Conţinut 1 Istoria secretă a combustibililor fosili 2

ENERGIA PE BAZĂ DE COMBUSTIBILI FOSILI ŞI MEDIUL
Relaţia dintre energie şi mediu este de obicei văzută într-un aspect negativ; cum vom putea utiliza energia care va avea cel mai mic "impact asupra mediului"? Însa trebuie să fim precauţi; dacă discutăm despre un standard de valoare uman, trebuie să avem un impact asupra mediului. Orice animal supravieţuieşte într-un mod ce îi afectează mediul; noi o facem doar la o scară mult mai mare cu o abilitate mult mai mare. Trebuie să fim clari: este viaţa umană standardul nostru de valoare sau "lipsa impactului"?

Din punct de vedere al standardului uman, ar trebui să ne îngrijoreze într-un mod negativ numai impactul consumului de energie ce deteriorează mediul dintr-o perspectivă umană - precum descărcarea deşeurilor toxice într-un râu din apropiere sau umplerea unui oraş de smog.

De asemenea, ar trebui să considerăm că energia ne oferă o abilitate mai mare de a îmbunătăţi mediul, pentru a-l face mai sănătos şi mai sigur pentru oameni. Vom analiza acest aspect mai în detaliu în capitolele 4-7, însă pentru moment voi face doar observaţia că mediul natural nu este în mod natural un loc sigur şi sănătos; motiv pentru care oamenii din timpurile istorice aveau o speranţa de viaţă de 30 de ani. Mediul nostru natural ne ameninţă cu vietăţi dornice să ne omoare şi cu forţe naturale, inclusiv pericolele naturale climatice, care ne depăşesc foarte uşor.

Faptul că trăim într-un mediu în care apa pe care o bem şi mâncarea pe care o consumăm nu ne îmbolnăvesc şi că putem face faţă la climatul ostil se datorează în întregime energiei ieftine, din abundenţă şi de încredere. Energia este lucrul de care avem nevoie să construim case durabile, să purificăm apa, să producem cantităţi mari de hrană proaspătă, să generăm căldură şi aer condiţionat, să irigăm deşerturi, să secăm mlaştinile infectate cu malarie, să construim spitale şi să fabricăm produse farmaceutice, printre multe alte lucruri. Aceia dintre noi cărora le face plăcere să exploreze natura după bunul plac, nu ar trebui să uite faptul că energia ne permite acest lucru, avantaj pe care oamenii din era preindustrială nu l-au avut, din lipsă de timp, resurse şi tehnologie.

Ne vom reîntoarce asupra acestei teme mai târziu; pentru moment vreau doar sa subliniez că ori de câte ori avem mai multă energie, avem mai multă abilitate oriunde - inclusiv în acele domenii în care putem produce daune. Aşadar, atunci când privim la daunele sau riscurile de daune, trebuie, de asemenea, să luăm în considerare şi aspectele pozitive. Încă o dată, trebuie mereu să avem în vedere imaginea de ansamblu cu ceea ce aduce beneficii vieţii umane.
IMAGINEA DE ANSAMBLU
Am observat încercările combustibililor nefosili de a obţine energie ieftină, din abundenţă şi de încredere pentru miliarde de oameni eşuând mereu - deoarece niciunul dintre aceştia nu include un proces unde fiecare element să poată fi obţinut ieftin şi să fie de încredere.

Însă tehnologia combustibililor fosili pune totul cap la cap: poate obţine o sursă ieftină şi din abundenţă şi să o convertească în energie ieftină - la o scară ce poate genera energie pentru miliarde de oameni. Acesta este motivul pentru care atunci când oamenii aleg să folosească energie pentru a-şi îmbunătăţi viaţa, în 87% din situaţii aceştia aleg energia pe bază de combustibili fosili. Tehnologia este atât de avansată faţă de competiţie. Dacă dorim să avem energie ieftină, din abundenţă şi de încredere peste tot în jurul lumii, atunci avem neaparată nevoie de tehnologia combustibililor fosili. Dacă vrem să ne dezvoltăm, avem nevoie de această tehnologie.

Cu toate acestea, oponenţii energiei pe bază de combustibili fosili declară că există consecinţe catastrofale ca urmare a folosirii combustibililor fosili ce nu ne vor permite să înflorim. Aceasta va reprezenta tema nostră pentru următoarele capitole.

