Criminologie
Yüklə 1,93 Mb.
|
FINTA SORIN SILVIUSpălarea banilor murdari prezintă un interes aparte în ansamblul elementelor investigaţiei penale. Celebrul gangster Al Capone, a deschis în plină prohibiție la Chicago, mai multe spălătorii de rufe prin intermediul cărora camufla proveniența ilegală a banilor obținuți în special din contrabandă, evaziune fiscală sau trafic de persoane. Banii lichizi erau înregistrați în contabilitate și declarați ca fiind obținuți din activitatea economică aparent legală, de spălare a rufelor.28 A apărut astfel expresia ”money loundering”, consacrată ulterior de cotidianul ”The Guardian”, în anul 1973, în contextul scandalului ”Watergate”, în care fostul președinte american Richard Nixon a fost acuzat că a disimulat proveniența ilegală a unor fonduri financiare dispunând transferul acestora către bănci din Mexic și apoi ”albirea” fondurilor prin viramente efectuate către o companie din Miami, controlată de apropiați ai fostului președinte. Cercetările în domeniu29, au demonstrat că după procesul de ”albire”, banii de proveniență infracțională sunt reintroduși în circuitul infracțional, alimentând practic grupările criminale, conferindu-le resursele necesare pentru perfecționare, continuitate și implicit forța de penetrare a structurilor legitime ale statului de drept. După atacurile de pe teritoriul SUA din 11.09.2001, interogarea suspecţilor de terorism a fost axată în special pe stabilirea resurselor financiare de care au dispus sau dispun organizațiile teroriste. Cei eliberaţi din baza navală americană din Guantanamo-Cuba, au oferit informații intens mediatizate, generatoare de dezbateri şi motive de îngrijorare legitimă, referitoare la delimitarea interogării de tortură.30 Anchetatorii militari americani au evaluat prioritățile din perspectiva sentimentului de securitate de care trebuie să se bucure cetățenii SUA și au decis să adopte unele măsuri de anchetă controversate, destinate identificării și indisponibilizării resurselor financiare ce pot fi folosite de organizațiile teroriste, fiind invocat războiul împotriva terorismului și necesitatea de a combate atacurile prin metode ce presupun și încălcări ale drepturilor fundamentale. Au fost lansate în mass-media numeroase întrebări cu privire la justificarea nerespectării drepturilor fundamentale, invocându-se superioritatea dreptului la viață în raport cu dreptul la un proces echitabil al suspecților de terorism. Cu siguranță că deciziile adoptate la acest nivel, au avut la bază o analiză riguroasă a informațiilor, care oferă anchetatorilor moderni acele pachete informative numite în literatura de specialitate ”intelligence”. Trăim o eră în care fluxurile permanente de informații generează o masă uriașă de date, o ”supraabundență informativă” care necesită nu doar analiză, interpretare și selecție, ci și o foarte riguroasă organizare atât a datelor informatice cât și a resursei umane specializată în investigarea economico-financiară.31 Un număr redus de persoane cu putere decizională cunosc informațiile smulse în cadrul anchetelor respective, importanța informațiilor în prevenirea unor atacuri ulterioare sau în indisponibilizarea unor fonduri financiare aflate la dispoziția entităților teroriste. Relativ recent, Bastian Obermayer și Frederik Obermayer, jurnaliști de investigație la cel mai mare cotidian din Germania, (”Suddeutsche Zeitung”) au publicat modul în care au inițiat anchetele asociate documentelor celebre deja, ”Panama Papers”, caracterizate de Edward Snowden32 ca fiind ”cea mai mare scurgere de informații din istoria jurnalismului”. Ne este dezvăluită astfel, o lume paralelă, pe care Casa de avocatură panameză ”Mossack Fonseca” a creat-o, o lume a celor mai bogați dintre bogați ( numiți de autori ”Uberrich”= ultrabogaţi)33 oameni mânați de lăcomie, care și-au dat mâna cu bancheri, avocați, consultanți financiari și experți fiscali pentru a-și ascunde resursele financiare obținute ilegal, în spatele unor companii paravan create în Panama, Insulele Virgine Britanice, Elveția, Seychelles și alte paradisuri fiscale. Sunt fonduri provenite din acte de corupție săvârșite de politicieni din Africa, Rusia, America de Sud sau din state europene, dar și fonduri provenite din activități de crimă organizată. Casa de avocatură Mossack Fonseca și-a oferit serviciile pentru înregistrarea unor companii paravan care permiteau cu ajutorul unor directori de fațadă ascunderea provenienței ilicite a unor mari sume de bani. Energia criminală revoltătoare descrisă de cei doi jurnaliști, ascunsă în paradisuri fiscale, în spatele unor oameni politici aparent onorabili, sau în spatele unor instituții financiare care se pretind respectabile, nu a ocolit din păcate România. Cu siguranță, autoritățile statului vor aduce la lumină cel puțin o parte a acestor sume de bani, de care ar fi avut mare nevoie sistemul de