Verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei

VII. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR SĂVÂRŞITE DE INCULPAŢI

VII.1. Încadrarea juridică a faptei de divulgare a secretului care periclitează securitatea naţională prev. şi ped. de art. 407 din N.c.p. săvârşite de inculpaţii Manolachi Dan Emil şi Preda Răducu Valentin

Infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează securitatea națională este fapta persoanei care, având cunoştinţă despre documente sau date care constituie secrete de stat sau despre alte documente sau date care nu sunt destinate publicităţii, divulgă sau deţine asemenea documente sau date, dacă această faptă este de natură să pună în pericol securitatea statului.

Obiectul juridic special al infracţiunii de divulgare a secretului care periclitează securitatea națională îl constituie relaţiile sociale privitoare la securitatea statului a căror normală desfăşurare nu ar fi posibilă fără o eficientă apărare a secretului de stat şi a secretului altor documente sau date a căror divulgare ar pune în pericol securitatea națională.

Documentele şi datele care constituie secrete de stat sunt în primul rând acelea care prezintă în mod vădit acest caracter.

Săvârşirea infracţiunii de divulgare a secretului care periclitează securitatea statului, în oricare dintre variantele ei, presupune preexistenţa unui anumit document sau unei anumite date secrete a căror divulgare ar periclita securitatea națională.

Pentru existenţa infracţiunii nu interesează în ce mod a luat cunoştinţă făptuitorul despre data sau documentul secret, sau în ce mod a ajuns să deţină documentul secret, este suficient că documentul sau data secretă existau înainte de a se săvârşi fapta.

Această preexistenţă a documentului sau datei secrete a căror divulgare pune în pericol securitatea națională constituie situaţia premisă fără de care infracţiunea nu ar putea exista. Pentru stabilirea existenţei infracţiunii va trebui deci să se stabilească această situaţie.

Infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează securitatea națională putând fi săvârşită în oricare dintre variante, poate avea ca element material fie o acţiune de divulgare a datelor sau documentelor care constituie secrete de stat sau a altor documente sau date ce nu trebuie divulgate, fie o acţiune de deţinere pură şi simplă a unui document ce constituie secret de stat sau de deţinere în vederea divulgării lor, a altor documente.

A divulga înseamnă a comunica, a da în vileag, prin orice mijloace, unei sau unor persoane neîndreptăţite să le cunoască, date sau documente secrete sau nedestinate publicităţii. Pentru existenţa divulgării este necesar ca aceasta să fie afectată în aşa fel încât persoana căreia i se face comunicarea să ia în mod efectiv cunoştinţă despre datele sau documentele respective. Va exista acest element chiar dacă documentul a fost numai parţial divulgat sau divulgarea a fost numai parţial exactă. Nu interesează cine este persoana căreia i s-a divulgat secretul de stat: dar această persoană nu trebuie să fie un agent al unei puteri sau organizaţii străine, cunoscut ca atare de făptuitor, pentru că, în acest caz, fapta ar constitui nu divulgarea, ci trădarea prin transmitere de secrete.

A deţine înseamnă a avea în posesie şi la dispoziţia sa exclusivă un document ce constituie secret de stat sau alte documente. Nu interesează titlul cu care se deţin aceste documente, ceea ce interesează este simpla deţinere de fapt.

Pentru ca divulgarea de date sau documente, deţinerea unui document ce constituie secret de stat sau, respectiv, deţinerea altor documente în vederea divulgării lor, să întregească latura obiectivă a acestei infracţiuni, este necesară îndeplinirea cerinţei esenţiale ca fapta să fie de natură a pune în pericol securitatea națională. Această cerinţă va fi îndeplinită atunci când, datorită importanţei deosebite a datelor sau documentelor divulgate, a documentelor secrete deţinute sau a altor documente deţinute în vederea divulgării, ţinând seama de persoana căreia i s-a divulgat sau urma să i se divulge secretul, se va constata posibilitatea reală, rezultând din ansamblul împrejurărilor de fapt, ca toate aceste date sau documente să fie sau să poată fi folosite împotriva securităţii statului român.

