1 Coordonatoare: Prof. Univ. Dr. Mihaela miroiu septembrie, Bucureşti 2011 cuprins

386 Trebuie menţionat faptul ca vorbim de un singur program de studii specializat în problematica de gen (Masteratul de Politici, Gen şi Minoritati din cadrul S.N.S.P.A.) şi mai ales de oameni (profesori/are) care s-au dedicat dezvoltării studiilor de gen în România, printre care amintesc pe Mihaela Miroiu, Enikö Magyari-Vincze, Mihaela Frunză, Laura Grünberg, Liliana Popescu, Doina Olga Ştefănescu, Oana Băluţă, Reghina Dascăl, Zoltan Rostas. Pentru mai multe detalii cu privire la felul în care s-au dezvoltat studiile de gen în România vezi şi Enikö Magyari-Vincze, „Studiile de gen la Cluj”, Ionela Băluţă, Ioana Cîrstocea (coord.), Discuţii şi teme de cercetare în studiile de gen din România, (Bucureşti: Colegiul Noua Europa – atelier, 2002), 213-217; Liliana Popescu, „Studiile de gen la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative”, în Ionela Băluţă, Ioana Cîrstocea (coord.), Discuţii şi teme de cercetare în studiile de gen din România, (Bucureşti: Colegiul Noua Europa – atelier, 2002), 207 – 212; Reghina Dascăl, „Despre studiile de gen la Timişoara”, în Ionela Băluţă, Ioana Cîrstocea (coord.), Discuţii şi teme de cercetare în studiile de gen dni România, (Bucureşti: Colegiul Noua Europa – atelier, 2002), 231 – 236;

387 Cum ar fi Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Şanse egale pentru Femei, Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen Filia etc.

388 De exemplu, primul Barometru de gen a fost făcut în România abia în anul 2000.

389 Vezi şi legătruile între sociologia conservatoare şi lumea ţărănească tratate în Ilie Bădescu, Ozana Cucu Oancea (coord.), Dicţionar de sociologie rurală, (Bucureşti: Mica Valahie, 2004), 497;

390 În special industrie extractivă şi prelucrătoare de materii prime. În măsura în care putem considera relevante raportările din perioda comunistă, într-o monagrafie a Hunedoarei apărtută în anul 1980 este prezentată dimanica principalelor ramuri industriale în preioada 1951 – 1978. Astfel, producţia de energie electrică şi termică a crescut de 52 ori, industria cărbunelui de 4,3 de ori, industria cocsochimică de 67 de ori, textile/ confectii de 17 ori, pielărie/ brănărie de 21 de ori, alimentară de 9 ori. În total raportările de creştere a industriei aduceau în atenţie o creştere de 14 ori a acestei ramuri. (Ioan Mîrza, Petre Stoican, Zevedei Stef, Mircea Valea, Bujor Vulcu, Judeţele patriei. Hunedoara, (Bucureşti: Editura Sport – Turism, 1980), 76);

391 La nivelul anului 1925 populaţia judeţului Hunedoara era formată din 82% români, 12% maghiari, 1,5% evrei, 2,5% germani - E. Rusiecki, Judeţul Hunedoara: monografie, (Deva: Dreptatea, 1925), 15;

392 Din totalul de 342 395 de locuitori la nivelul anului 1925, populaţia urbană era reprezentată de 52 260 de locuitori – E. Rusiecki, Judeţul Hunedoara: monografie, (Deva: Dreptatea, 1925), 11;

393 E. Rusiecki, Judeţul Hunedoara: monografie, (Deva: Dreptatea, 1925), 27;

394 ibid;

395 ibid., 26;

396 Dinamica presonalului muncitor pe total industrie în preioada 1960 – 1978 arată o creştere cu 141% - (Ioan Mîrza, Petre Stoican, Zevedei Stef, Mircea Valea, Bujor Vulcu, Judeţele patriei. Hunedoara, (Bucureşti: Editura Sport – Turism, 1980), 85);

397 Industria alimentară a înregistrat o creştere a numărului persoanelor angajate cu 215%, producţia totală agricolă aproape că s-a dublat, (Ioan Mîrza, Petre Stoican, Zevedei Stef, Mircea Valea, Bujor Vulcu, Judeţele patriei. Hunedoara, (Bucureşti: Editura Sport – Turism, 1980),85; 102);

398 Conform datelor publicate de Direcţia Naţională de Statistică Hunedoara, accestate pe www.hunedoara.insse.ro; Vezi şi

399 Vezi şi Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relaţiile de gen în România, (Iaşi : Polirom, 2003), 148 – 155;

400 Conform datelor publicate de INSSE, disponibile pe http://www.ilfov.insse.ro/main.php?id=446; ATENŢIE

401 Vezi şi Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relaţiile de gen în România, (Iaşi : Polirom, 2003) ; România în tranziţie. Căderea în viitor (Bucureşti : Nemira, 1995), Vladimir Pasti, Mihaela Miroiu (coord), Cornel Codiţă (coord), România. Starea de fapt, (Bucureşti : Nemira, 1997) ;

402 Industrializare intensivă urmată de dezindustrializare şi efectele acesteia, cum ar fi rata mare a şomajului şi nevoia locuitorilor din zonele respective de a se reinventa pentru a face faţă noilor condiţii.

