Verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei

VII.4. Infracţiunea de luare de mită săvârşită de inculpatul Manolachi Dan Emil

Una din cerinţele esenţiale pentru existenţa infracţiunii de luare de mită constă în aceea ca pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea să aibă ca obiect bani sau alte foloase.

Banii pot fi efectivi (numerar) sau sub formă de valori ori titluri (A se vedea Explicaţii Teoretice ale Codului penal român, Vol. IV, parte specială, Vintilă Dongoroz şi alţii, Ediţia 1972, pag. 133).

Suma de 40.000 de lei primită de la martorul denunţător Lemnaru Cristian reprezintă, fără nici un dubiu, obiectul luării de mită, un avantaj în sensul art. 289 alin. 1 NCP.

De asemenea, o altă cerinţă esenţială este ca sumele de bani să fie necuvenite (legal nedatorate), deci să aibă un caracter de retribuţie, adică să constituie plata în vederea efectuării unui act determinat, un act arătat în mod explicit. Cu alte cuvinte, pretinderea, nerespingerea, acceptarea de către acesta a promisiunii de foloase trebuie să constituie un contra-echivalent al conduitei lipsite de probitate a funcţionarului, ori care s-a angajat să îndeplinească ori să nu îndeplinească sau să întârzie îndeplinirea unui anumit act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi să efectueze un anumit act contrar acestor îndatoriri.

Este mai mult decât evident că suma de bani primită de inculpatul Manolachi Dan Emil de 40.000 de lei, în condiţiile arătate, este o plată, retribuţie pentru actele la care se angajase inculpatul.

Cât priveşte actele determinate pe care inculpatul trebuia să le efectueze se circumscriu acţiunilor sale de ofiţer de poliţie judiciară şi constau în acele activități delegate de procurorul de caz. A se vedea vol. 45, filele 256-262.

Potrivit art. 289 alin. 1 NCP, pentru existenţa elementului material al infracţiunii de luare de mită nu este necesar ca pretinderea banilor, ori înţelegerea în privinţa primirii acestora să fi fost urmată de executare, este suficient faptul pretinderii sau al înţelegerii.

În cazul nostru, inculpatul Manolachi Dan Emil l-a sprijinit în timpul actelor premergătoare pe martorul denunţător Lemnaru Cristian în contextul audierilor pe care le-a efectuat în dosarul 67/P/2012.

De asemenea, acţiunea sau inacţiunea care constituie elementul material al infracţiunii de luare de mită priveşte, alternativ, îndeplinirea unui act în legătură cu îndatoririle de serviciu, fie efectuarea unor acte ilicite, contrar îndatoririlor de serviciu.

VIII. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR DE FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ, SPĂLARE DE BANI, SĂVÂRŞITE DE INCULPAŢII RADU CĂTĂLIN, VASILE OCTAVIA MIHAELA, CAUNII ANDREI ŞTEFAN ȘI IROFTE MARIUS

Analiza infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată se va face prin prisma prevederilor art. 290 din vechiul cod penal, având în vedere că fapta a fost săvârşită anterior intrării în vigoare a noului cod penal.

Falsul în înscrisuri sub semnătură privată este fapta persoanei care contraface (plăsmuieşte) sau alterează (modifică) un astfel de înscris, pentru a obţine prin aceasta o probă scrisă neconformă cu adevărul.

Astfel, potrivit art. 290 din vechiul cod penal, una din cerinţele acestei infracţiuni este ca falsificarea unui înscris sub semnătură privată să se facă prin vreunul din modurile arătate la art. 288 din vechiul cod penal, articol care incrimina falsul material în înscrisuri oficiale, adică prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alăturarea lui în orice mod.

În cazul nostru, suspecta Vasile Octavia a realizat falsul prin contrafacere.

Aşa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, suspecta Vasile Octavia a folosit formulare tipizate ale societăţii Novensys Corporation, respectiv contractul cadru de prestări servicii nr. 1C/04.01.2012, acordul de reziliere din data de 03.07.2012 a contractului anterior amintit, comanda de achiziție nr.608/27.11.2012, alături de ”time-shit-urile”. A se vedea vol. 6, filele 67-79, 81-117

De asemenea,inculpatul Irofte Marius a falsificat un proces-verbal de acceptanţă. Inculpatul Radu Cătălin a semnat atât contractul, cât şi documentele justificative ale lucrării, rezilierea contractului, documente în legătură cu care cunoştea că sunt false. A se vedea vol. 6, filele 67-79, 81-117.

Contrafacerea scrierii în cazul înscrisurilor nu înseamnă imitarea scrisului (mai ales că multe înscrisuri în zilele noastre sunt tipărite sau dactilografiate) ci imitarea prin reproducere a conţinutului obişnuit al înscrisului falsificat (de exemplu o diplomă falsă trebuie să aibă conţinutul unei diplome adevărate; un proces-verbal de constatare trebuie să aibă conţinutul unui astfel de înscris), fără o astfel de reproducere a conţinutului, înscrisul fals nu ar putea avea aparenţa de înscris adevărat.

Contrafacerea scrierii înseamnă deci plăsmuirea adică confecţionarea unui înscris similar cu cel real.
VIII.1. Spălare de bani

La infracţiunea de spălare a banilor, latura obiectivă este alcătuită din patru componente: a) un element material (o acţiune); b) anumite cerinţe care privesc elementul material; c) o urmare imediată (schimbarea situaţiei de fapt a bunului) şi d) o legătură de cauzalitate (între elementul material şi urmarea imediată).

Potrivit disp. art. 29 din Legea nr. 656/2002 care prevede conţinutul abstract al infracţiunii de spălare a banilor, elementul material constă în una din următoarele acţiuni: ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.

În cazul variantei normative prevăzute la art. 29 alin.1 lit.b, spălarea banilor are ca element material fie acţiunea de ascundere, fie acţiunea de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei, a situaţiei, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.

Atât acţiunea de ascundere, cât şi acţiunea de disimulare, vizează, în fapt, un ansamblu de fapte concrete prin care spălătorul de bani urmăreşte să confere o aparenţă de legalitate produsului infracţiunilor.

În doctrină, s-a exprimat opinia potrivit căreia deşi textul de lege nu se referă la ascunderea unui bun, ci la ascunderea naturii reale a provenienţei acestuia, legiuitorul a avut în vedere şi situaţiile de ascundere a acestora de la vedere, astfel încât acestea să nu poată fi identificate (găsite), localizate şi văzute efectiv.

Ascunderea sau disimularea în accepţiunile date mai sus se referă atât la bunul material, cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală.

Sintagma „adevăratei naturi” se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză la subiectul care a fost deposedat prin infracţiunea primară, adică o ascunderea sau disimulare a bunului precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective.

Ascunderea adevăratei naturi sau a provenienţei bunurilor presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă.

În cazul nostru, inculpaţii Caunii Andrei Ştefan, Radu Cătălin şi Vasile Octavia, instigă, întocmesc, respectiv semnează înscrisurile falsificate pentru a crea aparenţa că suma de bani ajunge la SC Whitestar Internațional S.R.L. în baza unei relaţii comerciale reale, aceasta fiind modalitatea în care se denaturează provenienţa sumei de bani. În realitate, suma de bani provine din săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, activitate acoperită, spălată de tranzacţia comercială.

În cazul variantei normative alternative din art. 29 alin.1 lit.b, urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă (ca rezultat al acţiunii de ascundere şi disimulare) a adevăratei naturi, provenienţe, situării, dispoziţiei, circulaţiei sau proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor, fie o schimbare efectivă juridică (prin ascundere), astfel că bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata sa natură sau provenienţă (de pildă, banii obținuți din evaziune fiscală sunt prezentaţi, cu ajutorul unor acte false, ca fiind proveniţi dintr-o donaţie).

IX. INFRACŢIUNILE DE TRAFICUL DE INFLUENŢĂ SĂVÂRŞITE DE INCULPAŢII PREDA RĂDUCU VALENTIN ŞI BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL, PRECUM ŞI INFRACŢIUNEA DE COMPLICITATE LA TRAFIC DE INFLUENŢĂ SĂVÂRŞITĂ DE INCULPAȚII RADU CĂTĂLIN, HULUBARIU ELENA SIMONA ȘI CAZAN GEANINA LAVINIA

Elementul material al infracţiunii de trafic de influenţă constă în acţiunea de traficare a influenţei de către o persoană care are influenţă sau care lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar sau alt salariat, acţiune care se poate realiza prin primirea sau pretinderea unei sume de bani ori a altor foloase sau prin acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, ori acceptarea de daruri pentru a determina pe acel funcţionar sau alt salariat să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiunile sale de serviciu.

Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă nu interesează dacă intervenţia pe lângă un funcţionar sau alt salariat s-a produs sau nu, nici dacă prin intervenţie (reală sau presupusă) se urmăreşte determinarea unei acţiuni licite sau ilicite.

Pentru existenţa elementului material şi, deci, al infracţiunii de trafic de influenţă nu este necesar ca pretinderea banilor sau a folosului sau acceptarea promisiunii de foloase, ori a darurilor să fi fost urmată de executare, adică de satisfacerea pretenţiei sau de respectarea promisiunii, este suficient faptul pretinderii folosului sau al acceptării promisiunii de foloase.

De asemenea, nu este necesar ca actul ce intră în atribuţiile funcţionarului sau altui salariat să fi fost ori nu efectuat, este suficient că s-au primit ori pretins foloase sau că s-au acceptat promisiuni de foloase ori daruri în vederea determinării funcţionarului sau altui salariat. (A se vedea Explicaţii teoretice ale Codului penal român, Vintilă Dongoroz şi alţii, Ed. 1972, pag. 155)

Inculpatul Preda Răducu Valentin lasă să se creadă nu numai că are influenţă pe lângă factori decizionali din cadrul CNADNR, el chiar intervine hotărâtor pentru interesele cumpărătorului de influenţă Caunii Andrei Ştefan.

Astfel, inculpatul Preda Răducu Valentin intervine pe lângă martorul Pop Mircea, director general la CNADNR în perioada de negociere a contractului dintre asocierea Novensys – UTI, reprezentată de inculpatul Caunii Andrei Ştefan şi CNADNR în sensul perfectării contractului cu prima societate.

De asemenea, inculpatul Preda Răducu Valentin intervine pe lângă martorii Pop Mircea şi Maşala Ionuţ în vederea efectuării plăţii de către CNADNR pentru două facturi emise de SC Novensys Corporation S.R.L.

Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani în scopul definit de text, se face atât direct cât şi indirect, în cazul nostru inculpatul Preda Răducu Valentin pretinde bani prin intermediul inculpatului Bohâlţeanu Tudor Gabriel.

Inculpatul Preda Răducu Valentin vinde influenţa pe care o are pe lângă martorii Pop Mircea şi Maşala Ionuţ (în virtutea calităţii sale de secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor) prin intermediul inculpatului Bohâlţeanu Tudor Gabriel.

Inculpatul Bohâlţeanu Tudor Gabriel lasă să creadă pe inculpatul Caunii Andrei Ştefan că are influenţă pe lângă martorul Scorpş Ştefan, preşedintele comisiei de negociere. Mai mult, inculpatul Bohâlţeanu Tudor Gabriel intervine pe lângă martorii Scoruş Ştefan şi Maşala Ionuţ Laurenţiu atât în perioada de negociere a contractului cât şi ulterior la momentul în care SC Novensys Corporation S.R.L. remite cele două facturi la care am făcut referire.â

O parte din suma care se cuvenea inculpatului Bohâlţeanu Tudor Gabriel a fost încasată de SC Whitestar S.R.L., societate cu care inculpatul Bohâlţeanu Tudor Gabriel a avut relaţii comerciale.

Inculpatul Radu Cătălin a sprijinit activitatea infracţională a inculpatului Bohâlţeanu Tudor Gabriel şi în mod implicit activitatea inculpatului Preda Răducu Valentin.

Inculpatul Radu Cătălin participă la discuţiile pe care inculpatul Bohâlţeanu Tudor Gabriel le are cu inculpatul Caunii Andrei Ştefan şi cu martorul Scoruş Ştefan, încă din faza de negociere a contractului între SC Novensys Corporation S.R.L. şi CNADNR, reprezentată de martorul anterior amintit.

Ulterior, după remiterea facturilor, inculpatul Radu Cătălin acceptă ca remiterea sumei ce a făcut obiectul cumpărării/traficului de influenţă să treacă prin societatea sa. De asemenea, inculpatul Radu Cătălin face demersuri şi obţine sume de bani atât în conturile societăţilor sale cât şi cash pentru a putea remite în data de 28.11.2012, inculpatului Preda Răducu Valentin suma de 50.000 de euro.
X. INFRACŢIUNEA DE CUMPĂRAREA DE INFLUENŢĂ SĂVÂRŞITĂ DE INCULPATUL CAUNII ANDREI ŞTEFAN.

Potrivit art. 292 N.c.p., constituie infracţiunea de cumpărare de influenţă promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă, ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.

Elementul material al laturii obiective al infracţiunii de cumpărare de influenţă, constă în promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile lui de serviciu.

Noţiunile de primire, oferire sau dare de bani ori alte foloase, au acelaşi înţeles cu cel folosit în cazul infracţiunilor de dare de mită.

Pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii de cumpărare de influenţă, subiectul activ trebuie să acţioneze având în vedere influenţa care o are ori lasă să se creadă că o are traficantul de influenţă asupra unui funcţionar. A avea influenţă asupra unui funcţionar înseamnă a avea trecere, a se bucura în mod real de încrederea acestuia.

Prin a lăsa să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, se înţelege situaţia în care o persoană creează falsa impresie că se bucură de această trecere, că este în relaţii bune cu funcţionarul. În această formă, o importanţă deosebită o are şi poziţionarea ierarhică a traficantului de influenţă în raport cu funcţionarul pe lângă care lasă să se creadă că intervine. Prin urmare, pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca influenţa persoanei asupra unui funcţionar să fie reală, ci doar ca ea să-i creeze făptuitorului această impresie.

De asemenea, cumpărătorul de influenţă trebuie să aibă un interes. Acest interes trebuie să fie real, legitim sau nelegitim, întrucât dacă acest interes nu există sau este imaginar, fapta nu constituie infracţiunea prev. de art. 292 N.c.p.

În cazul nostru, inculpatul Caunii Andrei Ştefan acţionează în mod evident pentru realizarea unui interes al său. Într-o primă fază, interesul inculpatului Caunii Andrei Ştefan era acela de a încheia un contract cu CNANDR, sens în care promisiunile au avut în vedere cumpărarea în mod direct de la inculpatul Bohâlţeanu Tudor Gabriel a influenţei pe care acesta o avea sau lăsa să se creadă că o are pe lângă martorul Scoruş Ştefan precum şi în mod indirect cumpărarea de la Preda Răducu Valentin a influenţei pe care acesta a lăsat să se creadă că o are pe lângă martorul Pop Mircea.

Într-o a doua fază interesul inculpatului Caunii Andrei Ştefan de a cumpăra influenţa era legat de încasarea plăţii facturilor emise către CNANDR. În acest sens, în mod indirect inculpatul Caunii Andrei Ştefan a cumpărat prin intermediul inculpatului Bohâlţeanu Tudor Gabriel influenţa pe care inculpatul Preda Răducu Valentin a lăsat să se creadă că o are pe lângă martorii Pop Mircea şi Maşala Ionuţ Laurenţiu. Mai mult decât atât, din probatoriul administrat în cauză rezultă în mod evident că, inculpatul Caunii Andrei Ştefan a realizat că influenţa inculpatului Preda Răducu Valentin pe lângă martorii anterior amintiţi este una reală. Acest aspect rezultă din împrejurarea că inculpatul Caunii Andrei Ştefan cunoştea că, din punct de vedere ierarhic, inculpatul Preda Răducu Valentin se afla pe o poziţie superioară martorilor Pop Mircea şi Maşala Ionuţ şi deci îi putea influenţa pe aceştia din urmă.

De asemenea, subliniem faptul că, inculpatul Caunii Andrei Ştefan a remis suma de 200.000 de euro pretinsă de inculpatul Preda Răducu Valentin. Suma remisă de inculpatul Caunii Andrei Ştefan a ajuns în conturile SC Whitestar, administrată de inculpatul Radu Cătălin, urmând ca de aici să ajungă la inculpatul Preda Răducu Valentin. Suma de 200.000 de euro, în integralitatea ei nu a ajuns la inculpatul Preda Răducu Valentin deoarece acesta a fost informat că Direcţia Naţională Anticorupţie organizează prinderea sa în flagrant.

În cauză sunt aplicabile disp. art. 5 din C.p. deoarece de la momentul săvârşirii infracţiunii, Codul penal sub imperiul căruia au fost comise faptele, a fost modificat. De asemenea, în cauză sunt aplicabile disp. art. 35 alin.1 în ceea ce priveşte pe inculpaţii Vasile Octavia, Radu Cătălin în legătură cu infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, deoarece sus-numiţii au conceput, semnat, respectiv numai a semnat înscrisurile falsificate în baza uneia şi aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la un interval scurt de timp.
XI. POZIȚIA PROCESUALĂ A INCULPAȚILOR

XI.1. Poziţia procesuală a inculpatului Manolachi Dan Emil

Cu prilejul declaraţiei din data de 19.02.2013, inculpatul Manolachi Dan Emil a recunoscut faptele săvârşite, cu excepţia infracţiunii de luare de mită, în legătură cu care a declarat că, la jumătatea lunii decembrie 2012, a primit de la martorul Lemnaru Cristian o sticlă de coniac şi nu suma de 40.000 de lei, aşa cum a declarat acesta. Ulterior , inculpatul Manolache Dan Emil a negat inclusiv faptul că a primit de la denunțător sticla de cognac.