Însă înainte să ajungem acolo, trebuie să lămurim câteva aspecte: Dacă există urmări catastrofale datorate combustibililor fosili şi are sens să folosim o cantitate mult mai mică, acest lucru ar fi o tragedie epică, dacă luăm în considerare alternativele actuale. Nevoia de a ne baza pe energia solară, eoliană şi biocombustibili ar fi o situaţie de groază inimaginabilă, deoarece o civilizaţie care funcţionează cu energie ieftină, din abundenţă şi de încredere ar fi martora unei situaţii în care utilajele nu ar mai funcţiona, productivitatea ar fi distrusă, iar resursele ar dispărea.

Aşadar este îngrijorător să auzim politicienii discutând despre restricţionarea combustibililor fosili drept o "oportunitate interesantă". John Kerry, secretarul nostru de stat, a cărui slujbă este să prezinte părerile dominante ale Americii către restul lumii, a descris prospectul scoaterii în afara legii folosirea combustibililor fosili, chiar şi în cazul în care nu ar exista schimbări climatice catastrofale, în felul următor:
"Chiar şi în cazul în care cele mai negre previziuni despre schimbările climatice nu s-ar materializa, care ar fi daunele provocate prin luarea deciziei de a răspunde? Am avea de fapt un aer mai curat, am avea ape mai curate. Am avea surse de hrană mai sigure. Populaţia ar fi mai sănătoasă, datorită unei poluări mai scăzute a aerului cu costuri mai mici pentru sănătate. Acestea sunt lucrurile care s-ar întâmpla în cazul în care ne-am înşela şi am răspunde."
Acesta este "răspunsul" pe care l-au adoptat guvernele peste tot în lume - o reducere de 80% la emisiile de CO₂ în decurs de câteva decenii - ar conduce, conform tuturor evidenţelor pe care le avem, la moartea prematură a miliarde de oameni.

Energia pe bază de combustibili fosili este, pentru viitorul apropiat, necesară pentru viaţă. Cu cât producem mai multă, cu atât mai mulţi oameni vor avea abilitatea de a-şi îmbunătăţi viaţa. Cu cât producem mai puţină, cu atât va exista mai multă suferinţă şi decese. Aşadar, să nu utilizăm combustibilii fosili înseamnă un pericol mult prea mare - pericol de moarte pentru omenire.

Acest lucru ne aduce la problematica riscurilor majore privind consumul de combustibili fosili: schimbările climatice şi degradarea mediului. Atunci când ne gândim la riscuri trebuie să avem următorul aspect în vedere: motivul pentru care ne pasă de riscuri, este pentru că ele reprezintă un pericol pentru viaţa umană. Aşadar, dacă un lucru este esenţial pentru viaţa umană, precum combustibilii fosili, trebuie să analizăm toate riscurile din acest context.

Avem nevoie de o analiză riguroasă şi de ansamblu a impactului combustibililor fosili asupra mediului și climei. În mod clar trebuie să avem viaţa umană drept standard de valoare, iar dacă nu, înseamnă că suntem dispuşi să sacrificăm viaţa pentru ceva ce considerăm că este mai important. Cu acest standard, trebuie să privim imaginea de ansamblu, întregul context. Trebuie de asemenea să ne folosim de experţi drept consilieri, şi nu autorităţi, obţinând explicaţii precise cu privire la ceea ce se cunoaşte şi ce nu, pentru a putea să luăm cele mai bune decizii.

4

EFECTUL DE SERĂ ŞI EFECTUL DE FERTILIZARE

CONFUZII CLIMATICE

Crescând în Chevy Chase, Maryland, o suburbie din interiorul centurii de metrou a D.C., am învățat un singur lucru despre combustibilii fosili la școală în primii optsprezece ani din viața mea: aceștia sunt răi, deoarece au cauzat încălzirea globală. Nu a fost foarte clar în mintea mea ce era încălzirea sau cum funcționa, dar esența a fost aceasta: CO₂-ul pe care îl scuipă în aer SUV-ul părinților mei face Pământul mai fierbinte, și asta conduce la o mulțime de lucruri şi mai rele. Oh, și a mai fost un lucru pe care l-am învățat: că toţi cunoscătorii au fost de acord cu acest lucru.

