Drept comercial

12. Aplicare nelegală a dispoziţiilor art. 1551 Cod procedură civilă. Intoarcere executare prin restabilirea situaţiei anterioare, cu consecinţa eliberării recipisei CEC emise pe numele creditoarei (art. 4041 alin. 1 Cod procedură civilă).

Prin cererea adresată Tribunalului Constanţa – Secţia Comercială şi înregistrată sub nr.3940/COM/05.12.2001, reclamanta SC T. SA Iaşi a solicitat instanţei a dispune prin încheiere pronunţată în cameră de consiliu, eliberare de la Registrul de valori a recipisei CEC în valoare de 5 miliarde lei consemnaţi la CEC pe numele creditoarei SC S. SA Galaţi, urmând a fi reconfirmată şi reconsemnată pe numele şi la dispoziţia SC T. SA Iaşi, spre a fi încasată.

Motivând cererea, petenta învederează în esenţă că, în temeiul titlului executor Hotărârea arbitrală nr.7/1999 a Arbitrajului Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi, SC T. SA Iaşi a fost obligată la plata sumei de 27.151.854.347 lei cu titlu de penalităţi de întârziere către SC S. SA Galaţi.

Prin executarea silită efectuată de executorul judecătoresc, arată petenta, s-a vândut prin licitaţie publică marfă aflată în Portul Constanţa, proprietatea SC T. Iaşi, către cumpărătoul SC K. P. SRL Bucureşti în valoare de 19.978.128.292 lei, la o sumă derizorie de 5 miliarde lei .

La data de 14.11.2001 Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr.2176/2001, a dispus anularea procesului-verbal de licitaţie publică, motiv pentru care părţile revin la situaţia anterioară, iar vânzarea la licitaţie este considerată a nu fi avut loc, pentru ca ulterior, în urma procesului de privatizare a SC S. SA Galaţi, prin OUG nr.119/2001 legiuitorul să fi dispus radierea tuturor penalităţilor datorate acestei societăţi, deci şi a sumei datorate de SC T. SA Iaşi, împrejurare de fapt ce face ca suma de 5 miliarde lei consemnată la CEC să revină de drept SC T. SA Iaşi.

Susţine reclamanta că este îndreptăţită a-şi revendica drepturile faţă de situaţia de fapt sus expusă şi dispoziţiile legale enunţate.

La data de 19 decembrie 2001 reclamanta completează cererea dedusă judecăţii în sensul că, după ce indică datele de identificare a SC K.P. SRL Bucureşti, arată că nu înţelege să pretindă în mod direct de la această societate nimic deoarece nu a avut relaţii directe cu ea; a înţeles a contesta în instanţă activitatea de procedură a executării silite efectuată de executorul judecătoresc şi procesul verbal de licitaţie din 22.12.2000 care, de altfel, a fost declarat nul de instanţa competentă, împrejurare ce determină repunerea părţilor în situaţia anterioară.

În ceea ce priveşte întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare, arată reclamanta că, este îndreptăţită a pretinde aceasta deoarece a fost prejudiciată cu o sumă imensă din cauza unei executări silite ce s-a dovedit a fi cu viciu, şi care ulterior a fost desfiinţată.

La data de 7.01.2002 reclamanta SC T. SA Iaşi formulează cerere de strămutare a pricinii pentru ca la termenele ulterioare, respectiv: 17.01.2002, 7.02.2002 instanţa să fi pus în vedere reclamantei a preciza cadrul procesual în care are loc judecata cu referire la obiectul cererii şi părţile cu care înţelege să se judece .

La data de 28.02.2002, reclamanta precizează că părţi în cauză sunt: reclamant SC T. SA Iaşi, iar pârâţi AVAB Bucureşti ce se substituie prin contract de cesiune de creanţă SC S. SA Galaţi; executorul judecătoresc şi persoana abilitată din cadrul tribunalului care avea obligaţia să verifice fila CEC în valoare de 5 miliarde lei. Obiectul cererii se susţine a fi acela de predare – primire de la Registrul de valori al Tribunalului Constanţa a filei CEC în valoare de 5 miliarde lei .