Cu privire la infracţiunile de favorizarea făptuitorului şi folosirea, în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii prev. şi ped. de art. 269 ncp,respectiv art.12 lit. b din Legea 78/2000, inculpatul Manolachi Dan Emil a declarat următoarele:” La sfârşitul lunii noiembrie 2012, nu-mi aduc aminte cu exactitate ziua şi ora, am fost solicitat de procurorul de caz să particip la constatarea unei infracţiuni flagrante. În acest sens, împreună cu colegii de birou, numiţii Bârlog Constantin, Pascu Adrian, Jaca Corneliu, Avramescu Gabriel, toţi ofiţeri de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, am mers la biroul procurorului Marin Nicolae, situat la acelaşi etaj al clădirii. Din câte îmi amintesc, în afară de colegii mai sus menţionaţi, în biroul procurorului se mai afla şi domnul comisar Muntean Gabriel. Din câte îmi amintesc, în biroul procurorului a mai venit un ofiţer de la Serviciul Tehnic care urma să participe la constatarea infracţiunii flagrante şi să filmeze intervenţia.

După ce am intrat în biroul procurorului, acesta ne-a spus situaţia de fapt şi a constituit echipele în vederea prinderii în flagrant a făptuitorilor. Din câte îmi amintesc, procurorul de caz nu a făcut referire la numele persoanelor care urmau a fi prinse, însă a precizat că, este vorba de o persoană de la Ministerul Transporturilor.

După ce au fost constituite echipele, eu urmând a face parte din echipa care urma să-i oprească şi să-i imobilizeze pe unul din făptuitori, posibil numitul Bohălţeanu şi au fost date mandatele de aducere unuia din ofiţerii din grupul din care făceam şi eu parte, am părăsit biroul procurorului, stabilind să revenim la un moment ulterior când ne va chema.

Fie în biroul procurorului, fie la mine în birou unde am purtat discuţii cu colegii legat de momentul intervenţiei, am aflat că, persoana din Ministerul

Transporturilor care urma a fi prinsă în flagrant avea funcţia de secretar de stat. Cum ştiam că, numitul Preda Răducu Valentin este secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi pe care îl cunoşteam din întâlniri ocazionale, şi de asemenea, credeam că acesta este singurul secretar de stat din cadrul ministerului anterior menţionat, am hotărât să îl înştiinţez cu privire la faptul că, este vizat de cercetările D.N.A. şi că, urmează să se organizeze prinderea în flagrant a acestuia.

Pentru a pune în aplicare această hotărâre, am luat legătura telefonic cu numitul Ţăranu Laurenţiu, o cunoştinţă de-a mea din municipiul Constanţa despre care ştiam că, la rândul lui îl cunoaşte pe numitul Preda Răducu Valentin.

Cu prilejul discuţiei pe care am avut-o cu numitul Ţăranu Laurenţiu, i-am transmis să trimită la mine la serviciu o persoană pe care el o cunoştea, era din Bucureşti şi era un om de încredere al acestuia. Numitului Ţăranu Laurenţiu nu i-am spus motivaţia pentru care urma să vină la mine persoana respectivă.

Această discuţie telefonică cu numitul Ţăranu Laurenţiu am avut-o de pe holul de la etajul 2 al instituţiei. La scurt timp, după ce am avut această discuţie telefonică, am fost sunat fie de Ţăranu Laurenţiu, fie de persoana pe care el urma să o trimită la mine, nu-mi amintesc cu exactitate care din ei m-a sunat şi mi s-a comunicat că omul de legătură a ajuns la sediul D.N.A.

Imediat după momentul la care am fost înştiinţat că, omul de legătură trimis de Ţăranu Laurenţiu a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, am ieşit din birou şi am coborât la parterul instituţiei, la punctul „Acces persoane”. Când am ajuns la punctul de acces, pe scările din faţa punctului de control, am văzut că aştepta o persoană pe care am întrebat-o dacă a fost trimisă la mine de numitul Ţăranu Laurenţiu. După ce i-am pus această întrebare, i-am spus respectivei persoane că mă numesc Manolachi Dan şi că eu sunt ofiţerul de poliţie cu care trebuia să se întâlnească. După ce am purtat aceste simple discuţii pe holul de la intrarea în instituţie, am ieşit afară şi ne-am deplasat în partea dreaptă, în jos, pe str. General Cristescu. Când am ajuns afară, i-am spus respectivei persoane următoarele: că Direcţia Naţională Anticorupţie în momentele imediat următoare, urmează să organizeze prinderea în flagrant a unui secretar de stat din cadrul Ministerului Transporturilor; că s-ar putea să fie vorba de Preda Răducu Valentin şi să se ducă să-l informeze pe acesta din urmă, să fie atent, pentru că este vizat de acţiunea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de prindere în flagrant.

După ce i-am comunicat aceste date şi informaţii respectivei persoane, m-am despărţit de el, eu revenind în birou.

Când m-am întors la birou, am intrat pe poarta de acces auto, situată în str. General Cristescu şi m-am deplasat prin curtea interioară a instituţiei unde sunt parcate autovehiculele. Când am ajuns în birou, din câte îmi amintesc, le-am spus colegilor că am ieşit să mă întâlnesc cu o persoană care urma să îmi repare acoperişul garajului. Am făcut această afirmaţie în birou pentru a nu da de bănuit şi pentru a-mi camufla activitatea infracţională.

La scurt timp după ce am revenit, toată echipa de ofiţeri de poliţie judiciară din care făceam parte şi eu, a mers la biroul procurorului de caz pentru a pleca în acţiune. Din câte îmi amintesc, după ce procurorul de caz a mai făcut câteva precizări cu privire la modalitatea de desfăşurare a acţiunii, am coborât, ieşind din instituţie pe partea din spate, pe uşa din zona liftului. Iniţial, am stat în faţa uşii instituţiei preţ de câteva minute, după care, potrivit celor stabilite de procurorul de caz, eu m-am dus şi m-am urcat în autovehiculul marca Wolswagen Transporter cu care urma să ne deplasăm. Menţionez faptul că, maşina anterior amintită este în dotarea Serviciului Tehnic din cadrul D.N.A. Din câte îmi amintesc, în maşină a mai urcat cu mine un domn ofiţer de la Serviciul Tehnic căruia ştiu că i se spune Kiki şi posibil colegul de birou Jaca Corneliu. De asemenea, precizez că, în autovehicul, se afla şoferul.

Din câte îmi amintesc, la un moment dat, am fost anunţaţi de către procurorul de caz că acţiunea se amână. În acel moment am realizat că informaţia pe care eu am transmis-o persoanei de legătură trimisă de numitul Ţăranu Laurenţiu a ajuns la Preda Răducu Valentin.

La sfârşitul săptămânii în care trebuia să aibă loc prinderea în flagrant a numitului Preda Răducu Valentin, m-am întâlnit cu acesta din urmă în municipiul Constanţa. Este posibil ca intermedierea acestei întâlniri să o fi făcut-o numitul Ţăranu Laurenţiu. De asemenea, această întâlnire a avut loc la solicitarea mea.

Cu prilejul întâlnirii pe care am avut-o cu numitul Preda Răducu Valentin, i-am spus acestuia că a fost vizat de procurorii D.N.A., şi că, în săptămâna care se încheiase, s-a intenţionat prinderea acestuia în flagrant. După ce i-am relatat această situaţie, numitul Preda Răducu Valentin s-a arătat nedumerit şi nu înţelegea ceea ce se întâmplă. Tot în acest context i-am mai spus numitului Preda Răducu Valentin că în aceiaşi cauză mai este implicată o persoană despre care ştiam că se numeşte Bohălţeanu. Când a auzit acest nume, numitul Preda Răducu Valentin mi-a spus că, respectiva persoană nu este secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi are calitatea de consilier al fostului ministru al Transporturilor Sylaghi.”

Aceste aspecte, din declaraţia dată în ziua de 19.02.2012, inculpatul Manolachi Dan Emil le-a susținut şi cu prilejul declaraţiilor din datele de 12.03.2013, 24.04.2013.

Declaraţia inculpatului Manolachi Dan Emil se coroborează cu declaraţiile martorilor Pascu Adrian, Jaca Corneliu Vasile, Bîrlog Constantin, Muntean Gabriel Valeriu, Avramescu Gabriel, Stanciu Cristian și Curăvale Dan, cu declaraţiile suspecţilor Ţăranu Laurenţiu, Neacşu Florin și a inculpatului Bohâlţeanu Tudor Gabriel.