sănătate, sistemul de educație sau cel de asistență socială. Pentru a putea gestiona informațiile obținute, echipei de jurnaliști specializate în investigații i-a fost alocat un nivel întreg al turnului din Munchen în care își are sediul cotidianul ”Suddeutsche Zeitung”, iar pentru prelucrarea volumului imens de date a fost necesar un super-computer cu 128 de gigabytes memorie de lucru și cinci unități de 8256 terabytes în valoare de 17484,36 euro. Măsurile de securitate au fost de asemenea adecvate sensibilității informațiilor gestionate, cu implicații asupra vieții politice din mai multe state ale lumii, întrucât datele respective sunt verificate în prezent de analiști și jurnaliști din întreaga lume. În România, anchetele penale în domeniul spălării banilor suferă din păcate din cauza insuficientelor resurse umane specializate, datorită lipsei unor resurse administrative și logistice adecvate pentru gestionarea volumului foarte mare de date, precum și datorită deficiențelor care persistă la nivelul autorităților fiscale. O abordare conspiraționistă, ar sublinia faptul că nu sunt întâmplătoare aceste deficiențe, statul fiind responsabil de prioritizarea alocării resurselor în funcție de nevoile identificate. Spre exemplu, este destul de dificil de imaginat că un specialist în domeniul financiar-bancar ar fi atras de o carieră în poliție, în domeniul combaterii fenomenului de spălare a banilor, câtă vreme salarizarea este similară cu a unui polițist local sau jandarm. În aceste condiții, mediul privat, devine mult mai atractiv. Etapele investigării unor infracțiuni de spălare a banilor comise de membrii ai unor grupări de criminalitate organizată, presupun cercetarea mai multor persone juridice aflate în relații comerciale. Controlul schemei de spălare a banilor este asigurat de persoanele fizice din spatele companiilor solvabile aflate în amonte, consiliate de avocați, bancheri sau experți contabili. Astfel, este necesară documentarea circulației documentelor, a mărfurilor (dacă există) și în paralel circulația banilor. Potrivit fostului secretar de stat din Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, ”mai mult de jumătate din suma de 170 de miliarde de euro care nu este încasată din TVA la nivel european, are drept cauză frauda de tip carusel”.34 În România, sume importante de bani provenite din fraudele carusel cu TVA intracomunitar, au fost spălate în special după anul 2008. De cele mai multe ori, circulația mărfurilor purtătoare de TVA nu coincide cu cea a documentelor de transport. Sunt realizate tranzacționări fictive între societăți ”producătoare de facturi”, care în final se înregistrează cu datorii mari față de stat (în special TVA-ul) iar la finalul anchetei nu mai pot fi executate silit, fiind insolvabile. Sunt necesare activități investigative și de cercetare complexe, care să dovedească dincolo de orice dubiu vinovăția persoanelor puse sub acuzare: verificarea sediilor, domiciliilor fiscale, sediilor secundare, verificarea declarațiilor fiscale ( formularele ANAF 100, 101, 112, 300, 390, 394), verificarea/expertizarea documentelor și semnăturilor depuse la Registrul Comerțului, la unitățile bancare unde au fost deschise conturi, verificarea persoanelor care au cesionat părți sociale sau care au închiriat spațiile declarate la Registrul Comerțului. Pentru clarificarea surselor de finanțare este necesară punerea în aplicare a mandatelor tehnice de supraveghere a conturilor bancare și ulterior analiza fluxurilor financiare între entitățile implicate în spălarea banilor. Ancheta trebuie să aducă la lumină modul în care erau completate facturile fiscale, de către cine, din dispoziția cui și care era modalitatea de comunicare a dispozițiilor de plată. Totodată, ”oamenii de paie” (care deseori în cauzele din România au fost cetățeni străini, uneori studenți arabi, proveniți din țări non-UE, necooperante) trebuie verificați în evidențe pentru stabilirea tuturor societăților comerciale în care figurează cu participații. Audierea în calitate de martori a șoferilor care figurează pe documentele vamale și cele fictive de transport marfă, reprezintă o altă activitate necesară în faza urmăririi penale cu privire la faptă, ca și modul în care erau retribuiți toți cei implicați în realizarea circuitelor destinate conferirii unei aparențe de legalitate acestor tranzacții. Pentru probarea circuitului financiar sunt necesare dosarele de deschidere de cont, fișele cu specimene de semnături, documentele justificative aferente operațiunilor de încasări și plăți, rulajele conturilor, declarațiile privind sursa fondurilor și beneficiarul real, rapoartele de tranzacții suspecte precum și datele persoanelor autorizate să efectueze tranzacții online, cu ajutorul dispozitivelor de tip token. Întregul probatoriu trebuie completat cu rezultatele verificărilor fiscale efectuate de Direcția