La stabilirea importanţei documentelor, datelor şi informaţiilor care constituie secrete de stat se va avea în vedere clasificarea legală a acestora.

Pentru existenţa infracţiunii de divulgare a secretului care periclitează securitatea statului, în oricare dintre modalităţile ei, se cere, din punct de vedere subiectiv, ca fapta să fie săvârşită cu intenţie. Aceasta presupune cunoaşterea de către făptuitor a caracterului secret al datelor sau documentelor divulgate sau al documentelor deţinute în vederea divulgării şi a caracterului de secret de stat al documentelor deţinute în vederea divulgării şi a caracterului de secret de stat al documentului deţinut pur şi simplu. Nu interesează, pentru existenţa infracţiunii, mobilul sau scopul urmărit de făptuitor, fiind suficient că el a acceptat posibilitatea punerii în pericol a securităţii națională prin fapta sa.

Argumentație cu aplicare directă în cauza supusă cercetării

Prin Legea 182/2002 este reglementată protecţia informaţiilor clasificate.

Potrivit art. 15 din actul normativ anterior amintit, prin informaţii se înţelege orice documente, date sau activităţi, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau punere în circulaţie, iar informaţiile clasificate sunt informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională care datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate trebuie să fie protejate.

De asemenea, clasele de secretizare potrivit aceluiaşi act normativ sunt secrete de stat şi secrete de serviciu.

La art. 15 lit. d din acelaşi act normativ, informaţiile secret de stat sunt definite ca fiind informaţii care privesc securitatea naţională prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării.

Tot în cadrul art. 15, respectiv lit. f din Legea 182 sunt reglementate nivelurile de secretizare care se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat.

Unul din nivele de secretizare care interesează prezenta cauză, este nivelul strict secret şi se referă la acele informaţii a căror divulgare neautorizată este de natură să prejudicieze grav securitatea naţională.

Precizăm faptul că, documentul fotografiat de inculpatul Manolachi Dan Emil şi transmis inculpatului Preda Răducu Valentin era clasificat ca fiind secret de stat nivel strict secret.

Potrivit art. 17 lit.f din Legea 182/2002, în categoria informaţii secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care se referă la activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării siguranţa naţională.

Conform art. 8 alin.1 din Legea 51/1991, activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale se execută de Serviciul Român de Informaţii, organul de stat specializat în materia informaţiilor din interiorul ţării.

Subliniem faptul că, documentul care a făcut obiectul divulgării a fost secretizat de Serviciul Român de Informaţii, ca fiind secret de stat – nivel strict secret şi privea activitatea sa.

Prin urmare, condiţia preexistenţei unui document sau a unei date secrete este îndeplinită şi este vorba de adresa S.R.I. din data de 25.01.2013 înregistrată la Direcţia Naţională Anticorupţie sub numărul 0097/05.02.2013 cuprinzând informații referitoare la săvârșirea unor infracțiuni.

În cazul nostru, inculpatul Manolachi Dan Emil a fotografiat documentul S.R.I. cuprinzând informaţii secret de stat – nivel strict secret şi după ce a efectuat această activitate a predat aparatul fotografic împreună cu accesoriile acestuia inculpatului Preda Răducu Valentin care, de altfel, i le dăduse.

Prin urmare, acesta este mijlocul prin care inculpatul Manolachi Dan Emil

a divulgat inculpatului Preda Răducu Valentin documentul secret de stat – nivel strict secret la care făceau referire.

De asemenea, prin raportul de constatare întocmit de specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a stabilit că aparatul fotografic conţinea un număr de cinci fotografii, executate în data de 18.02.2013, orele 16.33.44, 16.33.59, 16.34.10, 16.34.22, 16.34.32, asupra documentului clasificat.

După ce a fotografiat documentul secret de stat – nivel strict secret, în seara zilei de 18.04.2013, inculpatul Manolachi Dan Emil i-a dat aparatul de fotografiat ce conţinea documentul în discuţie inculpatului Preda Răducu Valentin care l-a avut în posesia sa până la data de 19.02.2013, când a fost prins în flagrant.