Cu prilejul audierilor martorul Pascu Adrian a declarat următoarele:

” În data de 27.11.2012, procurorul Marin Nicolae care desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi secţii, m-a încunoştinţat despre faptul că, intenţionează să organizeze prinderea în flagrant a unui consilier al ministrului Transporturilor şi a secretarului de stat din acelaşi minister, Preda. A doua zi, în data de 28.11.2012, în jurul orelor 10,15, procurorul anterior amintit m-a chemat în biroul său împreună cu următorii colegi: Manolachi Dan Emil, Muntean Gabriel, Avramescu Gabriel, Bîrlog Constantin şi Jaca Corneliu. Procurorul ne-a spus că urmează să participăm împreună la constatarea unei operaţiuni flagrante. Ne-a prezentat obiectul cauzei, au fost stabilite echipele şi modul în care se va acţiona. Şi de această dată, procurorul de caz a făcut precizarea că este vorba despre prinderea în flagrant al unui consilier al ministrului Transporturilor şi un secretar de stat din cadrul aceluiaşi minister.

Eu eram în echipă cu inculpatul Manolachi Dan Emil şi Jaca Corneliu, urmând să plecăm cu un autoturism aflat în dotarea Serviciului Tehnic din cadrul D.N.A. Potrivit instructajului, echipa din care făceam şi eu parte, trebuia să-l imobilizeze pe consilierul Bohâlţeanu Tudor Gabriel după acesta remitea suma de bani, iar în funcţie de cum evoluau lucrurile, trebuia să oprim în trafic autovehiculul în care acesta se afla, urmând să-l conducem la sediul D.N.A.

După ce a avut loc şedinţa de instructaj, m-am întors în birou şi am aşteptat momentul plecării. La un moment dat, în timp ce mă aflam în birou, nu-mi amintesc cu exactitate ora, comisarul şef Manolachi Dan Emil a purtat o discuţie telefonică. De asemenea, precizez faptul că nu-mi amintesc cine a iniţiat această discuţie telefonică. Ceea ce am reţinut este faptul că s-a adresat persoanei respective cu următoarea formulare cu aproximaţie: „vreau să te consult într-o problemă! vino până aici!”.

În jurul orelor 11,10, am plecat din birou pentru a muta în apropierea sediului DNA, autoturismul personal care se afla parcat în parcarea publică cu plată de pe str. Ştirbei Vodă în dreptul intrării în Parcul Cişmigiu. Menţionez faptul că am anunţat colegii de birou în legătură cu acest fapt. De asemenea, precizez că, am achitat contravaloarea parcării pentru cele patru ore de staţionare.

În jurul orelor 11,30, am parcat autovehiculul în faţa punctului de vânzare Renault, situat pe str. Cobălcescu şi m-am îndreptat către intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie din str. Gen. Cristescu. În faţa intrării în instituţie, am remarcat un autoturism marca Porche Cayeme de culoare neagră înmatriculat sub nr. B-300-NEF. Am reţinut involuntar caracteristicile şi numărul de înmatriculare al autoturismului întrucât acesta era parcat în mod ostentativ în faţa instituţiei. Intrând în instituţie, pe scările de acces, înainte de punctul de control, am observat un bărbat cu următoarele semnalmente: înalt de aproximativ 1,90 m, brunet, tuns scurt, îmbrăcat într-o vestă de fâş de culoare maro-kaki, pantaloni blue-jeans, pantofi de culoare maro de piele întoarsă şi talpă de culoare albă. Acesta purta la mâna stângă un ceas argintiu cu cadran de culoare neagră şi avea în mână un telefon mobil. În momentul în care am ajuns în dreptul punctului de control, m-am intersectat cu comisarul şef Manolachi Dan Emil care ieşea din instituţie. În timp ce urcam scările, mi-am întors privirea şi am surprins momentul în care comisarul şef Manolachi Dan Emil l-a salutat pe bărbatul cu semnalmentele amintite. În continuare am urcat la etajul II, am intrat la toaletă şi privind pe geam, am observat că la colţul clădirii DNA, către poarta auto situată tot pe str. Gen. Cristescu, comisarul şef Manolachi Dan Emil discuta cu persoana descrisă mai sus.

Vreau să menţionez faptul că, atunci când m-am uitat pe geam fiind în toaleta instituţiei, am vrut să văd dacă este presă pe str. Gen. Cristescu.

Menţionez faptul că eu am surprins aproximativ un minut din discuţia pe care inculpatul Manolachi Dan Emil o purta cu persoana respectivă după aceea despărţindu-se. În continuare eu am mers în biroul meu iar la scurt timp a intrat şi inculpatul Manolachi Dan Emil şi într-o modalitate care mi s-a părut forţată, după părerea mea, acesta a deschis un subiect de discuţie făcând referire la faptul că are infiltraţii în acoperişul garajului de la domiciliul său din Medgidia şi că trebuie să găsească o soluţie tehnică, ieftină şi rapidă pentru că vine iarna. Când a deschis această discuţie, inculpatul Manolachi Dan Emil nu se adresa unui anume coleg din birou, vorbea pentru toţi. De asemenea, când a terminat de relatat situaţia cu garajul, Manolachi Dan Emil a precizat că de asta s-a întâlnit cu o persoană spunând : „băiatul ăsta” justificând în acest fel întâlnirea pe care eu am surprins-o.

În jurul orelor 12,00 am fost chemat de procurorul de caz la biroul acestuia, care mi-a înmânat două mandate de aducere pentru a fi puse în executare de echipa din care făceam şi eu parte. Mandatele de aducere, din câte îmi amintesc, îi privea pe numiţii Bohâlţeanu Tudor Gabriel şi Caunii Andrei Ştefan.

După ce am primit mandatele de aducere am coborât în curtea instituţiei şi împreună cu numiţii Manolachi Dan Emil, Jaca Corneliu şi Stanciu Cristian, ofiţer în cadrul Serviciului Tehnic, ne-am urcat în autovehiculul aflat în dotarea acestui serviciu aşteptând să plecăm.

La un moment dat, am aflat de la procurorul de caz că una dintre persoanele vizate de prinderea în flagrant a fost înştiinţată. Procurorul de caz ne-a spus să ne întoarcem în birou şi să aşteptăm.”

Martorul Jaca Corneliu Vasile a arătat următoarele:

” La data de 28.11.2012, procurorul Marin Nicolae din cadrul D.N.A., secţia anterior amintită, atât mie cât şi colegilor de birou Avramescu Gabriel, Pascu Adrian, Bârlog Constantin şi Manolachi Dan ne-a solicitat să participăm la o acţiune de prindere în flagrant. La această acţiune, urma să mai vină comisarul Muntean Gabriel precum şi un ofiţer din cadrul Serviciului Tehnic.

În jurul orelor 10,00, procurorul de caz ne-a chemat la biroul său, context în care ne-a prezentat cazul pe larg. Procurorul de caz ne-a spus că este vorba de constatarea unei infracţiuni în flagrant de dare şi luare de mită, care viza pe un consilier de ministru şi un secretar de stat din cadrul Ministerului Transporturilor. După ce ne-a prezentat speţa, ne-a solicitat să fim pregătiţi în vederea plecării în acţiune.

După ce ne-a fost prezentată speţa, eu m-am întors la birou, loc în care am desfăşurat activităţi în alte doare penale în care eram şi sunt delegat să lucrez.

Menţionez faptul că, în biroul în care îmi desfăşor eu activitatea, a venit şi domnul comisar Muntean Gabriel care, împreună cu colegul de birou Avramescu Gabriel desfăşurau activităţi specifice pregătirii infracţiunii flagrante. La un moment dat, cred că în jurul orelor 10,30, l-am auzit pe colegul meu Manolachi Dan Emil, vorbind la telefon cu o persoană pe care o întreba dacă este în Bucureşti sau vine spre Bucureşti. Vreau să menţionez faptul că, Manolachi Dan Emil a fost cel care a iniţiat această discuţie telefonică, mai exact el a sunat persoana respectivă.

Manolachi Dan Emil i-a spus persoanei cu care discuta la telefon că vrea să discute ceva cu el şi totodată a stabilit ca persoana respectivă să vină la Direcţia Naţională Anticorupţie, după ce în prealabil i-a spus unde instituţia îşi are sediul.

La aproximativ 15-20 de minute din momentul în care a avut discuţia telefonică anterior menţionată, Manolachi Dan Emil a primit un telefon, iar în discuţia pe care o avea cu respectiva persoană, a întrebat-o dacă a ajuns. În baza acestei întrebări puse de Manolachi Dan, eu mi-am dat seama că era aceeaşi persoană cu care vorbise anterior.