La data de 23.05.2002 în temeiul art.242 pct.2 Cod procedură civilă, instanţa a dispus suspendarea judecăţii cauzei pentru ca la data de 07.06.2002 să se fi depus de către reclamantă cerere de repunere pe rol a cauzei alăturat căreia s-a depus copie legalizată de pe decizia civilă nr.592/14.11.2001 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a V-a Comercială, în dosarul nr.2176/2001.

O nouă precizare la acţiune a fost depusă la dosar la data de 12.09.2002 reclamanta menţionând că solicită întoarcerea executării silite, prin restabilirea situaţiei anterioare în conformitate cu prevederile art.404¹ alin.1 Cod pr.civilă ( fila 72 dosar) .

La termenul din 22.11.2002 reclamanta pune în discuţie calitatea procesuală a AVAB Bucureşti pentru ca, cu ocazia concluziilor formulate la 28.11.2002 să fi menţionat că, cererea dedusă judecăţii nu include ca pârâtă pe AVAB Bucureşti , invocând excepţia necompetenţei materiale a instanţei sesizate .

Procedând la examinarea excepţiei invocate prin sentinţa civilă nr. 8267 din 28.11.2002, Tribunalul Constanţa - Secţia Comercială, declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, Secţia Comercială, reţinând în esenţă că, potrivit precizărilor reclamatei obiectul acţiunii sale urmăreşte repunerea părţilor în situaţia anterioară prin restituirea contravalorii mărfii ce nu poate fi predată în natură iar suma evaluată este de 774.800. USD astfel că, competenţa materială în soluţionarea cauzei revine în primă instanţă Curţii de Apel Constanţa – Secţia Comercială, în acord cu prevederile art.3 pct.1 Cod procedură civilă, modificat prin OUG nr.138/2000.

Prin sentinţa 8/COM/27.02.2003, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia Comercială în dosar nr.41/COM/2003 se dispune declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa – Secţia Comercială, şi constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă se trimite dosarul Curţii Supreme de Justiţie Bucureşti.

Prin decizia 2430/18.04.2003, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie – Secţia Comercială, în dosar 739/2003, se decide în sensul inexistenţei unui conflict negativ de competenţă şi respingându-se cererea formulată SC T. SA Iaşi se trimite cauza la Tribunalul Constanţa pentru continuarea judecăţii reţinându-se că, soluţia pronunţată de Curtea de Apel Constanţa este cea care determină competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiului.

Urmare deciziei pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, şi înaintării cauzei spre Tribunalul Constanţa la data de 28 .11.2003, judecarea acesteia este reluată de către Secţia Comercială a Tribunalului Constanţa sub acelaşi număr pentru ca, la data de 10.01.2004, reclamanta SC T. SA Iaşi să fi înţeles a depune la dosar precizări prin care învederează instanţei că obiectul litigiului îl constituie eliberarea de la Registrul de valori a recipisei CEC în valoare de 5 miliarde lei consemnaţi la CEC pe numele creditoarei SC S. SA Galaţi cu menţiunea că reclamanta nu înţelege a se judeca în contradictoriu cu AVAB Bucureşti şi cu nici o altă persoană fizică sau juridică.

În şedinţa publică din 08.01.2004 instanţa a înţeles a dispune sub sancţiunea prev.de art.155¹ Cod procedură civilă, să solicite reclamantei a face precuzări dacă înţelege să renunţe la judecata cauzei în contradictoriu cu AVAB Bucureşti, executorul judecătoresc şi SC K.P. SRL.

Cu precizările înaintate la dosar la data de 26.01.2004, reclamanta încunoştiinţează instanţa asupra faptului că înţelege a se judeca în contradictoriu cu executorul judecătoresc ce are calitatea de pârât ca de altfel şi cu SC K.P. SRL Bucureşti despre care susţine că are calitate procesuală pasivă, prin reprezentantul său - administrator I.G.