Poate că dacă ți-aș spune că m-am alăturat imediat Greenpeace și am luptat împotriva combustibililor fosili, lucrul acesta ar face povestea mai bună, asta până am descoperit o farsă masivă pe care o voi dezvălui mai târziu în acest capitol.

Dar lucrurile nu s-au desfăşurat chiar aşa. Ca tânăr liber cugetător, în vârstă de șaisprezece ani, nu-mi plăceau toate discuţiile despre restricțiile politice legate de încălzirea globală. Deci, nu am fost niciodată aprope de Greenpeace. Dar, în același timp, ideea că aceasta a fost o chestiune demonstrată ştiinţific a fost extrem de importantă pentru mine. Provin dintr-o familie de oameni de ştiinţă (doi dintre bunicii mei au fost fizicieni, doi au fost chimişti) și mi s-a spus despre încălzirea globală nu de către profesori științific analfabeți care repetau ce au citit în ziar (şi nu numai de către ei), ci de profesorii mei de matematică și știință de renume internaţional din Programul de matematică, științe, și informatică de la Colegiul Montgomery Blair High .

Amintirea mea cea mai vie din ultimul an de şcoală, de la ora de statistică , este momentul în care profesoara mea, o femeie foarte deşteaptă, s-a oprit din vorbit despre statistici într-o zi și a început să vorbească despre pericolele încălzirii globale.

A discutat despre aceasta în ora de statistică și a fost atât de neclintită cu privire la subiect că ne-a dat tuturor impresia că aceasta este o chestiune în care cei cu înclinații științifice ar trebui să se implice.

Aceeași poveste şi la Duke ( Duke University). La cursul de chimie din anul întâi, profesorul – o legendă locală - James Bonk ne-a explicat că efectul de seră este o chestiune simplă de fizică și chimie și i-a învinuit pe republicanii care au negat asta.

În același timp, am plecat în căutarea de opinii alternative, aşa am devenit familiar cu existența profesioniştilor în domeniul ştiinţei climatice, cum ar fi Richard Lindzen de la MIT şi Patrick Michaels de la Universitatea din Virginia, care au susținut că încălzirea globală nu este aşa mare lucru cum se vrea a fi.

Ce ar trebui să fac cu toate astea? Ar trebui să fiu pro cea mai populară poziție? Profesorii mei de știință m-au învățat că istoric , aceasta a fost reţeta pentru eșec, și că ar trebui să credem lucruri numai dacă cineva poate aduce dovezi convingătoare pentru ele.

Dar au fost atât de multe care s-au întâmplat în discuțiile despre încălzirea globală. Nu știam cum să decid unde mint probele. Am auzit diferite părți spunând lucruri diferite despre nivelul mărilor, urșii polari, incendii, secete, uragane, creşteri ale temperaturilor, lucruri care au fost şi nu au fost cauzate de încălzirea globală, etc.

Ca să funcţioneze o astfel de dezordine, eu - la fel ca majoritatea, credeam - în tendinţa de a fi de partea oamenilor de ştiinţă sau comentatorilor ale căror concluzii mi s-au potrivit. Voi admite că am repetat cu lipsă de rigoare argumentele scepticilor încălzirii globale catastrofale care cred că era extrem de comună în rândul celor care cred asta. Dar nu am făcut asta pentru mult timp. Am recunoscut că nu știam cu adevărat ce să cred, și ideea că am putea face Pământul fundamental de nelocuit m-a speriat.
CALITATEA CLIMEI

Cele mai mari momente de claritate ale mele au venit de fiecare dată când am descoperit un autor sau vorbitor, care în loc de a da răspunsul lui particular la întrebarea despre încălzirea globală, încerca să o clarifice. De exemplu: "Ce înseamnă mai exact să crezi în "încălzirea globală"? O încălzire mai mică sau mai mare? O chestiune mai mică sau una mai mare? Cauzată în mai mică măsură de om sau în mai mare măsură? Accelerând sau deccelerând?

Având un trecut în filozofie, am recunoscut că cele mai multe discuții despre încălzirea globală nu ar sta în picioare nici cincisprezece secunde în faţa scrutării lui Socrate, cel care şi-a înstrăinat colegii atenieni cerându-le să definească ceea ce înţeleg atunci când folosesc vag nişte termeni. Cred că Socrate ar fi dărâmat teoria cuiva care ar fi vorbit vag de încălzirea globală sau de schimbările climatice, fără a fi clar ce versiune a acestei teorii a luat în considerare: încălzire ușoară sau încălzire catastrofală.