După ce a avut această scurtă convorbire telefonică, Manolachi Dan Emil s-a îmbrăcat şi a ieşit din birou. La întoarcere în birou, Manolachi Dan Emil a lansat o discuţie, fără a fi întrebat de colegii de birou, referitor la reparaţia acoperişului de la garajul auto din Medgidia. Vreau să menţionez faptul că, atunci când spunea că are probleme cu acoperişul garajului, nu s-a adresat în mod expres vreunui coleg de birou, ci efectiv a lansat această discuţie să o auzim toţi.

Personal, cred că Manolachi Dan Emil a lansat această discuţie pentru a justifica cumva întâlnirea pe care o avusese înainte. De asemenea, menţionez faptul că, atunci când s-a întors Manolachi Dan Emil era agitat.

Vreau să arăt faptul că, lansarea unei astfel de discuţii de către Manolachi Dan Emil în birou, precum şi ieşirea acestuia intempestivă, încă de la bun început mi s-au părut nefireşti, având în vedere că noi, din moment în moment ne pregăteam să plecăm la constatarea infracţiunii flagrante.

În jurul orelor 12,00, procurorul de caz ne-a anunţat că trebuie să mergem la flagrant.

După ce am ajuns în biroul procurorului, au fost constituite rapid echipele, eu împreună cu Manolachi Dan, Pascu Adrian şi lucrătorul din cadrul Serviciului Tehnic Stanciu Cristian, urma să plecăm cu duba Wolsvagen din dotarea Serviciului Tehnic.

Am coborât în curtea instituţiei şi, împreună cu persoanele din echipă am stat în maşina Serviciului Tehnic. La un moment dat, procurorul de caz a venit la noi şi ne-a spus că, persoana care urma să primească mita a aflat că Direcţia Naţională Anticorupţie organizează prinderea sa în flagrant.”

Audiat cu privire la aceste împrejurări martorul Bîrlog Constantin a declarat următoarele:

” La data de 28.11.2012, procurorul Marin Nicolae, ne-a solicitat atât mie cât şi colegilor Avramescu Gabriel, Muntean Gabriel, Pascu Adrian, Jaca Corneliu, Manolachi Dan Emil, să participăm la o acţiune de constatare a unei infracţiuni flagrante.

În jurul orelor 10,00, procurorul de caz ne-a invitat la biroul său, împrejurare în care ne-a prezentat cazul pe larg, stabilindu-se totodată strategia ce o vom folosi pentru realizarea flagrantului. Menţionez că la constatarea infracţiunii de flagrant, cu noi trebuia să vină şi un ofiţer de la Serviciul Tehnic, Stanciu Cristian. De asemenea, menţionez faptul că, procurorul de caz ne-a menţionat că în speţă sunt implicate persoane cu funcţii importante, respectiv un consilier de ministru şi un secretar de stat din cadrul Ministerului Transporturilor. După ce ne-a prezentat speţa, procurorul de caz ne-a spus să ne întoarcem în birou, solicitându-ne să fim pregătiţi pentru a pleca în acţiunea de constatare a infracţiunii.

La revenirea în biroul meu, mi-am continuat activităţile în alte dosare penale pe care le aveam în lucru.

La un moment dat, în birou a venit domnul comisar şef Muntean Gabriel, iar din dispoziţia procurorului de caz, împreună cu acesta şi cu Avramescu Gabriel am încercat să redactăm un draft al procesului verbal de prindere în flagrant. Vreau să menţionez faptul că, acest draft se efectua pe calculatorul de lucru al domnului Avramescu Gabriel la biroul acestuia, birou situat lângă biroul inculpatului Manolachi Dan Emil.

În timp ce îmi desfăşuram această activitate, colegul de birou Manolachi Dan Emil a purtat o discuţie telefonică cu o persoană. Precizez faptul că el a iniţiat această convorbire, iar la un moment dat, în contextul discuţiei pe care a avut-o cu respectiva persoană i-a spus acesteia: „vino să te consult într-o problemă”. La ceva timp de la momentul la care a avut loc prima discuţie telefonică, cred că în jurul orelor 11,30, Manolachi Dan Emil a primit un telefon, după care s-a îmbrăcat şi a ieşit din birou. La întoarcerea în birou, inculpatul Manolachi Dan Emil, fără să fi fost întrebat de cineva, a spus că are o problemă cu acoperişul garajului în care îşi ţine maşina la Medgidia şi ne-a cerut sfaturi cu privire la remedierea acestei probleme.

Din câte îmi amintesc, Manolachi Dan Emil a precizat că din acest motiv a chemat persoana respectivă la D.N.A. ca să discute problema legată de garaj.

Mie personal, explicaţiile date de Manolachi Dan Emil mi s-au părut suspecte, deoarece nu era momentul să purtăm o astfel de discuţie având în vedere că noi ne pregăteam să plecăm la constatarea unei infracţiuni, iar pe de altă parte, era nefiresc să repari garajul situat la Medgidia cu o persoană din Bucureşti.

În jurul orelor 12,00, am fost chemaţi de procurorul de caz pentru a pleca în acţiune. Eu făceam parte din echipa în care se mai găseau procurorul de caz, comisarii Avramescu Gabriel şi Muntean Gabriel, şi urma să ne deplasăm cu unul din autovehiculele instituţiei.

Inculpatul Manolachi Dan Emil făcea parte din cealaltă echipă alături de Pascu Adrian, Jaca Corneliu şi un ofiţer de la Serviciul Tehnic, domnul Stanciu Cristian, care urma să se deplaseze cu autovehiculul aflat în dotarea serviciului anterior amintit.

După ce am coborât în curtea instituţiei, la un moment dat, ni s-a spus că nu se mai merge deoarece, persoana care urma să fie mituită a aflat că Direcţia Naţională Anticorupţie a organizat prinderea sa în flagrant.”

Martorul Muntean Gabriel Valeriu, referitor la aceleași aspecte a declarat următoarele:

” În data de 28.11.2012, în jurul orelor 11,00, am fost chemat la biroul procurorului Marin Nicolae împreună cu Bîrlog Constantin, Manolachi Dan Emil, Jaca Corneliu, Avramescu Gabriel şi Pascu Adrian. În acest context, procurorul de caz ne-a spus că urmează să participăm la constatarea unei infracţiuni flagrante privind pe un secretar de stat din cadrul Ministerului Transporturilor şi un consilier al ministrului Transporturilor. Din câte îmi amintesc era vorba de constatarea unei infracţiuni de trafic de influenţă.

Din câte îmi amintesc, la momentul respectiv procurorul de caz a făcut un instructaj cu privire la modalitatea în care se va interveni şi a constituit echipele. Din câte reţin, eu făceam parte din echipa în care se mai aflau procurorul de caz şi ofiţerii de poliţie Avramescu Gabriel şi Bîrlog Constantin.

După ce s-a făcut instructajul, am părăsit biroul procurorului, urmând să revenim când ne solicită acesta.

În perioada premergătoare plecării în acţiune, eu personal m-am ocupat de strângerea materialului logistic necesar într-o astfel de activitate (hârtie, indigo, ceară, sfoară, etc.). La un moment dat, m-am deplasat la biroul colegului meu Avramescu Gabriel camera 257B, unde se aflau şi ceilalţi cinci ofiţeri care făceau parte din echipe. Precizez faptul că eu nu îmi desfăşor activitatea în biroul 257B.

În timp ce stăteam la biroul comisarului Avramescu Gabriel, situat în imediata apropiere a biroului inculpatului Manolachi Dan Emil, a venit şi comisarul Bîrlog Constantin. Menţionez faptul că, atunci când am intrat în biroul comisarul Avramescu Gabriel redacta un draft al procesului-verbal de constatare a infracţiunii de flagrant, de fapt era la momentul în care scria capătul procesului-verbal. Din câte îmi amintesc, în partea introductivă a procesului-verbal comisarul Avramescu a făcut referire la persoanele care urmau a fi prinse în flagrant respectiv Bohâlţeanu Tudor Gabriel şi Preda Răducu Valentin. Menţionez faptul că, atunci când a făcut referire la Preda Răducu Valentin a subliniat că acesta îndeplinea funcţia de secretar de stat în cadrul Ministrului Transporturilor. Tot în acest context am avut o discuţie contradictorie cu numitul Avramescu Gabriel legată de modalitatea de formulare în sensul că, acesta menţionase în procesul verbal „exercită influenţă pe lângă” iar eu am propus să se consemneze altfel. Întrucât acesta nu a vrut să consemneze aşa cum vroiam eu şi cum de altfel este prevăzut în codul penal, am părăsit birou. De fapt, am revenit în biroul meu şi în baza delegaţiei primite de la procuror, am făcut o verificare în baza de date a învinuitului Preda Răducu Valentin, împrejurare în care am constatat vârsta acestuia şi domiciliul. Am mai sesizat faptul că, înainte de a fi numit secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, acesta a avut calitatea de consilier în cadrul Primăriei Constanţa.

