178. Râşnov, jud. Braşov Punct: Cetate Cod sit: 40376.03
Colectiv: Adrian Andrei Rusu - responsabil (IAIA Cluj), Florea Costea (MJI Braşov), Vasile Mizgan, (TransArheo Cluj-Napoca)
Finanţare: Drumuri Publicitare S.A. Bucureşti
Cercetările anului 2001 au fost efectuate în perioada aprilie-iunie (cu mari întreruperi. Operaţiunile arheologice s-au limitat la două secţiuni în preajma fântânii cetăţii şi sondaje de-a lungul coridorului care mărgineşte complexul spre S-V. A fost asistată arheologic golirea de pământ şi molozuri a «barbacanei mici» şi a extradosului turnului de poartă «Báthory», din cetatea de jos, în vederea realizării proiectelor de arhitectură (restaurare).
Din punct de vedere constructiv s-au adus informaţii noi asupra sectorului de incintă investigat, şi la descoperirea unui număr de încă trei case, complet necunoscute, de lângă fântână. A apărut şi un mormânt insolit, primul din interiorul cetăţii superioare, la colţul de N-V al Turnului Armelor.
Materialul arheologic ar fi trecut drept banal şi obişnuit (multă ceramică dacică, fără contexte clare, ceramică premodernă, fragmente de sticlărie şi feronerie de construcţie), dacă, în Turnul Báthory, nu ar fi fost descoperit un material excepţional, îngropat prin prăbuşirea suprastructurilor turnului, cu prilejul asediului de la 1613. Este vorba despre inventarul acelui moment, constând din materiale de bronz (vase şi fragmente, armături de lădiţă), cositor (trei căni cu capac, de mărimi diferite, una având semn de proprietar SSR 1600), argint (un ac de păr aurit şi 416 monede), fier (arme, instrumente, unelte), piatră (ghiulele), ceramică (cahle cu motive încă necunoscute).
Întregul material arheologic este predat Muzeului Judeţean Braşov. Tezaurul monetar se află pentru identificări şi valorizări, la Cluj-Napoca, la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei (responsabilul de şantier).
179. Râu de Mori, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara Punct: Curtea nobiliara a Cândeştilor Cod sit: 90887.01
Colectiv: Zeno K. Pinter, Marian Ţiplic (ULB Sibiu), Mihai Căstăian (MCDR Deva)
Cercetările sistematice din ultimii ani (1997 - 2000) au continuat având drept obiectiv în vara anului 2001 cercetarea de parament la monumentul respectiv. S-a încercat observarea evoluţiei cronologice şi stilistice în cadrul edificiilor componente ale curţii nobiliare, cu precădere asupra elementelor constructive aflate intr-o poziţie primară. Astfel, s-au făcut observaţii asupra sistemului de boltire al pivniţelor, grosimea zidurilor, structura planşeelor, tipurile de ancadramente şi goluri aflate în structura clădirii principale şi a capelei. Au fost cercetate ancadramentele de la uşile pivniţelor, dar şi elementele profilate incluse mai târziu în zidăria nivelului superior, în structura zidului de incintă sau în cadrul capelei, precum şi câteva elemente aflate în proximitatea curiei. Coroborarea informaţiei arheologice cu datele de ordin arhitectonic şi elementele de istoria artei vor permite trasarea unei evoluţii cât mai precise pentru complexul nobiliar de la Râu de Mori.
Planşa 88
180. Rogova, com. Rogova, jud. Mehedinţi Punct: La Cazărmi Cod sit: 113475.02
Colectiv: Gabriel Crăciunescu - responsabil, Cristian Manea, Constantin Para (MRPF Turnu Severin)
Staţiunea pe care o cercetăm de mai mulţi ani este situată în punctul „La cazărmi” de pe malul râului Blahniţa. Primele cercetări au fost făcute în 1995 şi, cu excepţia anului 1999, au continuat până în 2001. Este singura aşezare aparţinând fazei I a culturii Verbicioara studiată pe o arie extinsă şi care a oferit materiale ce vorbesc despre modul în cere s-a format această cultură iar materialul ceramic permite o mai bună cunoaştere a repertoriului formelor de vase. O probă de lemn găsită în una din locuinţele acestei culturi, dată la analiză C14 în Germania, va putea să ofere o datare a începutului culturii Verbicioara.