O sursă imensă de confuzie în discuția noastră publică este împărţirea persoanelor (inclusiv a oamenilor de știință) în "cei care cred în schimbările climatice" și "cei care neagă schimbările climatice" - aceştia din urmă fiind comparaţi nu-așa-subtil cu cei care neagă Holocaustul. "Cei care neagă" sunt ridiculizaţi pentru negarea existenţei efectului de seră, un efect prin care anumite molecule, inclusiv CO₂, iau undele de lumină infraroşie pe care Pământul o reflectă înapoi spre spațiu și apoi le reflectă înapoi spre Pământ, creând un efect de încălzire. Dar aceasta este un foc de paie. Fiecare persoană "din cele care neagă schimbările climatice" pe care o ştiu, a recunoscut existența efectului de seră, și mulți nu mai cred că omul a avut un anumit impact notabil asupra climei. Ceea ce ei neagă este că există dovezi ale unui impact catastrofal al efectului de încălzire provocat de CO₂. Asta este, ei au o opinie diferită cu privire la modul în care combustibilii fosili afectează clima – în special cu privire la natura și amploarea impactului lor.

După ce mi-a fost clar cu privire la cât de neclare au fost întrebările pe care le-am pus, am putut pune întrebări mai bune și primi răspunsuri mai bune. Și odată ce am înţeles mai clar cum să folosesc experții în calitate de consilieri, nu autoritățile, și cum să păstrez mereu în minte imaginea de ansamblu, am avut o șansă mult mai bună de a obține răspunsurile corecte la întrebările potrivite.

Iată cum am pus întrebările potrivite acum, având un standard de valoare uman.

Prima este: Cum afectează folosirea combustibililor fosili calitatea climei? Când ardem combustibili fosili, care sunt toate riscurile legate de climă și toate beneficiile care rezultă?

Având în vedere că standardul nostru este viața umană - vrem ca climatul în care trăim să fie cât mai bun posibil pentru viaţă - există două tipuri de efecte care pe care trebuie să le studiem și cântărim. Primul este impactul CO₂ asupra climei în sine. CO₂ afectează clima în cel puțin două moduri: ca un gaz cu efect de seră cu un impact de încălzire, dar și ca hrană pentru plante cu un impact de fertilizare (plantele sunt o parte importantă a sistemului climatic, precum și un beneficiu al unui climat locuibil.) Mă voi referi la acestea ca efectul de seră și efectul de fertilizare. Al doilea impact al CO₂, care este rareori menționat, este tendința combustibililor fosili de genera o energie abundentă, ieftină, de încredere pentru a amplifica capacitatea noastră de a ne adapta la condiţiile climatice - pentru a maximiza beneficiile pe care le putem avea de la vremea bună și precipitațiile ample cât și pentru a minimiza riscurile provocate de valurile de căldură, temperaturile foarte scăzute și secetă. Mă voi referi la acesta ca efectul de energie.

Discuţia despre schimbările climatice presupune adesea cazul în care orice schimbări climatice provocate de om sunt mari , dacă nu catastrofale, și capacitatea noastră de a ne adapta nu este tot atât de importantă. Acest lucru este inacceptabil. Este dăunător să presupunem că ceva este mare sau mic, pozitiv sau negativ, înainte de a vedea probele. De fapt trebuie să investigăm faptele. S-ar putea ca efectul de seră să conducă la o cantitate mică, benefică de încălzire sau utilizarea sau nu a combustibililor fosili pentru a construi o infrastructură robustă să fie diferența între două sute de oameni care mor din cauza asta sau două sute de mii de oameni care mor într-un uragan.

Desigur, obținerea probelor este adesea grea, din cauza a atât de multe rapoarte contradictorii, acesta fiind motivul pentru care este atât de important să obținem de la experți ceea ce ei ştiu sau nu ştiu cu certitudine, în mod clar și precis.

