Cuprins Contents

9.Dezvoltare economică locală şi mediul de afaceri

Aşezările urbane au apărut ca rezultat al diviziunii muncii şi dezvoltarea meşteşugurilor. Ele constituie locul în care s-au dezvoltat intensiv industriile, datorită concentrării forţei de muncă şi a dezvoltării utilităţilor pentru acestea. Efectul a fost că odată cu creşterea economică a avut loc şi dezvoltarea socială, valoarea creată de activitatea economică contribuind la finanţarea programelor sociale, care inevitabil apar în aglomerări umane.

O limitare considerabilă a dezvoltării activităţii economice în sector o constituie suprafaţa disponibilă, tot mai mică, pentru înfiinţarea de întreprinderi productive, în domenii complet nepoluante.

Din păcate, în acest domeniu şi în actualul context, primăria nu poate face multe, singura pârghie directă fiind reducerea taxelor şi a impozitelor. Înfiinţarea unui compartiment de planificare şi consultanţă, cu oameni pregătiţi şi acest domeniu, şi cu largi abilităţi de acţiune, ar putea ajuta la dezvoltarea economică, dar numai în parteneriat strâns cu mediul de afaceri.
Strategia de la Lisabona - În 2000, Consiliul European de la Lisabona a stabilit o strategie pe zece ani pentru a face Uniunea „cea mai competitivă şi dinamică economie mondială bazată pe cunoaştere, capabilă de dezvoltare economică durabilă cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o intensă coeziune socială”. Ca urmare a unei evaluări pe termen mediu a rezultatelor obţinute de către statele membre, Strategia de la Lisabona a fost revizuită în februarie 2005, iar ţintele ei au fost reorientate.

Administraţia locală va sprijini mediul de afaceri şi în special Eco-întreprinderile, ce vor deveni factori de dezvoltare economică.

Se va urmări creşterea competitivităţii economiei locale pe termen lung pentru a face faţă globalizării.

Dezvoltarea liberă a firmelor este împiedicată de mai multe probleme, dintre care putem enumera: lipsa de stimulente financiare, birocraţie pentru diverse avize şi aprobări, lipsa de spaţii şi terenuri pentru dezvoltare, lipsa de programe de instruire, etc.

Astfel firmele au şanse mari de eşec în primii doi ani, dacă nu li se asigură facilităţi diverse, care să le sprijine în depăşirea etapei de înfiinţare şi trecerea la un număr de salariaţi superior, de cel puţin 20 persoane (lansare).

Primăria are competenţe minime în stimularea dezvoltării afacerilor şi în consecinţă duce lipsa de personal calificat în domeniul dezvoltării economice şi de elaborare de programe în domeniu. Pentru a putea deveni un jucător activ în domeniul dezvoltării locale trebuie să-şi dezvolte o capacitate administrativă în acest domeniu.

Cu toate că dezvoltarea activităţilor economice, de producţie, este limitată semnificativ, datorită lipsei de spaţii şi a tendinţei de a dezvolta în locul fostelor fabrici proiecte imobiliare, există sectorul terţiar, cel al serviciilor din diferite domenii, ce va putea să se dezvolte în continuare semnificativ, ne-necesitând hale de producţie tradiţionale şi deci suprafeţe de teren întinse. Numai pentru acest lucru administraţia nu trebuie sa rateze ocazia dezvoltării unui compartiment propriu de dezvoltare economică
Obiective

• 
  Dezvoltarea mediului de afaceri din Sectorul 4
  
• 
  Iniţierea de parteneriate public – private pentru dezvoltarea economica locală
  
• 
  Sprijinirea patronatelor şi asociaţiilor profesionale
  

Măsuri

• 
  Dezvoltarea unui parc tehnologic important, până în anul 2020
  
• 
  Sprijinirea consultanţei în afaceri
  

Indicatori

• 
  Nr. de noi firme înfiinţate anual
  
• 
  Nr. de locuri de muncă existente în Sectorul 4
  
• 
  Nr. de incubatoare de afaceri şi parcuri tehnologice
  
• 
  Veniturile bugetare directe de la mediul de afaceri
  
• 
  Nr. de proiecte co-finanţate de administraţie
  
• 
  Nr. de noi locuri de muncă create datorită intervenţiei administraţiei
  

10.Promovarea turismului urban şi a serviciilor adiacente

Strategia regională (Bucureşti şi Ilfov) de turism se bazează pe rolul istoric al Bucureştiului, pe imagine, pe valori simbolice şi geo-politice, promovându-l ca o capitală europeană renovată, localizată la graniţa continentului, ca o poartă est-europeană, deschisă în mod tradiţional influenţelor multiculturale.
Totuşi, în ciuda faptului că Bucureşti poate oferi o mare varietate de atracţii turistice „în afara sezonului”, clasificarea începând de la ţinte culturale (cum ar fi muzee, expoziţii de artă, clădiri istorice), până la evenimente de divertisment (cum ar fi spectacole de teatru, festivaluri muzicale, târguri internaţionale, evenimente sportive) şi la locuri de agrement (de ex. spaţii verzi, bazine de înot şi lacuri), potenţialul turistic al oraşului nu este pe deplin valorificat. Cei mai importanţi factori care împiedică Bucureştiul să redevină „Micul Paris” est-european sunt: gestiunea necorespunzătoare a moştenirii sale culturale şi istorice, şi nivelul scăzut de specializare a serviciilor turistice.
Sectorul 4 poate juca o carte importantă pe dezvoltarea turismului urban, conexat la patrimoniul cultural şi arhitectonic existent, şi la diversele evenimente de larg interes care pot fi organizate în sector.
În oraşele care au dezvoltat acest tip de turism se pune accentul pe vizitarea catedralelor şi a bisericilor, a ruinelor de tot felul precum şi a restaurantelor şi a unităţilor de agrement (jocuri, cazinou, etc.).

Obiective

• 
  Renovarea patrimoniului cultural până în anul 2020 devenind atracţia turistică a capitalei.
  
• 
  Promovarea patrimoniului cultural al Sectorului 4
  

Indicatori

• 
  Nr. de turişti în Sectorul 4
  
• 
  Nr. de locuri în restaurantele sectorului
  
• 
  Valoarea încasărilor generate de fluxul turistic
  
• 
  % de turişti străini din total vizitatori