Situl adăposteşte aşezări aparţinând perioadei de tranziţie la epoca bronzului - cultura Coţofeni; epocii bronzului - cultura Verbicioara, Hallstattului - cultura Basarabi, Latène - locuire dacică şi feudalismului timpuriu - cultura Dridu. Un mormânt aparţinând culturii Basarabi semnalează existenţa unei eventuale necropole. Anul acesta (2001) am găsit materiale din toate perioadele menţionate, cu excepţia locuirii dacice.
Au fost trasate trei secţiuni: S XV de 16 x 3,5 m; S XVI de 20 x 2 m; S XVII de 44 x 1 m. Au fost găsite patru locuinţe şi desfăcute încă o jumătate dintr-o locuinţă rămasă necercetată din anul precedent.
În S XV am terminat cercetarea unei locuinţe Coţofeni apărută în campania anterioară în Sp II. După dezafectare groapa acesteia a fost umplută în special cu fragmente ceramice printre care amintim şi două ceşti cărora le lipseau doar tortiţele. În aceeaşi secţiune au apărut alte două locuinţe Coţofeni, de suprafaţă aflate una lângă alta. Prima locuinţă din 2001, avea lăţimea de 3,45 m şi lungimea prinsă în secţiune, de 2,85 m. În interiorul ei se aflau două gropi: una în partea de S, ce avea diametrul de 1,60 m şi alta în partea de N cu diametrul de 1,40 m. În capătul estic al locuinţei am găsit o groapă ce avea diametrul la partea superioară de 0,70 m şi 0,45 m la bază, fiind adâncă de -0,75 m. Podeaua locuinţei nu era amenajată.
Locuinţa nr. 2 aparţinea tot culturii Coţofeni fiind lată de 3,40 m şi cu lungimea, prinsă în secţiune, de 2,30 m. Şi aceasta avea o groapă pentru stâlpi de susţinere.
În S XVI a fost găsită o locuinţă de suprafaţă aparţinând culturii Verbicioara. Aceasta avea lungimea de 4,40 m şi lăţimea depăşea cei 2 m cât avea secţiunea noastră. Nu avea nici aceasta podeaua amenajată. Lângă locuinţă a fost găsită o groapă cu diametrul de 1,20 m ce aparţinea aceleiaşi culturi.
În S XVII lângă primele carouri, a fost făcută o casetă de 7 x 1 m pentru a putea prinde mai mult dintr-o locuinţă Verbicioara. Această locuinţă avea în interior o groapă adâncă de 0,72 m care nu era de tipul celor făcute pentru îndepărtarea excesului de umiditate, aşa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor la Rogova.
În malul râului Blahniţa, lângă suprafeţele trasate de noi, a apărut, în malul rupt, o locuinţă cu lăţimea/lungimea de 3,50 m, ce avea în mijloc o groapă cu diametrul de 1,15 m şi adâncimea de 0,20 m. Evident că această groapă era făcută pentru îndepărtarea excesului de umiditate.
Materialele epocii bronzului de la Rogova aparţin primei faze a culturii Verbicioara. Întregul material arheologic se află depozitat la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier unde, în mare parte a fost restaurat şi desenat.
În campania următoare ne propunem să stabilim limita vestică a aşezării şi existenţa unei eventuale necropole Verbicioara. Pentru aceasta este necesară extinderea către V şi S a cercetării.
Bibliografie
1. Gabriel Crăciunescu - Cultura Verbicioara în judeţul Mehedinţi, în DROBETA, VII, 1996, p.35-48
2. Gabriel Crăciunescu - L’Age du Bronze moyen et final au nord du Danube, à l’E des Portes de Fer, în Die Kulturen des Bronzezeit in dem Gebiet des Eisernen Tores, Bukarest, 1998, p.115-138
3. Gabriel Crăciunescu - Contribution à l’etude de la culture Verbicioara. La station archéologique de Rogova (dép. de Mehedinţi), Thraco-Dacica.
4. Gabriel Crăciunescu - Cultura Verbicioara la Rogova, jud. Mehedinţi, Drobeta, X, 2000, p. 9-64
Dostları ilə paylaş: |