Subliniem faptul că, la sediul Ministerului Dezvoltării, inculpatul Preda Răducu Valentin a coborât din autovehicul, având aparatul de fotografiat asupra lui.

Este mai mult decât evident că inculpatul Preda Răducu Valentin a avut în posesie şi la dispoziţia sa documentul secret de stat – nivel strict secret în intervalul 18-19.02.2013.

Deşi elementul material al infracţiunii în forma prev. şi ped. de 407 alin 2 din N.c.p. este realizat prin simpla deţinere a documentului secret de stat, împrejurări ulterioare intrării în posesia a aparatului fotografic demonstrează că inculpatul Preda Răducu Valentin a luat cunoştinţă de conţinutul informaţiilor existente în document câtă vreme la data de 19.02.2013, acesta având asupra sa aparatul de fotografiat, mergea să se întâlnească cu martorul Dragnea Liviu Nicolae, persoana interesată de datele cuprinse în documentul în discuţie.

Potrivit art. 1 din legea 51/1991, privind securitatea naţională a României, prin securitatea naţională se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român sa stat suveran, unitar, independent şi indivizibil menţinerii ordinii de drept, etc.

Prin urmare, securitatea naţională a României are în vedere, vizează şi menţiunea ordinii de drept în stat.

La art. 3 din acelaşi act normativ, sunt enumerate ameninţările la adresa securităţii naţionale a României. Astfel, la lit. e, este enumerată ca ameninţare la adresa securităţii naţionale a României şi divulgarea secretelor de stat.

Pin urmare, faptele inculpaţilor Manolachi Dan Emil şi Preda Răducu Valentin care au divulgat respectiv au deţinut documente secret de stat – nivel strict secret îndeplinesc cerinţa textului ca faptele să pună în pericol securitatea naţională.

În primul rând, această cerinţă este îndeplinită datorită importanţei deosebite a documentelor divulgate, respectiv deţinute; aşa cum am arătat, este vorba de documente secret de stat – nivelul strict secret.

În al doilea rând, cerinţa textului este îndeplinită, ţinând seama de persoana căreia i s-a divulgat, respectiv, inculpatul Preda Răducu Valentin sau urma să i se divulge secretul de stat, respectiv martorul Dragnea Liviu.

Documentul secret de stat – nivel strict secret a fost transmis de Serviciul Român de Informaţii în vederea valorificării, în cadrul dosarului penal 67/P/2012.

De asemenea, documentul a fost înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie în temeiul art. 11 alin.1 lit.d din Legea 51/2014.

La art. 11 din legea 51/2014, sunt enumerate entităţile statale cărora le pot fi comunicate informaţiile din domeniul securităţii naţionale, iar la lit. d sunt menţionate organele de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.

Din argumentele prezentate mai sus, concluzionăm:

1. Informaţiile cuprinse în documentul secret de stat – strict secret transmis de Serviciul Român de Informaţii Direcţiei Naţionala Anticorupţie erau din domeniul securităţii naţionale.

2. Informaţiile cuprinse în documentul anterior amintit priveau săvârşirea unor infracţiuni.

Aşa cum am arătat într-un capitol anterior, în dosarul penal 67/P/2012, se făceau verificări cu privire la împrejurările în care s-au acordat cu încălcarea normelor legale în materie de achiziţii lucrări de investiții unor societăţii în judeţul Teleorman. Printre societăţile vizate de cercetări, era şi SC Tel Drum S.R.L., societate în care martorul Dragnea Liviu are interese.

Prin urmare, prin această activitate, inculpatul Manolachi Dan Emil a dat în vileag inculpatului Preda Răducu Valentin informaţii care priveau săvârşirea unei infracţiuni, iar potrivit planului infracţional acestea urmau să ajungă la martorul Dragnea Liviu Nicolae cu interese în SC Tel Drum S.A., societate vizată de cercetările Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Nu în ultimul rând cerinţa punerii în pericol a securităţii naţionale este îndeplinită având în vedere ansamblul împrejurărilor în care a fost săvârşită fapta.

