Збірник завдань для державної підсумкової атестації
A ”Urme pe prag” de A. Marinat B
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Citiţi poezia şi efectuaţi temele 7 - 9. Malul Siretului
- Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 10-12.
|
|
|
|
|
|
|
|
2. În fragmentul propus pe lîngă alte procedee artistice, e prezentă şi personificarea. Care e obiectul personificat?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3. Ce specie literară e opera din care face parte acest fragment?
|
A roman
B nuvelă C dramă D tragedie |
| ||||||||
|
| |||||||||
|
| |||||||||
|
|
4. În fragmentul dat autorul foloseşte, pentru a dezvălui chipul personajelor, elemente ce se află în contrast. Ce procedeu artistic este acesta?
|
A personificare B alegorie
C parabolă D antiteză |
| ||||||||||||
|
|
5. În fragmentul propus găsim întrebări în care se conţin şi răspunsurile. Cum se numeşte acest procedeu artistic?
|
A interogaţie retorică B digresiune lirică
C ironie D hiperbolă |
| ||||||||||
|
| |||||||||||
|
| |||||||||||
|
|
6. Care frămîntări tulburau sufletul personajului central din fragmentul propus? Răspundeţi prin 3-5 enunţuri.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Citiţi poezia şi efectuaţi temele 7 - 9.
Malul Siretului
Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică
Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
Rîul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur
Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.
Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde,
Şi privesc cum apa curge şi la cotiri ea se pierde,
Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos,
Cum adoarme la bulboaca, săpînd malul năsipos.
Cînd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,
Cînd o mreană saltă-n aer de pe-o viespe sprintioară,
Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător.
Şi gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale
Cu cel rîu care-n veci curge fără-a se opri din cale,
Lunca-n juru-mi clocoteşte; o şopîrlă de smarald
Cată ţintă, lung la mine, părăsind nisipul cald.
V. Alecsandri
7. Această poezie face parte din
|
A lirica intimă B lirica peisajistică
C lirica filozofică D lirica meditativă |
| ||||||||||
|
| |||||||||||
|
| |||||||||||
|
|
8. Fundalul tabloului de natură, zugrăvit de autor, îl constituie
|
A imaginea salciei pletoase B imaginea aburilor
C imaginea rîului D imaginea apei-ntunecate |
| ||||||||
|
| |||||||||
|
| |||||||||
|
|
9. Identificaţi o sintagmă amuzantă(care trezeşte hazul) prezentă în text.
|
A ”lunca-n juru-mi clocoteşte” B ”cată ţintă lung la mine”
C ” mă aşez pe malu-i verde” D ” rîul luciu se-ncovoaie” |
| ||||||||
|
| |||||||||
|
| |||||||||
|
| |||||||||
|
|
Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 10-12.
Era о noapte ca de basm, atît de caldă încît îţi aruncă pardesiul pe braţ şi nici măcar fularul de mătase nu şi-1 puse în jurul gîtului. În vreme ce păşea domol către casă, trăgînd din cînd în cînd din ţigară, doi tineri în ţinută de seară trecură pe lîngă el. Îl auzi pe unul dintre ei şoptindu-i celuilalt: "Uite-1 pe Dorian Gray". Îl trimise pe valet la culcare, apoi se aruncă pe sofaua din bibliotecă şi începu să cugete asupra cîtorva dintre cuvintele pe care i le spusese lordul Henry în seara aceea.
Să fie oare adevărat că omul nu se poate niciodată schimba? Era chinuit de un dor sălbatic după neprihănita puritate a copilăriei lui — acea copilărie optimistă, alcătuită din roz şi alb, cum îi spusese cîndva lordul Henry.
Vai! în ce monstruoasă clipă de trufie şi patimă se rugase ca portretul să-i poarte povara zilelor, iar el să păstreze splendoarea neîntinată a veşnicei tinereţi! Întreaga-i prăbuşire acestei rugi se datora. Ar fi fost mult mai bine pentru el dacă fiece păcat săvîrşit în viaţă ar fi adus după sine neîndurătoarea şi grabnica pedeapsă. Pedeapsa înseamnă şi purificare. Nu "şi ne iartă nouă greşalele noastre", ci "Cu mînia ta loveşte grelele noastre păcate" ar trebui să fie ruga înălţată către un Dumnezeu prea drept.
Dar era mai bine să nu se gîndească la trecut.
Luă lampa de pe masă şi se furişă pe scări în sus. În vreme ce trăgea zăvoarele uşii, un zîmbet de bucurie flutură pe chipul de-o tinereţe stranie şi îi zăbovi о clipă pe buze. Da, avea să fie bun, iar pînza aceea hidoasă pe care о păstrase în ascunzătoare n-avea să-1 mai ţină sub teroare. Parcă şi simţea că povara îi e ridicată de pe umeri."
Se strecură înăuntru fără zgomot, închise uşa în urma sa. Un strigat de durere şi indignare îi izbucni din piept.
10. Recunoaşteţi opera şi autorul, după fragmentul dat.
|
Yüklə 0,83 Mb. Dostları ilə paylaş: 
|