În jurul orelor 12,00 am fost chemaţi de procurorul de caz pentru a pleca în acţiune.

Am părăsit clădirea instituţiei şi am mers în curte unde am purtat discuţii cu un alt ofiţer care făcea parte din echipă, respectiv Stanciu Cristian. La un moment dat, am fost anunţat de procurorul de caz că acţiunea nu va mai avea loc, că a fost deconspirată şi că unul din potenţialii infractori a primit un telefon fiind anunţat să contramandeze orice întâlnire.

Am revenit în birou unde mi-am continuat activităţile potrivit dispoziţiilor date de procuror.”

Martorul Avramescu Gabriel a declarat, în legătură cu aceste aspecte următoarele:

” La data de 28.11.2012, în jurul orelor 10,00 – 10,30, procurorul de caz Marin Nicolae, a convocat în biroul său mai mulţi ofiţeri de poliţie judiciară în vederea constituirii unor echipe pentru constatarea unei infracţiuni flagrante. Alături de mine au fost chemaţi şi colegii mei de birou Bîrlog Constantin, Pascu Adrian, Jaca Corneliu şi Manolachi Dan Emil precum şi comisarul şef Muntean Gabriel. De asemenea, a fost chemat şi un ofiţer din cadrul Serviciului Tehnic, Stanciu Cristian.

În acest context, procurorul de caz a prezentat aspecte cu privire la locul în care trebuie să se constate infracţiunea flagrantă şi modul de acţiune pentru prinderea în flagrant a făptuitorilor.

Tot cu această ocazie, procurorul de caz ne-a spus că, urmează să fie prinşi în flagrant un consilier de ministru şi un secretar de stat din cadrul Ministerului Transporturilor. Potrivit planului stabilit, eu alături de procurorul de caz şi de numiţii Bîrlog Constantin şi Muntean Gabriel urma să intervenim pentru prinderea învinuitului Preda Răducu Valentin, persoană care urma să primească o sumă de bani cu titlu de mită de la cealaltă persoană cercetată şi anume Bohâlţeanu Tudor Gabriel.

Pentru prinderea numitului Bohâlţeanu Tudor Gabriel trebuia să acţioneze ceilalţi colegi, respectiv Pascu Adrian, Jaca Corneliu şi Manolachi Dan Emil alături de ofiţerul din cadrul Serviciului Tehnic.

După finalizarea acestui instructaj, eu am revenit la birou. În jurul orelor 11,00, după ce am discutat cu procurorul de caz, alături de colegii mei Muntean Gabriel şi Bîrlog Constantin am încercat să redactăm un draft al procesului verbal de prindere în flagrant. În acest context, am avut unele contraziceri cu colegii anterior amintiţi în legătură cu modalitatea de formulare. De asemenea, reţin faptul că, am consemnat în procesul-verbal numele membrilor echipei, situaţia de fapt pe scurt, împrejurare în care am consemnat şi numele persoanelor vizate, respectiv am trecut numele învinuiţilor Preda Răducu Valentin şi Bohâlţeanu Tudor Gabriel. De asemenea, îmi amintesc cu exactitate faptul că, în timp ce eu împreună cu colegii încercam să redactăm procesul-verbal, inculpatul Manolachi Dan Emil se afla la biroul său, situat în imediata apropiere a biroului meu, la aproximativ un metru. De asemenea, reţin faptul că, la un moment dat, inculpatul Manolachi Dan Emil a purtat o discuţie telefonică cu o persoană, căreia i-a spus să vină până la sediul D.N.A. pentru a-l consulta într-o problemă. Precizez faptul că, nu ştiu cine a iniţiat această convorbire telefonică însă, mie mi s-a părut suspect acest lucru întrucât puteam pleca oricând în acţiune.

La un moment dat, Manolachi Dan Emil a părăsit biroul, revenind după aproximativ 10-15 minute. La revenire, fără a fi întrebat de cineva, şi în condiţiile în care fiecare îşi continua activităţile sale, inculpatul Manolachi Dan Emil a deschis o discuţie, fără să se adreseze cuiva anume, spunând că are probleme cu acoperişul garajului auto de la Medgidia, în sensul că are infiltraţii şi că din acest motiv a coborât pentru a discuta cu o persoană care să-i repare garajul.

Precizez faptul că, la câteva minute de la ieşirea din birou a inculpatului Manolachi Dan Emil, colegul de birou Pascu Adrian a coborât şi mi-a spus că, trebuie să mute maşina personală de pe o stradă din apropierea DNA-ului în parcarea instituţiei.

În jurul orelor 12,00, am fost chemaţi de procurorul de caz pentru a pleca în acţiune. Când am ajuns la biroul procurorului, am primit de la acesta mandate de aducere pentru Bohâlţeanu Tudor Gabriel şi Cauni Andrei Ştefan. La rândul meu, mandatele de aducere i le-am dat ofiţerului de poliţie Pascu Adrian, împreună cu planşe foto a învinuitului Bohîlţeanu Tudor Gabriel.

După ce am îndeplinit această scurtă procedură, am plecat, în parcarea instituţiei pentru a porni în acţiune. În timp ce aşteptam în parcarea instituţiei, procurorul de caz ne-a informat că una dintre persoanele vizate a primit un telefon prin care a fost încunoştinţată că urmează să fie prinsă în flagrant.

În aceste condiţii am realizat faptul că, avuseseră loc o scurgere de date şi informaţii în dosarul în care lucram.”

De asemenea martorii Curăvale Dan, Stanciu Cristian au confirmat organizarea în data de 28.11.2012 a unei acțiuni de prindere în flagrant a inculpaților.

Astfel martorul Curăvale Dan a declarat:” Lucrez în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie din 15 iulie 2003, în calitate de conducător auto. Activitatea mi-o desfăşor efectiv în cadrul Serviciului Tehnic din cadrul structurii anterior amintite şi sunt conducător auto pe un autovehicul marca Volswagen Multivan. În exercitarea atribuţiilor mele în calitatea anterior amintită, eu transport echipele operative la constatarea infracţiunii flagrante.

La sfârşitul lunii noiembrie, nu-mi aduc aminte cu exactitate ziua, am fost solicitat să particip la o astfel de acţiune de către procurori din cadrul D.N.A. – Secţia a II-a. Îmi amintesc că un grup de poliţişti, după ce au coborât din clădirea instituţiei au venit în apropierea autovehiculului pe care îl conduc, o parte din ei urcându-se în autoturism. Îmi amintesc cu certitudine că, din echipă făcea parate colegul meu de la Serviciul Tehnic, Stanciu Cristian. Nu-mi amintesc cu exactitate numele celorlalţi ofiţeri de poliţie care urmau participe la această acţiune întrucât nu-i cunosc după nume. Îi cunosc din vedere şi ştiu că erau din cadrul Secţiei a II-a.

De asemenea, îmi amintesc că trebuia să mă deplasez undeva în partea de Nord a oraşului Bucureşti, nu pot preciza cu exactitate locaţia.”

Declarația martorului anterior se coroborează cu cea a martorului Stanciu Cristian care, cu prilejul audierii a declarat:” La sfârşitul lunii noiembrie 2012, nu-mi mai aduc aminte cu exactitate ziua, posibil 28 sau 29 noiembrie, am fost solicitat de procurorul Nicolae Marin din cadrul Secţiei a II-a pentru a face parte dintr-o echipă care urma să participe la constatarea unei infracţiuni de corupţie în flagrant.

Înainte de a plecare în acţiune, după ce mi-am luat echipamentul din dotare, o cameră de luat vederi pentru filmat şi fotografiat, am fost la biroul procurorului împreună cu alţi colegi ofiţeri din cadrul Secţiei a II-a, loc în care procurorul de caz a stabilit strategia intervenţiei. Eu urma să fac parte dintr-o echipă în care mai erau Jaca Corneliu şi Manolachi Dan Emil, iar deplasarea până la locul constatării urma să o facem cu autovehiculul marca Volswagen Van aflat în dotarea Serviciului Tehnic condus de numitul Curăvale Dan, conducător auto.

Potrivit sarcinilor mele de serviciu, eu urma să filmez modalitatea de desfăşurare a acţiunii şi să fotografiez obiectele materiale ale infracţiunii. După ce ne-a fost făcut instructajul, am coborât împreună cu ceilalţi ofiţeri de poliţie, iar când am ajuns în curte, am urcat în autovehiculul care se stabilise pentru deplasare pentru a aştepta OK-ul de plecare. Din câte îmi amintesc, trebuia să ne deplasăm în partea de Nord a oraşului Bucureşti, în apropierea unui pod. Cred că acolo trebuia să fie intervenţia. La un moment dat, în timp ce aşteptam, am fost anunţaţi că acţiunea s-a contramandat, mie personal, fără să mi se spună din ce motiv.”