Modalitatea calificată în care au acţionat demonstrează prin ea însăşi, că acţiunile inculpaţilor erau îndreptate împotriva securităţii naţionale şi anume împotriva segmentului care cuprindea informaţii referitoare la săvârşirea unei infracţiuni.

Inculpatul Manolachi Dan Emil în vederea stocării informaţiilor clasificate cuprinse în document a primit un aparat de fotografiat de la inculpatul Preda Răducu Valentin.

După ce a luat aparatul fotografic de la inculpatul Preda Răducu Valentin, inculpatul Manolachi Dan Emil a intrat cu el în instituţie. Inculpatul Manolachi Dan Emil a profitat de calitatea sa de ofiţer de poliţie judiciară astfel că, nu a fost verificat la intrarea în instituţie.

Ajuns la birou, inculpatul Manolachi Dan Emil a aşteptat până la orele 16,00 când toţi colegii au părăsit încăperea, după care a fotografiat documentul secret de stat – nivel strict secret.

După ce a efectuat fotografiile, inculpatul Manolachi Dan Emil în aceeaşi seară, s-a întâlnit cu inculpatul Preda Răducu Valentin căruia i-a restituit aparatul foto conţinând documentul secret de stat.

De asemenea, tot în aceeaşi seară, inculpatul Preda Răducu Valentin la rândul său, a luat legătura telefonic cu martorul Dragnea Liviu pentru a–i inmina acestuia aparatul fotografic.

Întrucât martorul Dragnea Liviu nu a putut să se întâlnească în seara respectivă cu inculpatul Preda Răducu Valentin, au convenit ca a doua zi, acesta din urmă să treacă pe la biroul ministrului.

Evidenţiem rapiditatea cu care inculpaţii Manolachi Dan Emil şi Preda Răducu Valentin au acţionat în această împrejurare.

De asemenea, mai subliniem poziţia inculpatului Manolachi Dan Emil, care, în virtutea calităţii sale de ofiţer de poliţie judiciară avea posibilitatea atât de a introduce mijloace de copiere, fotografiat în instituţie, cât şi acces la informaţii de toate gradele de clasificare.

Argumentele prezentate mai sus, demonstrează fără putinţă de tăgadă că faptele săvârşite de inculpaţii Preda Răducu Valentin şi Manolachi Dan Emil au pus în pericol securitatea naţională aşa cum este ea definită în legislaţia românească.

În doctrină s-a arătat că la stabilirea importanţei documentelor şi informaţiilor care constituie secrete de stat se va avea în vedere clasificarea legală a acestora.

Aşa cum am arătat, documentul divulgat de inculpatul Manolachi Dan Emil şi respectiv deţinut de Preda Răducu Valentin erau clasificate drept documente secrete de stat – nivelul strict secret.

Aşa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză cu prilejul discuţiei din data de 16.02.2013, inculpatul Manolachi Dan Emil i-a spus inculpatului Preda Răducu Valentin că a primit o notă de la S.R.I. care-l interesează pe Dragnea Liviu Nicolae. Inculpatul Preda Răducu Valentin s-a arătat interesat cu privire la conţinutul documentului, însă inculpatul Manolachi Dan Emil nu i-a putut furniza amănunte. Totodată, inculpatul Manolachi Dan Emil a precizat că nu poate scoate documentul din sediul D.N.A.

Faţă de această situaţie, inculpatul Preda Răducu Valentin s-a oferit să-i dea inculpatului Manolachi Dan Emil un aparat foto.

Aşa cum am arătat mai sus, inculpatul Preda Răducu Valentin i-a remis aparatul fotografic inculpatului Manolachi Dan Emil acesta realizând fotografierea.

Prin urmare, încă de la bun început inculpaţii Manolachi Dan Emil şi Preda Răducu Valentin au cunoscut că este vorba de un document adresat de Serviciul Român de Informaţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Inculpatul Manolachi Dan Emil i-a făcut cunoscut inculpatului Preda Răducu Valentin că este vorba de un document al S.R.I., acesta fiind motivul pentru care nu-l poate scoate din instituţie. De asemenea, tot din acest motiv inculpatul Preda Răducu Valentin i-a dat inculpatului Manolachi Dan Emil aparatul fotografic conştient că este vorba de un document clasificat. Odată ce i-a data aparatul fotografic inculpatului Manolachi Dan Emil, inculpatul Preda Răducu Valentin a realizat că nu este vorba de un document oarecare, aşa cum încearcă să minimalizeze în declaraţia pe care a dat-o.