Concluzia: Pentru cele trei efecte majore de impact a combustibililor fosili asupra climei – efectul de seră, efectul de fertilizare, efectul de energie - vrem să știm cum acționează și modul în care acestea ne afectează, întrebându-ne mereu, "Cum știm?”
LOCUIBILITATEA CLIMEI 101
Pentru a înțelege modul în care fiecare utilizare a combustibililor fosili este relevantă pentru climă - trebuie să fie clar despre ce anume vorbim atunci când vorbim despre climă și climatul locuibil. Un loc bun de unde putem începe este cu atmosfera.

Atmosfera este amestecul de gaze din jurul Pământului (menținută de câmpul său gravitațional) care face posibilă viața cu oxigen (pe care-l respiră oamenii), dioxid de carbon (pe care-l respiră plantele), azotul (cu care se hrănesc plantele), etc. Este un sistem fascinant, fluid care cauzează căldura soarelui, și apa oceanelor, și a vieții plantelor de pe suprafața Pământului care conduce la tot felul de condiții meteorologice de jur împrejurul globului.

Vremea se referă la prezentarea condițiilor atmosferice pe termen scurt, în special la temperaturi și precipitații. Pe Pământ la un moment dat, există o gamă foarte mare de climate mai reci și mai calde, cu diferite modele meteorologice care au diferite beneficii și riscuri pentru viața umană. Clima este tendința vremii într-o anumită regiune pe termen lung (măsurată de obicei în trepte de 30 de ani): cât de cald sau rece devine, cât de multe precipitații există, ce fel de furtuni pot apărea, etc. sistemul climatic global este suma condițiilor atmosferice de jur împrejurul globului de-a lungul timpului.

Vorbind despre "climă" se tinde să se deformeze modul cum funcționează clima. Face ca clima să pară ceva uniform și neschimbător, mai degrabă decât ceva ce face parte dintr-un sistem divers, în continuă schimbare.

Schimbările climatice reprezintă o schimbare a modelelor meteorologice generale la nivel local. Schimbările climatice la nivel mondial, de multe ori echivalate cu schimbările climatice în sine sau cu schimbările climatice provocate de om, sunt schimbări în sistemul climatic global și în diversele subclimate ale sale. Există mulți factori care afectează climatul local şi global, inclusiv schimbări în intensitatea soarelui, schimbări în viața plantelor, care modifică concentrația diferitelor elemente ale atmosferei și, prin urmare, schimbă, de exemplu, cantitatea de vapori de apă din aer. La nivel local, activitatea umană poate avea efecte majore. În Phoenix, de exemplu, temperaturile din centrul orașului sunt cu până la 10 grade Fahrenheit mai mari decât în zona rurală.

Cum poate clima și schimbările climatice să ne afecteze? Un adevăr esențial este că clima este în mod natural schimbătoare și periculoasă. În lipsa unei civilizații moderne, dezvoltate, orice climă va copleși frecvent ființele umane cu riscurile - legate de căldură extremă, frig extrem, furtuni, inundaţii - sau poate copleşi ființele umane cu beneficiile (precipitaţii insuficiente, căldură insuficientă). Popoarele primitive se rugau fierbinte la zeii climatici deoarece aceştia au fost aproape în totalitate la mila sistemului climatic natural schimbător şi periculos.

În orice epocă, este ușor să ne gândim că vremea schimbătoare şi periculoasă este unică pentru epoca noastră și trebuie să o dovedească ceva schimbări climatice dramatice, fie naturale, fie provocate de om. În fiecare an, ziarele sunt pline de titluri despre evenimente dramatice, de multe ori tragice, legate de climă - titluri ca acestea:
●"20.000 de morţi în cutremur: Pagube în creștere, cadavre plutind în jos pe Gange spre mare"

●"100 de răniți, pagubele materiale depășesc 1.000.000 $": Tornada loveşte trei state, rece ca gheaţa în zona de Nord "

●"Bilanţul tragic de morţi în furtuni în Statele Unite urcă la 60 "

●"1500 japonezi morţi în incendiul din Hakodate ; 200.000 fără adăpost: cel mai mare oras la nord de Tokyo este în ruine și primarul spune că este un iad"

●"Un val de flux a distrus orașele de pescari în Norvegia"

●"Val de căldură în Antarctica: Exploratorii nedumeriţi, dar mulțumiţi"