Suspectul Ţăranu Laurenţiu a declarat ” La sfârşitul lunii noiembrie 2012, nu pot preciza cu exactitate data, posibil 28.11.2012, am primit un telefon de la Manolachi Dan Emil. Nu-mi amintesc în jurul cărei ore am primit telefonul de la Manolachi Dan Emil.

În acest context, Manolachi Dan Emil m-a întrebat dacă pot să-i recomand un specialist care să-i găsească o soluţie tehnică pentru acoperişul unui garaj. În acest sens, am sunat un inginer pe nume Tătaru Titel căruia i-am spus că, o cunoştinţă de-a mea are nevoie de o soluţie tehnică pentru acoperişul unui garaj. Pentru a rezolva problema, i-am dat numitului Tătaru Titel numărul de telefon al lui Manolachi Dan Emil. La aproximativ 15-30 de minute, Tătaru Titel m-a sunat şi mi-a spus că, Manolachi Dan Emil are o problemă cu un acoperiş, însă are nevoie de cineva din Bucureşti.

În această situaţie, am luat legătura cu un prieten de-al meu din municipiul Bucureşti, pe nume Neacşu Florin care, din câte ştiu eu se ocupă de construcţii. De asemenea, lui Neacşu Florin i-am spus aceleaşi lucruri pe care i le-am relatat şi lui Tătaru Titel în sensul că, i-am precizat faptul că, un prieten de-al meu are nevoie de o soluţie tehnică la acoperişul unui garaj. După ce i-am făcut cunoscut acest fapt lui Neacşu Florin, i-am dat numărul de telefon al lui Manolachi Dan Emil şi i-am spus să ia legătura cu acesta din urmă.

Nu-mi amintesc cu exactitate dacă Neacşu Florin mi-a spus ulterior că a luat legătura cu Manolachi Dan Emil. De asemenea, nici cu Manolachi Dan Emil nu am mai discutat această chestiune.”

De asemenea suspectul Neacşu Florin a declarat: ”…la data de 28.11.2012, numitul Ţăranu Laurenţiu mi-a transmis să iau legătura cu o persoană şi mi-a dat nu numărul de telefon al acestuia. Este adevărat că numitul Ţăranu Laurenţiu mi-a mai spus că persoana cu care eu urmează să iau legătura este interesată să-i execut o lucrare de hidro-izolaţie. Însă, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie când am purtat discuţia cu numitul Manolachi Dan Emil, acesta mi-a mai spus următoarele: M-a întrebat dacă îl cunosc pe numitul Preda, secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi mi-a spus să-i transmit să-şi anuleze toate întâlnirile din ziua respectivă, folosind sintagma: „anulează tot”, suspectul menționând de asemenea că ” După ce acesta mi-a comunicat să iau legătura cu Preda Răducu Valentin pentru a-i transmite să-şi anuleze toate întâlnirile din ziua respectivă, am mers la biroul secretarului de stat şi i-am comunicat ceea ce mi-a spus Manolachi Dan Emil. De la Direcţia Naţională Anticorupţie până la Ministerul Transporturilor m-am deplasat cu autovehiculul proprietatea societăţii înmatriculat sub nr. B-300-NEF.

Precizez că nu îl cunosc pe numitul Bohâlţeanu Tudor Gabriel, nu l-am văzut niciodată.

După ce i-am adus la cunoştinţă respectiva informaţie, Preda Răducu Valentin mi-a dat un număr de telefon şi m-a rugat să sun persoana titulară a postului respectiv şi să-i transmit să nu mai vină. Din câte îmi amintesc, Preda Răducu Valentin mi-a spus să-i transmit persoanei cu care am discutat la telefon să nu se întâlnească cu domnişoara cu care trebuia să se vadă în ziua respectivă. Menţionez faptul că, numitul Preda Răducu Valentin nu mi-a dat alte amănunte cu privire la întâlnirea care urma să aibă loc între cele două persoane. Nu mi-a spus de ce trebuiau să se întâlnească.”

Procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 28.11.2012, ora 12.07.39, surprinde momentul în care suspectul Neacșu Florin îl înștiințează pe inculpatul Bohâlțeanu Tudor Gabriel, la solicitarea inculpatului Preda Rădudu Valentin, cu privire la anularea întâlnirii ce urma să aibă loc.

Redăm conținutul convorbirii telefonice inițiată de suspectul Neacșu Flroin cu inculpatul Bohâlțeanu Tudor Gabriel:

” NEACȘU FLORIN:Bună!

BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL:Bună!

NEACȘU FLORIN:Alo?

BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL:Da!

NEACȘU FLORIN:Ce faci? Salut!

BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL:Dar nu știu numărul al cui e!

NEACȘU FLORIN: Aaa…dar nu mai contează!Trebuia să te întâlnești cu….trebuia să te întâlnești cu o domnișoară, astăzi!Nu te mai întâlni și tu cu nimeni, te rog eu!Da?

BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL:…….dar nu știu nici cu cine vorbesc, nici cu ce domnișoară….

NEACȘU FLORIN:Nu mai contează! Nu mai contează!Trebuia să te întâlnești astăzi și nu te mai întâlni, bine!?

BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL:………

NEACȘU FLORIN:Ok?

BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL:Dar nu aveam nici o întâlnire, cu nicio domnișoară!

NEACȘU FLORIN:Mai mult decât atât. E mai bine așa!

BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL:Da!

NEACȘU FLORIN:Da?

BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL:Ok!bine!

NEACȘU FLORIN:Anulează-ți toate întâlnirile pe ziua de azi! Bine?

BOHÂLŢEANU TUDOR GABRIEL:Ok!

NEACȘU FLORIN:Ciao!”

Imaginile preluate de camerele de luat vederi montate în/pe clădirea Direcţiei Naţionale Anticorupţie surprind momentele întâlnirii pe care inculpatul Manolachi Dan Emil le-a avut cu suspectul Neacşu Florin și sunt materializate în conținutul procesului verbal aflat la filele 167-170, din vol.1.

Inculpatul Radu Cătălin a declarat că în seara de 29.11.2012 a fost chemat în Piața Presei Libere de suspectul Constantin Eduard Eugeniu. Cu privire la discuțiile purtate în seara anterior amintită inculpatul Radu Cătălin a declarat ” La întâlnirea respectivă, alături de soţii Constantin a venit şi numita Cazan Lavinia împreună cu o persoană de sex masculin al cărui nume nu îl cunosc. Discuţia în principal am purtat-o cu numita Beatrice Constantin. Atât numita Beatrice Constantin cât şi numita Cazan Lavinia păreau îngrijorate că nu reuşesc să îl contacteze pe numitul Bohâlţeanu Tudor Gabriel. Eu le-am făcut precizarea că este plecat în Austria, sens în care numitul Eduard Constantin a încercat să ia legătura telefonic cu numitul Bohâlţeanu Tudor Gabriel, însă nu a reuşit. De asemenea, numitul Eduard Constantin mi-a precizat că a încercat să ia legătura telefonic şi cu soţia lui Bohâlţeanu Tudor Gabriel însă aceasta nu a vrut să vorbească cu el, însă în acest context, după ce a aflat că Bohâlţeanu Tudor Gabriel este plecat în Austria, numita Cazan Lavinia mi-a spus să-i transmit că ar fi bine să-şi prelungească sejurul acolo, motivând că Bohâlţeanu Tudor Gabriel este urmărit de organele de anchetă şi că ar putea fi arestat.”

Suspecta Constantin Beatrice Elisabeta a declarat următoarele:” eu i-am dat numărul soţului meu care l-a sunat pe Radu Cătălin. În concret, soţul meu l-a rugat pe numitul Radu Cătălin să vină în zona în care ne aflam, respectiv în Piaţa Presei Libere, să ne ajute să reparăm maşina. Radu Cătălin a fost de acord cu cererea soţului meu, şi în aproximativ 30-40 de minute, acesta a venit la locul indicat de soţul meu.

În această perioadă în care l-am aşteptat pe numitul Radu Cătălin, soţul meu a încercat să pornească maşina şi într-un final, a reuşit să pornească motorul.