Generală Antifraudă, cu rapoarte de constatare tehnico-științifică contabilă, rapoarte de constatare tehnico-științifică financiară sau rapoarte de constatare tehnico-științifică grafică. Retragerile de numerar trebuie analizate distinct, pentru identificarea ATM-urilor, a beneficiarilor reali și a destinației sumelor retrase în numerar. Cooperarea judiciară internațională în materie penală oferă probe importante pentru dovedirea vinovăției, mai ales în cazul fraudelor de tip carusel. Sunt necesare de la statul pe teritoriul căruia persoana juridică își are sediul, datele de la Registrul Comerțului (istoric, obiect de activitate, structura acționariatului), datele aferente rulajului conturilor, corespondența relevantă privind plățile efectuate și încasările înregistrate, persoanele implicate și documentele justificative. În etapele ulterioare, organele de anchetă completează probatoriul cu ajutorul mijlocelor oferite de Codul de procedură penală (percheziții domiciliare, informatice, interceptări ale comunicațiilor, înregistrări, investigatori sub acoperire, măsuri asiguratorii). Pentru a-și orienta ancheta în direcția corectă și pentru a exploata eficient volumul mare de informații pe care anchetele în domeniul spălării banilor le presupun, anchetatorii pot apela la structuri specializate în analiza informațiilor, îndeosebi pentru analize operaționale, ”direcționte pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt, cu impact imediat în organizarea activităților operative”35 Un rol deosebit de important în orientarea anchetei, pe lângă analizele operaționale, îl are clasica activitate de ascultare a martorilor, suspecților sau inculpaților, cu privire la comiterea infracțiunilor din care s-au obținut banii murdari (evaziune fiscală, trafic de droguri, trafic de persoane, fraude informatice, etc.) „Ascultarea persoanelor este o activitate ieftină, din punct de vedere economic, cu un potenţial uriaş pentru aflarea adevărului, ce trebuie perfecţionată continuu.”36 Pentru a beneficia de „pasul înainte”, atât de necesar anchetatorului modern, acesta nu se mai poate baza doar pe superioritatea conferită de experienţă, studii juridice sau cunoștințe de criminalistică, întrucât este necesară adaptarea permanentă la evoluţiile din domeniu, la exploatarea tehnicilor de analiză a informaţiilor, concomitent cu preocuparea pentru înţelegerea impactului şi influenţei tehnologiei moderne asupra investigaţiei penale. Pentru a adresa întrebările adecvate într-o anchetă, investigatorul trebuie să fie familiarizat cu informaţia transmisă cu ajutorul tehnologiei moderne şi să înţeleagă rapid răspunsurile primite, astfel încât să nu fie perceput de suspect ca un ignorant şi să nu piardă momentul psihologic care generează acel sentiment de eliberare prin mărturisire. Contribuţia majoră în soluţionarea cazurilor au avut-o de fiecare dată anchetatorii, de regulă „pentru că cineva a vorbit”, fie un martor, fie un complice, un tăinuitor sau chiar suspectul. Superioritatea pe care anchetatorul o dobândește atunci când beneficiază de avantajul unui pachet analitic, înlesnește ancheta și poate determina suspecții să mărturisească. Există numeroase opinii, conform cărora adevăraţii anchetatori se nasc, precum şi opinii contrare, conform cărora un bun anchetator se formează în timp, prin acumularea de experienţă.37 Însă experienţa nu garantează şi competenţa şi nici nu poate substitui conduita de autoperfecționare. Reuşita unui anchetator poate părea uneori întâmplătoare. Nu este cazul reușitelor în domeniul combaterii fenomenului de spălare a banilor. Hotărârea judecătorească este în cele din urmă raportul de evaluare pentru întregul proces de analiză a datelor, probelor sau riscurilor identificate. Asumarea responsabilităţii pentru fapta săvârşită, aduce de cele mai multe ori şi date suplimentare, care întăresc ansamblul probatoriului, iar uneori sunt scoase la lumină elemente de noutate, referitoare la împrejurări agravante sau circumstanţe atenuante, complici sau tăinuitori, despre care anchetatorii nu aveau cunoştinţă iniţial. O mică parte din absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior, devin anchetatori, iar o parte şi mai mică ajung anchetatori foarte buni. Din acest motiv, cunoştinţele anchetatorilor de excepţie trebuie să fie studiate, organizate şi diseminate sistematic, în cadrul unor programe de pregătire orientate spre grupuri ţintă. Informaţia de care dispune un anchetator, poate fi colectată din trei surse: sursele umane, probele fizice şi cele obţinute din înregistrări ale unor date. Nu este însă suficient pachetul de date furnizat de un program informatic, dacă anchetatorul nu adaugă cunoştinţe rezultate din experienţă, pregătire profesională şi poate cel mai important, vocaţie sau o înclinaţie nativă spre căutarea adevărului. BIBLIOGRAFIE
Yüklə 1,93 Mb. Dostları ilə paylaş:
|