Mai mult decât atât trebuie precizat că, inculpatul era secretar de stat, avea certificat ORNIS şi avea acces la documentele clasificate. Prin urmare, inculpatul Preda Răducu Valentin cunoştea regimul de circulaţie al documentelor secrete de stat.
VII.2. Favorizarea infractorului săvârşită de inculpatul Manolachi Dan Emil

Infracţiunea de favorizare a infractorului este fapta persoanei care ajută un infractor, fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuna sau împiedica urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii.

A îngreuia sau împiedica, fie urmărirea penală ori judecata împotriva infractorului, fie executarea pedepsei de către acesta, sau a-i asigura folosul sau produsul infracţiunii, înseamnă a desfăşura o activitate îndreptată în mod categoric împotriva operei de înfăptuire a justiţiei.

Elementul material al infracţiunii de favorizare, în ambele sale variante, constă în acţiunea de a da ajutor unui infractor, fie pentru a îngreuia sau împiedica urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei, fie pentru a asigura acestuia folosul sau produsul infracţiunii.

Prima cerinţă esenţială constă în condiţia ca ajutorul să fie dat pentru a îngreuia sau a împiedica urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei (cazul favorizării personale), ori pentru a asigura folosul sau produsul infracţiunii (cazul favorizării reale).

A îngreuia înseamnă a face dificultăţi, a face greutăţi, a provoca întârzieri, amânări sau complicaţii, a pune piedici, a căuta să inducă în eroare sau să abată atenţia de la o anumită împrejurare sau lucru, a deruta.

A împiedica înseamnă a zădărnici, a face imposibilă în total sau în parte urmărirea, judecarea sau executarea pedepsei,

Ajutorul dat pentru a îngreuia sau zădărnici urmărirea penală înseamnă ajutorul acordat infractorului în intervalul de la săvârşirea infracţiunii până la trimiterea lui în judecată, pentru întârzierea sau eludarea cercetărilor (ex. alterarea sau distrugerea urmelor infracţiunii, furnizarea de date inexacte privitoare la persoana infractorului sau la împrejurările cauzei), ori pentru sustragerea infractorului de la cercetările organului de urmărire penală (ex. ascunderea infractorului).

Prin urmare, ajutorul dat unei persoane care a săvârşit o infracţiune, „unui infractor”, înainte de a începe urmărirea penală sau în timpul urmăririi penale, indiferent dacă s-a pornit sau nu acţiunea penală contra acelei persoane, constituie elementul material al infracţiunii de favorizare.

În cazul nostru, la data de 26.11.2012, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu în legătură cu săvârşirea de către inculpatul Caunii Andrei Ştefan a infracţiunii de cumpărare de influenţă, respectiv de către inculpaţii Radu Cătălin, Bohâlţeanu Tudor Gabriel şi Preda Răducu Valentin a infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă , în acest sens fiind constituit dosarul penal 435/P/2012.

Încă din zilele anterioare sesizării, inculpaţii au promis, oferit, respectiv pretins şi acceptat sume de bani pentru ca inculpatul Preda Răducu Valentin să intervină pe lângă factori decizionali din cadrul CNADNR S.A. pentru a face plata facturilor emise de SC Novensys S.R.L. în datele de 15, respectiv 19.11.2012.

După ce a luat cunoştinţă de faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie organizează prinderea în flagrant a inculpaţilor Preda Răducu Valentin și Bohâlţeanu Tudor Gabriel, care stabilise ca în data de 28.11.2012 acesta din urmă să-i remită suma de 50.000 de euro, inculpatul Manolachi Dan Emil prin intermediul suspecţilor Ţăranu Laurenţiu şi Neacşu Florin l-a încunoştinţat pe inculpatul Preda Răducu Valentin că Direcţia Naţională Anticorupţie organizează prinderea sa în flagrant.