●"7 vieți pierdute într-o furtună tropicală care biciuieşte Louisiana: Uraganul ajunge în interiorul continentului şi apoi îşi revarsă furia asupra lui"

●" Cutremurul puternic s-a simţit în regiuni îndepărtate ale globului”

●"Pământul se încălzește: Ce ne dezvăluie gheţarii elveţieni"

●"Moarte şi suferinţă pe scară largă din cauza secetei în China "

●"Bilanţul inundațiilor la cote mari: peste 100 de cadavre recuperate, 500 de persoane dispărute în Sudul Poloniei"

●" Malaria din Cuba în creștere: mii de persoane s-au îmbolnăvit în sezonul obişnuit de răspândire al acestei boli"

●"Vestul-mijlociu speră să scape de căldură; 602 morţi"

●"5.000.000 de persoane se confruntă cu foametea în zona de secetă"

●"Românii sunt alarmaţi de epidemia de holeră"
În timp ce citiţi titlurile acestea ele par răsărite direct din știrile de astăzi, ele sunt de fapt din 1934 - înainte de începerea emisiilor semnificative de CO₂. Clima este întotdeauna schimbătoare, clima este întotdeauna periculoasă.

Să luăm problema nivelului mării. Suntem învățați să ne gândim că creșterea nivelului mării se datorează unui rău adus naturii de emisiile de CO₂ provocate de om. Vom studia tendințele de astăzi ale nivelului mării, și rolul pe care îl are folosirea combustibililor fosili în asta, mai târziu în acest capitol, dar este aproape universal recunoscut faptul că orice creștere a nivelului mării de astăzi este mică în comparație cu enorma, rapida creștere a nivelului mării care a survenit acum peste zece mii ani.

Astfel, schimbările climatice, vremea extremă, instabilitatea, și pericolele sunt toate inerente chiar dacă este sau nu afectată clima de emisiile de CO₂.

Astfel, atunci când ne gândim la modul în care utilizarea combustibililor fosili afectează calitatea climei, nu ne întrebăm : Am luat un climat stabil şi sigur și l-am făcut periculos? Ci: Am făcut noi clima schimbătoare şi periculoasă, mai sigură sau am făcut-o şi mai periculoasă?

Vom începe cu sursa potenţială de risc: efectul de seră.
TEAMA DE EFECTUL DE SERĂ
Efectul de seră este elementul central pe care se bazează predicţia schimbării climatice catastrofale. Există trei părţi de bază pentru predicție. (1) Gazele de seră provocate de om prin arderea combustibililor fosili care vor determina încălzirea dramatică a sistemului climatic global. (2) Încălzirea globală dramatică va determina o schimbare dramatică, dăunătoare în sistemul climatic global. (3) Aceste modificari vor copleși capacitatea de adaptare a ființelor umane, făcând planeta mult mai puțin locuibilă.

Aceştia sunt paşii care conduc numeroși oameni de știință, lideri de mediu, și lideri politici să facă declarații ca James Hansen, probabil cel mai proeminent om de știință în politici climatice din lume: "Directorii executivi ai companiilor energetice care utilizează combustibili fosili știu ce fac (prin emiterea de CO₂) și sunt conștienți de consecințele pe termen lung, dar continuă afacerea ca de obicei. În opinia mea, aceştia ar trebui să fie judecaţi pentru crime împotriva umanității și naturii.”

Dacă un element al fricii de efectul de seră se dovedeşte a fi fals – dacă emisiile de CO₂ nu sunt cauza încălzirii dramatice, dacă încălzirea dramatică nu cauzează schimbări climatice dăunătoare, sau dacă ființele umane se pot adapta bine, atunci emisiile de CO₂ nu sunt catastrofale.

Investigând dacă acestea sunt sau nu catastrofale, vom începe cu baza: cantitatea de încălzire cauzată de efectul de seră de la adăugarea de mai mult CO₂ în atmosferă.

CE ESTE EXACT EFECTUL DE SERĂ
Efectul de seră este un efect de încălzire al anumitor molecule, inclusiv apa și dioxidul de carbon, atunci când acestea sunt în atmosferă. Când radiațiile infraroşii din soare se reflectă de pe planetă și se îndreaptă spre spațiu, aceste molecule, numite amortizoare infraroșu, reflecta o parte din ea înapoi, provocând căldură. Ca analogie, impactul acestor gaze în atmosferă, în impactul încălzirii, este sera de sticlă care păstrează căldura pentru plante.

