcției, constituind un caz deosebit de grav, pedeapsa este închisoarea de la zece la douăzeci de ani.

(2) (Modif. - Monitorul Oficial nr. 92 din 2002, în vigoare de la 1 ianuarie 2005 - nr. 26 din 2004) Instanța va dispune confiscarea în tot ori în parte a averii vinovatului și interzicerea unor drepturi de la art. 37, alin. 1, punctele 6 și 7 .

Art. 204. În cazurile de importanță redusă, săvârșite în virtutea funcției pedeapsa este:

а) (modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, nr. 10 din 1993) potrivit art. 201 – închisoarea de până la un an ori probațiune, ori amendă de la una sută la trei sute de leva;

b) conform art. 202, al. 1 – închisoarea de până la doi ani sau probațiune.

Art. 205. (1) Dacă banii, obiectele sau valorile însușite sunt depuse sau înlocuite până la finalizarea cercetării judecătorești în primă instanță, pedeapsa este:

1. (modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) în cazurile prevăzute la art. 201 – închisoarea de până la cinci ani;

2. (modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) în cazurile prevăzute la art. 202, al. 1 – închisoarea de la un an până la șapte ani;

3. în cazurile prevăzute la art. 202, alin. 2 – închisoarea de la trei la zece ani;

4. (modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, nr. 89 din 1986) în cazurile prevăzute la art. 203 – închisoarea de la opt la douăzeci de ani;

5. (modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, nr. 10 din 1993) în cazurile prevăzute la art. 204, litera “а” – probațiune sau amendă de la o sută la trei sute de leva;

6. în cazurile prevăzute la art. 204, litera “b” – închisoarea până la șase luni sau probațiune.

(2) (Compl. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) În cazurile prevăzute la punctele 2, 3 și 4 ale alineatului precedent instanța va dispune și închisoarea conform art. 37, alin. 1, punctele 6 și 7, iar în cazurile de la punctul 3 poate dispune confiscarea de până la jumătate din averea vinovatului, iar în cazurile de la punctul 4 va dispune confiscarea în tot sau în parte a averii.

Art. 206. (1) (Modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, nr. 10 din 1993) Persoana care își însușește ilegal un bun mobil care nu-i aparține, pe care îl are în păstrare ori pază, se pedepsește pentru delapidare cu închisoare de până la șase ani.

(2) (Compl. - Monitorul Oficial nr. 92 din 2002) De asemenea, se consideră delapidare și atunci când o parte din bun aparține făptuitorului, precum și atunci când bunul aparține făptuitorului, dar este grevat de un gaj pe iar făptuitorul dispune de acesta în mod ilegal, fără a rezerva drepturile creditorului gajist, ori atunci când făptuitorul gajează un obiect ce nu-i aparține, fapt prin care creditorul se îngreunează îndestularea creditorului.

(3) (Nou - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) Dacă delapidarea este săvârșită în proporții deosebit de mari sau reprezintă o recidivă periculoasă, pedeapsa este închisoarea de la trei la zece ani, iar instanța îi interzice vinovatului drepturile prevăzute la art. 37, alin. (1) pct. (6) și (7) și poate dispune confiscarea averii sale, în tot sau în parte.

(4) (Nou - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) Dacă delapidarea este săvârșită în proporții deosebit de mari, constituind un caz grav, pedeapsa este închisoarea de la cinci la cincisprezece ani, iar instanța îi interzice vinovatului drepturile prevăzute la art. 37, alin. (1) pct. (6) și (7) și dispune confiscarea averii, în tot sau în parte.

(5) (Anterior alin. 3, modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, nr. 10 din 1993) În cazurile de importanță redusă, pedeapsa este închisoarea de până la un an sau probațiune ori amenda de la o sută la trei sute de leva.

(6) (Anterior alin. 4, modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) În cazul în care bunul în cauză este depus sau înlocuit până la sfârșitul procesului la instanța de primă instanță, pedeapsa este:

1. conform alin. 1, închisoarea de până la trei ani;

2. conform alin. 3 – închisoarea de la doi la opt ani;

3. conform alin. 4 – închisoarea de la trei la doisprezece ani;

4. (modif. - Monitorul Oficial nr. 10 din 1993) conform alin. 5 – probațiune sau amendă de la o sută la trei sute de leva.

(7) (Nou - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) În cazurile de la pct. 2 al alineatului precedent, instanța poate dispune confiscarea a cel mult o jumătate din averea vinovatului și interzicerea unor drepturi conform art. 37, al. 1, pct. 6 și 7, iar în cazurile prevăzute la pct. 3, dispune confiscarea parțială sau totală a averii vinovatului și interzicerea drepturilor sale conform art. 37, al. 1, pct. 6 și 7.

Art. 207. (Modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, modificat., nr. 31 din 1982, modif., nr. 10 din 1993)

1. 
   Cel care găsește un bun mobil care nu-i aparține, iar în răstimp de o săptămână nu comunică acest lucru proprietarului, autorităților ori celui care l-a pierdut, se pedepsește cu amendă de la o sută la trei sute de leva.
   

(2) Aceeași pedeapsă se aplică și celui care în mod ilegal își însușește un lucru ce nu-i aparține, care i-a parvenit din întâmplare sau dintr-o eroare.

Art. 208. (1) (Modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, nr. 10 din 1993, nr. 26 din 2004, modif. și compl., nr. 27 din 2009, în vigoare din 10 aprilie 2009) Persoana care găsește o comoară și în termen de șapte zile nu comunică acest lucru autorităților, se pedepsește cu probațiune sau cu amendă de la cinci sute la o mie de leva.

(2) (Nou - Monitorul Oficial nr. 10 din 1993, modif., nr. 26 din 2004, nr. 27 din 2009, în vigoare din 10 aprilie 2009) Persoana care caută și găsește o comoară și în termen de două săptămâni nu comunică acest lucru autorităților, se pedepsește cu închisoare de până la trei ani sau cu amendă de la una mie la cinci mii de leva.

(3) (Anterior alin. 2, modif. - Monitorul Oficial nr. 10 din 1993, nr. 26 din 2004) În cazul în care comoara este de dimensiuni deosebit de mari pedeapsa este: conform alin. 1, închisoarea de până la doi ani, iar conform alin. 2, închisoarea de până la cinci ani sau amendă de la cinci mii de la zece mii de leva.

(4) (Nou - Monitorul Oficial nr. 27 din 2009, în vigoare din 10 aprilie 2009) În cazul în care comoara conține o valoare culturală ori dacă fapta conform alin. 1 - 3 este săvârșită în mod repetat, pedeapsa este conform alin. 1 – închisoarea până la doi ani și amenda până la cinci mii de leva, conform alin. 2 - închisoarea până la cinci ani și amenda de la cinci mii până la zece mii de leva, iar conform alin. 3 - închisoarea de la un an la șase ani și amendă de la zece mii la douăzeci de mii de leva.

(5) (Nou - Monitorul Oficial nr. 27 din 2009, în vigoare din 10 aprilie 2009) Atunci când fapta conform alin. 2 - 4 e săvârșită la comanda sau îndeplinind decizia unui grup infracțional organizat ori reprezintă recidivă periculoasă, pedeapsa este închisoarea de la doi la opt ani și amenda de la zece mii la treizeci de mii de leva.

(6) (Nou - Monitorul Oficial nr. 26 din 2004, anterior alin. 4, nr. 27 din 2009, în vigoare din 10 aprilie 2009) Obiectul infracțiunii se ridică în beneficiul statului, iar dacă acesta lipsește ori este înstrăinat, se percepe contravaloarea acestuia.