În momentul în care Radu Cătălin a parcat maşina în imediata noastră apropiere, Cazan Lavinia mi s-a adresat mie în următoarea formulă: „E jale, că Bohâlţeanu are probleme”. Numita Cazan Lavinia nu a mai dat alte detalii, însă eu am gândit că numitul Bohâlţeanu Tudor Gabriel are probleme cu legea. În continuare eu m-am adresat lui Ene Cornel şi l-am întrebat ce s-a întâmplat dacă este sigur şi de unde ştie că Bohâlţeanu Tudor Gabriel are probleme. Ene Cornel mi-a spus că ştie că Bohâlţeanu Tudor Gabriel are probleme de la băieţii lui Mazăre, aşa s-a exprimat Ene Cornel. În continuare l-am întrebat pe Ene Cornel de la care băieţi, acesta mi-a precizat că „are şi Mazăre băieţii lui”. În momentul în care Radu Cătălin se îndrepta către noi, Cazan Lavinia s-a dus în întâmpinarea lui Radu Cătălin şi i-a spus ceva la ureche. Nu am auzit ce i-a spus Lavinia lui Radu Cătălin însă, acesta a răspuns că „Gabi”, adică Bohâlţeanu nu este în ţară. În continuare, Lavinia i-a spus să-l sune şi să-i spună să rămână acolo.”

De asemenea suspectul Constantin Eduard Eugeniu a declarat ”… am luat legătura telefonic cu Radu Cătălin. După ce m-am recomandat numitului Radu Cătălin i-am spus că am probleme cu maşina şi dacă poate veni în zona Pieţei Presei Libere fie el fie altcineva pentru a mă ajuta să pornesc maşina.

În aproximativ 30-40 de minute, numitul Radu Cătălin a venit în locul fixat. Înainte ca Radu Cătălin să coboare din maşină, numita Cazan Lavinia a afirmat că e nasol, sau naşpa, o expresie de genul acesta şi s-a îndreptat către maşina numitului Radu Cătălin. Soţia mea, l-a întrebat pe Cornel ce s-a întâmplat şi care este problema. Cornel a răspuns că sunt probleme cu poliţia, sunt căutaţi, ceva de genul acesta, în continuarea soţia mea insistând, întrebând de unde ştie el acest lucru. Numitul Cornel i-a răspuns că ştie de la „băieţii lui Mazăre” aceasta a fost exprimarea acestuia.

Numita Cazan Lavinia a purtat o scurtă discuţie cu Radu Cătălin, lângă maşina acestuia, după care s-au îndreptat spre noi. Nu ştiu ce a discutat Cazan Lavinia cu Radu Cătălin, cert este că, la momentul în care a ajuns la noi, acesta din urmă a afirmat că Bohâlţeanu Tudor Gabriel nu este în ţară.

Când Cazan Lavinia şi Radu Cătălin au ajuns la noi, discuţiile au continuat cu privire la situaţia grea, prin care trecea Bohâlţeanu Tudor Gabriel, însă eu nu am auzit conţinutul acestor discuţii, deoarece m-am retras, întrebând-o pe soţia mea despre ce este vorba.

La aproximativ 5-10 minute, Cazan Lavinia şi Ene Cornel au plecat, iar eu împreună cu soţia şi Radu Cătălin am mai discutat puţin şi apoi am plecat. Soţia mea în mai multe rânduri l-a întrebat pe numitul Radu Cătălin ce s-a întâmplat, acesta precizându-i că nu ştie detalii. Din câte îmi amintesc, i-a spus că ar fi nişte probleme cu parchetul sau DNA”.

Rezultă fără putinţă de tăgadă că Direcţia Naţională Anticorupţie a organizat prinderea în flagrant a inculpaţilor Preda Răducu Valentin şi Bohâlţeanu Tudor Gabriel, însă aceştia din urmă au fost informaţi în legătură cu acest aspect.

Martora Țone Sorina Petronela a declarat” La sfârşitul lunii noiembrie 2012, nu-mi aduc aminte cu exactitate ziua, doamna Cazan Lavinia a fost chemată de domnul secretar de stat Preda în biroul acestuia. Când a ieşit, doamna Cazan ne-a transmis mie şi colegilor mei, Simona Hulubariu şi Beatrice Constantin să tocăm documentele din secretariat pentru că urma să ne mutăm în alt birou. Înainte să ne fie transmis acest mesaj de către numita Cazan Lavinia, domnul Preda Răducu Valentin a părăsit biroul, fără să cunosc unde a plecat. În timp ce noi tocam hârtii, la un moment dat, la birou şi-a făcut apariţia domnul Bohâlţeanu Tudor Gabriel despre care ştiam că este consilierul domnului ministru Ovidiu Silaghi. Când acesta a intrat în birou, Bety sau Lavinia l-a întrebat ce caută acolo şi i-au spus să plece.

Din câte îmi amintesc, în ziua respectivă, în contextul în care tocam hârtiile, lumea era mai agitată decât de obicei. De tocatul hârtiilor m-am ocupat eu, Cazan Lavinia, Simona Hulubariu, Beatrice Constantin…….. După episodul din luna noiembrie 2012 când Bohâlţeanu ne-a găsit tocând hârtie, nici în luna decembrie 2012 şi nici în lunile ianuarie-februarie 2013, eu nu l-am mai văzut venind la domnul Preda Răducu Valentin.”

Inculpata Cazan Geanina Lavinia a declarat ” eu i-am sugerat numitei Beatrice Constantin să-l sune pe numitul Radu Cătălin despre care ştiam că are un service. Este posibil ca eu să-i fi cerut lui Edi Constantin să-l sune, motivat de faptul că aş fi vrut să discut şi eu ceva cu Radu Cătălin. Eu aş fi vrut să discut cu Radu Cătălin chestiuni legate de concasorul nostru pe care doream să îl închiriem.

Edi Constantin sau eu l-am sunat pe numitul Radu Cătălin, cert este că acesta a venit în locul în care ne aflam. În ipoteza în care eu l-aş fi sunat pe Radu Cătălin, eu i-am cerut acestuia să vină întrucât autovehiculul lui Edi Constantin s-a defectat.

În contextul discuţiilor pe care le-am purtat cu Beatrice Constantin i-am spus acesteia că numitul Bohâlţeanu are ceva probleme, făcând referire la faptul că, are probleme cu capul. Nu i-am spus numitei Beatrice Constantin că numitul Bohâlţeanu Tudor Gabriel are probleme cu legea. Nu ştiu cine mi-a spus că numitul Bohâlţeanu Tudor Gabriel este plecat. Fie Radu Cătălin, fie unul din soţii Constantin, cert este că în momentul în care mi s-a comunicat acest fapt, eu am afirmat ca Bohâlţeanu Tudor Gabriel să rămână acolo, în sensul că nu are nimeni nevoie de el.”

De asemenea martora Bohâlțeanu Magdalena și inculpatul Bohâlțeanu Tudor Gabriel confirmă că în seara zilei de 29.11.2012 au fost contactați de suspectul Constantin Eduard Eugeniu, însă nu au vrut să discute cu el la telefon.

Astfel martora Bohâlțeanu Magdalena a declarat următoarele:” La Viena am ajuns în jurul orelor 22,30, ora României, iar în drum spre hotel, aflându-mă într-un taxi, alături de soţul meu şi cei doi copii, am primit un telefon pe aparatul meu, numărul fiind afişat, însă necunoscându-l. Am răspuns la acest apel telefonic, iar interlocutorul, după ce m-a salutat, a cerut să vorbească cu Gabi, adică cu soţul meu, recomandându-se ca fiind Eduard. În continuarea convorbirii, am întrebat care Eduard, iar acesta mi-a precizat numele de familie, respectiv Constantin. Întrucât de principiu nimeni nu îl căuta pe soţul meu pe telefonul folosit de mine de o îndelungată perioadă de timp, acest apel telefonic mi s-a părut suspect, cu atât mai mult cu cât ora era nepotrivită. În acest context, i-am precizat numitului Eduard Constantin că numărul format este greşit, folosind expresia „este greşeală”, la finalul convorbirii auzind cum acesta s-a adresat cuiva, oarecum dezamăgit şi surprins „auzi măi, este greşeală”.

Când am ajuns la hotel, i-am spus soţului meu de acest apel telefonic, acesta spunându-mi că am procedat bine.”

Inculpatul Bohâlțeanu Tudor Gabriel, în legătură cu acest aspect a precizat:” La data de 29.11.2012, am plecat împreună cu soţia mea şi copii într-o mini-vacanţă la Viena. Precizez că îmi cumpărasem biletele cu cel puţin o lună de zile înaintea plecării.

De faptul că eu împreună cu familia, am plecat la data de 29.11.2012 la Viena, cunoşteau şi numiţii Radu Cătălin şi Preda Răducu Valentin. Din România am plecat de la aeroportul Otopeni în jurul orelor 21,00, iar la Viena am ajuns în jurul orelor 23,00, ora României.

După ce am aterizat la Viena, aflându-ne în taxi, pe drumul de la aeroport spre oraş, soţia mea a primit un telefon de la o persoană care s-a recomandat ca fiind Eduard Constantin şi care m-a cerut la telefon. Soţia i-a răspuns că este greşeală, iar domnul de la capătul firului care s-a recomandat ca fiind Eduard Constantin a spus: „ ia auzi, e greşeală, nu este numărul ei”, astfel încheindu-se convorbirea.”