La termenul de judecată din 18.03.1004, prin încheiere, în baza art.150¹ Cod pr.civilă, Tribunalul Constanţa - Secţia Comercială dispune suspendarea judecăţii pricinii din vina părţii reclamante care a omis a face precizările solicitate de autoritatea judiciară la termenul din 08.01.2004.

Împotriva acestei încheieri în termen, a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie fără indicarea temeiului de drept aplicabil cu următoarea motivaţie, în esenţă:

La privatizarea SC S. SA Galaţi, Guvernul a emis O.U.G. 119/2001 prin care creanţele înregistrate de S. împotriva SC T. au fost preluate de AVAB .

Creanţele AVAB împotriva T. în valoare de 70.255.054.008 lei au făcut obiectul conversiei în acţiuni astfel cum rezultă din hotărârile nr.15, 16 şi 17 din 21.10.2002 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor astfel că, arată recurenta, ca o consecinţă logică a acestor transferuri şi operaţiuni, atât S. cât şi AVAB au realizat creanţele, fapt pentru care în dosar nr. 3940/COM/2001 nu mai au nici interesul şi nici calitatea procesuală de a pretinde ceva.

Poziţia procesuală a recurentei, rezultă de fapt din cererea introductivă în care s-a solicitat eliberarea filei CEC de la Registrul de valori reţinută fără drept de Tribunalul Constanţa.

La data de 13.04.2004 cauza s-a dispus a fi înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti pentru ca în conformitate cu disp. art.II alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 195/2004, instanţa supremă să fi dispus scoaterea cauzei de pe rol cu consecinţa trimiterii sale spre competentă soluţionare Curţii de Apel Constanţa.

Primind cauza spre competentă soluţionare, Curtea de Apel Constanţa a procedat la înregistrarea cauzei sub nr.595/COM/08.07.2004, pentru ca în urma examinării recursului promovat de reclamantă şi văzând şi disp.art.312 alin.3 şi 5 Cod pr.civilă, admiţând recursul să decidă casarea hotărârii recurate cu consecinţa trimiterii cauzei la aceiaşi instanţă în vederea soluţionării fondului pricinii.

Astfel cum rezultă din precizările recurentei făcute pe parcursul judecăţii cauzei, se constată că obiectul cererii deduse judecăţii este acela al eliberării filei CEC de la Registrul de valori, în valoare de 5 miliarde lei consemnaţi la CEC pe numele creditoarei SC S. SA Galaţi.

Este indubitabil că reclamanta se află în situaţia de a se judeca în contradictoriu cu pârâţii indicaţi pe parcursul judecăţii cauzei astfel încât, hotărârea să fie acestora opozabilă.

Prin încheierea de şedinţă din 18.03.2004 pronunţată de Tribunalul Constanţa, se reţine împrejurarea că „s-a pus în vedere reclamantei să precizeze dacă înţelege să renunţe la judecată în contradictoriu cu pârâtele AVAB, BEJ V.G. şi SC K.P. SRL, şi deoarece reclamanta a nesocotit obligaţia sus expusă, s-a procedat la suspendarea judecăţii pricinii conf.art.155¹ Cod pr.civilă.

Se va reţine că, în mod nelegal , instanţa a procedat la aplicarea art.155¹ Cod procedură civilă, deoarece pe parcursul judecăţii cauzei, astfel de precizări au fost făcute de către recurenta reclamantă şi chiar dacă s-ar fi impus a se stabili cadrul procesual (părţi), instanţa era datoare a dispune asupra acestuia funcţie de probatoriul administrat .

Deoarece instanţa a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, văzând şi disp.art.312 alin.3 şi 5 Cod procedură civilă, admiţându-se recursul, a dispus casarea hotărârii recurate cu consecinţa trimiterii cauzei la aceeaşi instanţă în vederea soluţionării fondului pricinii.

Decizia civilă nr. 260/COM/22.07.2004

In acelaşi sens, Decizia civilă nr. 299/COM/13.09.2004