403 Vezi definirea conceptului în H. Don Zimmerman, „Doing Gender”, Gender and Society, vol.1, nr. 2, 125 – 151; Judith Lorber, Embattled Terrain: Gender and Sexuality, în Myra Marx Ferree, Judith Lorber, Beth B Hess,. ed., Revisioning Gender. The Gender Lens, (Oxford: Rowman and Littlefield Publisher, 2000), 417;

404 Vezi şi Carol Pateman, The Disorder of Women, (California: Stansford University Press, 1989), 35; Lister, Ruth. Citizenship: Feminist Prespective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 73; Susan Moller Okin, Gender, the Public, and the Private, în Anne Phillips, ed. Feminism and Politics, (Oxford: Oxford University Press, 1998) 119;

405 În sensul dezvoltat de către Judith Grant, Fundamental Feminism: contesting the core concepts of feminist theory, (New York: Routledge, 1993), 26; Moya Loyd, Beyound Identity Politics. Feminism, Power and Politics. (Londra: Sage Publication 2005), 35 – 36; Miroiu, Mihaela. Drumul către autonomie (Iaşi: Polirom, 2004), 44; Judith Butler, Bogdan Ciubuc (trad.) Genul – un măr al discordiei. Feminismul şi subversiunea identităţii, (Bucureşti: Univers, 2000), 17;

406 Vezi Lester Milbrath, Political Participation, (Chicago: Rand McNally&Co, 1965); Hakan Johanson, Bjorn Hvinden¸ „What do we mean by active citizenship?”, în Hakan Johanson, Bjorn Hvinden, Citizenship in Nrodic Welfare States. Dynamics of choice, duties and participation in a changing Europe, (New York: Routledge, 2007), 32 – 50;

407 John Locke, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranţă, (Bucureşti: Nemira, 1999), 104 – 106;

408Putnam, R. E., E Pluribus Unum:Diversity and Communityin thw Twenty-first Century – The 2006 Johan Stytte Prize Lecture, Journal Compilation, Scandinavian Political Studies, vol. 30, nr. 2, pp. 137 – 175, 2007;

409 Vezi şi Gail Kligman, Politica duplicităţii. Controlul reporducerii în România lui Ceauşescu, (Bucureşti: Humanitas, 2000); Katerine Verdery, Socialismul. Ce a fost şi ce urmează, (Iaşi: Institutul European 2002, prima ediţie Princeton Unviersity Press, 1996), 114 – 130;

410 Voi reveni asupra acestui aspect în capitolul 5 al lucrării.

411 Propus şi definit de Ralph E. Smith în lucrarea The Subtle Revolution: Women at work, (Washington DC: The Urban Institute, 1979);

412 Raplh E.Smith, Movement of women into the Labour Force, în The Subtle Revolution: Women at work, Raplh E. Smith, ed., Washington DC: The Urban Institute, 1979, 1-29;

413 Vezi anexa Fişa de interviuri;

414 Vezi Lavinia Stan (coord), Prezentul trecutului recent. Lustraţie şi decomunizare în postcomunism, (Bucureşti: Curtea Veche, 2010);

415 Ca amintirea unui regim opresiv în care drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau masiv încălcate şi în care a fi cetăţean însemna mai degrabă a mima cât mai credibil cerinţele partidului.

416 C.S.O.P., Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, „Atitudini şi opinii despre regimul comunist din România”, 2010;

417 Vezi şi Raymond Aron, Democraţie şi totalitarism, (Bucureşti: All Educational, 2001); Pentru o radiografie a constrângerilor din România comnistă vezi şi Tiberiu Troncotă, România comunistă. Propagandă şi cenzură, (Bucureşti: Tritonic, 2006);

418 O explicaţie ar putea fi şi ceea ce Daniel Barbu numeşte “mitul nefericirii totalitare”. Vezi Daniel Barbu, „Destinul colectiv, servitutea involuntară, nefericirea totalitară: trei mituri ale comunismului românesc”, în Lucian Boia, Miturile comunismului românesc, (Bucureşti: Nemira, 1998), 191 – 197;

419 Mihaela Mirou, Societatea Retro, (Bucureşti: Trei, 1999), 16 ;