După ce a primit această informaţie, inculpatul Preda Răducu Valentin l-a informat şi pe Bohâlţeanu Tudor Gabriel astfel că, inculpaţii nu s-au mai întâlnit pentru a remite respectiv a primi suma de 50.000 de euro.

Faţă de această situaţie, Direcţia Naţională Anticorupţie nu a mai putut realiza prinderea în flagrant a inculpaţilor.

Este mai mult decât evident faptul că, prin informaţia pe care inculpatul Manolachi Dan Emil a furnizat-o inculpatului Preda Răducu Valentin, a fost zădărnicită urmărirea penală. Constatarea infracţiunii la unul din momentele în care se consuma unul din actele ei materiale simplifică foarte mult activitatea de urmărire penală în cauză.

Aşa fiind, inculpatul Manolachi Dan Emil a zădărnicit urmărirea penală dar a cauzat și dificultăţi, provocând întârzieri în efectuarea acesteia.

VII.3. Infracţiune prev. de art. 12 lit. b săvârşită de inculpaţii Manolachi Dan Emil şi complicitate la aceasta infracțiune săvârșită de inculpatul Preda Răducu Valentin

În cazul art. 12 lit. b elementul material constă în două acţiuni alternativ, pe de o parte folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, iar pe de altă parte, permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii (lit.b).

Acţiunea prevăzută de art. 12 lit. b, presupune existența unui scop prevăzut în text : „dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. Scopul urmărit este de esenţa infracţiunii, în afara acestui scop nu ne aflăm în prezenţa infracţiunii prevăzute la lit.b a articolului 12 din Legea 78/2000.

Menţionăm faptul că, fapta de favorizare prev. şi ped. de art. 269 N.c.p. şi infracţiunea prev. de art. 12 lit.b din Legea 78/2000 sunt în concurs real.

Inculpatul Manolachi Dan Emil prin transmiterea informaţiei către inculpatul Preda Răducu Valentin nu numai că a zădărnicit, îngreunat urmărirea penală dar a şi folosit o informaţie ce nu era destinată publicităţii în scopul obţinerii pentru sine a unor foloase necuvenite.

Prin acţiunea sa inculpatul Manolachi Dan Emil a adus atingere atât a relaţiilor sociale care protejează înfăptuirea justiției, cât şi a relaţiilor ce privesc informaţiile pe care o persoană le obţine în virtutea funcţiei, atribuţiilor sau însărcinărilor ce i-au fost conferite şi care nu pot fi folosite în scopul obţinerii unor beneficii necuvenite în folosul propriu sau al unor terţe persoane – informaţii nedestinate publicităţii. Inculpatul Manolachi Dan Emil furnizează informații din dosarele in care era delegat să efectueze acte ,in condițiile în care procedura de instrumentare, este una nepublică.

La rândul său, inculpatul Preda Răducu Valentin este beneficiarul acestor informaţii care nu erau destinate publicităţii folosindu-se de ele. Mai mult decât atât, în cazul informației primite în data de 28 noiembrie 2012, a transmis-o mai departe, prin intermediul suspectului Neacşu Florin, inculpatului Bohâlţeanu Tudor Gabriel, inculpat care trebuia să-i remită suma de 50.000 de euro.

Scopul urmărit de inculpatul Manolachi Dan Emil era acela de a obţine o funcţie de conducere – inspector şef adjunct, în cadrul I.P.J. Constanţa, iar inculpatul Preda Răducu Valentin în calitatea sa de membru al P.S.D. Constanţa, organizaţie de partid care l-a promovat în funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor urma să-l ajute. De asemenea, inculpatul Manolache Dan Emil ,corelat cu această activitate de furnizare de informații nedestinate publicității urmărea obținerea unor foloase necuvenite atât pentru sine cât și pentru altul . Inculpatul Manolache Dan Emil a făcut demersuri pentru angajarea cumnatei.

În ceea ce priveşte folosul necuvenit, legea se referă la sensul din drept comun al sintagmei, fără a se renunţa la caracterul de plată a protecţiei funcţionarului.