Datorită efectului de seră, suprafața Pământului este cu multe grade mai caldă decât ar fi altfel. Mulți oameni de știință spun că, planeta ar fi cu cam 33 grade Celsius (59 grade Fahrenheit) mai rece - o ultra – epocă de gheaţă.

Când combustibilii fosili - hidrocarburi – sunt arşi, sau oxidaţi, hidrogenul se transformă în H₂O şi carbonul se transformă în CO₂.

Este de remarcat faptul că fiecare parte a acestui proces are un impact climatic. H₂O introduce vapori noi de apă în sistemul climatic și arderea combustibililor fosili adaugă căldură în sistem - dar ambele efecte sunt prea mici pentru a face o diferenţă notabilă. Mult mai important, activitățile umane oferite de combustibilii fosili sunt perfect capabile să afecteze climatele locale. În orașe, cărămizile, pavajele și clădirile împiedică fluxul de ventilaţie creat de vânturi, cresc temperaturile, în special minimele pe timp de noapte, făcând frecvente valuri de căldură. Această încălzire locală provocată de om este adesea de departe mult mai mare decât tendința de încălzire globală din ultimii 150 de ani, care este de 0,8 grade Celsius (1,44 grade Fahrenheit, o cantitate care nu poate fi percepută fără instrumente) .

Să aruncăm o privire asupra dioxidului de carbon ( CO₂ ). Este un gaz de seră care există în cantități infime în atmosferă - chiar sub 0.03 % (270 părți per milion, ppm) înainte de revoluția industrială, un nivel pe care l-am crescut la 0,04 % (396 ppm) .

Cum știm despre efectul de seră dat de emisiile de CO₂? Cel mai bun mod: poate fi studiat într-un laborator. Este măsurată diferenţa de temperatură dintre o cutie cu un plafon de sticlă și concentrațiile normale de gaze atmosferice și una cu CO₂ suplimentar atunci când lumina soarelui trece prin în el.

Ca în cazul oricărui efect, există o întrebare crucială: Care este magnitudinea sa - inclusiv la ce rată de CO₂ suplimentar se modifică efectul? Unele fenomene sunt liniare, ceea ce înseamnă că la fiecare moleculă de CO₂ adăugată la sistem se va adăuga o unitate de căldură de aceeași dimensiune ca precedenta. În unele fenomene, efectul este în continuă creștere sau accelerare; în acest caz, fiecare moleculă de CO₂ adăugată la sistem ar fi mai puternică decât precedenta (acesta este sensul pe care ni-l dau cele mai populare tratate despre efectul de seră). Apoi, există fenomenul de diminuare sau decelerare - fiecare moleculă de CO₂ adăugată la sistem ar fi mai puțin puternică decât precedenta.

Oricine discuta această problemă ar trebui să știe în care situaţie se află efectul de seră. În timp, m-am întâlnit cu mii de studenți care cred că efectul de seră cauzat de CO₂ este o amenințare mortală, dar nu mă pot gândi la zece care ar fi putut să-mi spună despre care situaţie a efectului este vorba. Chiar "experții" nu știu de multe ori, în special aceia dintre noi care se concentrează numai pe impactul asupra laturii umane. Am vorbit recent cu un savant de renume internațional care mi-a spus cât de dezastruos este efectul de seră , și am întrebat-o la care situaţie a efectului se referă . Nu știa. Ceea ce i-am spus nu i-a dat de gândit, dar cred că ar trebui să-i dea.

După cum arată următoarea ilustrare, efectul de seră al CO₂ este un efect de diminuare extremă – un efect cu o scădere logaritmică. Aşa arată efectul când este măsurat într-un laborator.

Observați că suntem la doar 400 ppm (ceea ce înseamnă că CO₂ este 0,04% în atmosferă), caz în care efectul începe cu adevărat să scadă; efectul de încălzire al fiecărei noi molecule nu este mare.

Acest lucru înseamnă că părțile per milion inițiale de CO₂ sunt responsabile de marea majoritate a încălzirii atmosferei noastre. Imaginea de mai jos arată cum, plecând de la valori egale, efectul de încălzire cu fiecare creștere suplimentară de CO₂ este mai mic și mai mic.