Evaluare naţională

TESTUL 15

• 
  Toate subiectele sunt obligatorii.
  
• 
  Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
  

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat.
Zâmbind printre-ale primăverii ruguri,

În taină, liliacul timpuriu

Întredeschise buzele din muguri.
Dar cerul s-a schimbat în plumburiu.

Zăpada, ploaia, uite, şi-au dat mâna,

Alături bat cu paşii uzi ţărâna,

De parcă primăvara n-a venit.

Ţărâna s-a umflat, s-a-mbolnăvit

A-ncremenit şi-a căpătat pe faţă

Lucioase, triste pojghiţe de gheaţă. (...)
...S-a înecat lumina-n pâcle grele

Şi bezne reci au pâlpâit pe lut.

Mi-am însoţit prietenul acasă

Şi prin grădina-i tristă am trecut.

În pâlcuri liliacul timpuriu

Se legăna scheletic şi pustiu,

Cu crengile-n cârlig, ca nişte căngi.
Muguri căzuţi se destrămau sub crengi...

M-a întrebat cu voce sugrumată:

— Tu ce zici? Mai înmugureşte-o dată?

(Nicolae Labiş, Liliacul timpuriu)
A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: zâmbind, în taină, plumburiu, ţărâna, bezne, am însoţit. 6 puncte

2. Selectează cuvintele care conţin diftong din seria: taină, liliacul, plumburiu, ploaia, gheaţă, pâlpâit, prietenul, pustiu, muguri. 6 puncte

3. Transcrie, din strofa a doua şi a treia, trei construcţii care numesc/ surprind elemente caracteristice iernii. 6 puncte

4. Numeşte figurile de stil din următoarele construcţii:

a. grădina-i tristă;

b. cu crengile-n cârlig, ca nişte căngi;

c. ţărâna s-a umflat, s-a-mbolnăvit/ a-ncremenit... 6 puncte

5. Motivează, în maximum 5 rânduri, preponderenţa imaginilor vituale în realizarea poeziei, având în vedere şi titlul poeziei 6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia privind mesajul/ semnificaţiile textului citat (Nicolae Labiş, Liliacul timpuriu).

În compunerea ta trebuie:

• 
  să subliniezi o idee/ unele idei prezente în text şi mijloacele artistice folosite în exprimarea acestora; 4 puncte
  
• 
  să-ţi susţii o opinie despre semnificaţiile textului sau despre mesajul transmis;
  

4 puncte

• 
  să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
  
• 
  să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
  

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat.
Localitatea Cozia, de pe valea Oltului, precum şi mănăstirea omonimă ridicată de Mircea cel Bătrân îşi trag numele de la... nuci! Ele se află şi azi într-o regiune bogată în nuci şi numită iniţial Nucet. În limba turcă, nucii i se spune „coz”, ceea ce a condus la apariţia numelui de azi – Cozia.

Horezu şi-a dobândit numele de la desele păduri împrejmuitoare care ocupau într-o vreme tot nordul judeţului Vâlcea şi prin care hălăduiau în voie ciuhurezii sau huhurezii – bufniţe cu urechi moţate (Ottus vulgaris).

Numele faimoasei localităţi Novaci, din nordul Olteniei, vine de la denumirea novacilor – mitici uriaşi din legendele locale.

(Mihai Ferăscu, din vol. Cine ştie răspunde!)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc fragmentul de text citat:

• 
  localităţile la care se face referire în fragmentul citat;
  
• 
  originea denumirii primei localităţi la care se face referire;
  
• 
  denumirea în limba latină a bufniţelor cu urechi moţate. 6 puncte
  

2. Formulează ideile principale ale celor trei paragrafe. 6 puncte

3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

Cele două propoziţii subordonate din al doilea paragraf al textului sunt:

a. atributive;

b. circumstanţială de loc şi atributivă;

c. subiectivă şi atributivă. 6 puncte

4. Transcrie, din primul paragraf, trei substantive în cazuri diferite, având funcţii sintactice diferite; precizează cazul şi funcţia sintactică a fiecăruia. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să descrii o pădure din zona Horezului, aşa cum ţi-o imaginezi.

În compunerea ta, trebuie:

• 
  să prezinţi pădurea şi cel puţin trei elemente ale acesteia; 4 puncte
  
• 
  să-i respecţi convenţiile descrierii; 4 puncte
  
• 
  să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
  
• 
  să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
  

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).
Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nota

Observaţiile profesorului

TESTUL 16

• 
  Toate subiectele sunt obligatorii.
  
• 
  Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
  

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat.
În februarie zăpezile sunt cuprinse de-o vagă nelinişte

— Ca migratoarele păsări când toamna adoarme pe câmp –

Tresar la trecerea ciutelor, se sperie de sunetele ciocănitorii

Şi se-nfioară de linele-aripi ale vântului.
Chiar când ninsoarea mai vine şi pădurile încă vuiesc

Şi vorbesc prin somn arborii – chiar atunci dacă asculţi şi-nchizi ochii,

Dacă asculţi şi te prefaci că dormi,

Vei auzi un foşnet de aripi uşoare.
Un foşnet de aripi uşoare e semn că zăpezile pleacă,

Nevăzute de nimenea se ridică-n văzduh şi dispar:

Stoluri albe nevăzute de nimenea,

Spre miazănoapte stoluri, stoluri albe.

(A.E. Baconsky, Plecarea zăpezilor)

A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Menţionează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: nelinişte, -nchizi, se ridică, dispar, nevăzute, miazănoapte. 6 puncte

2. Rescrie cuvintele din seria dată care conţin vocale în hiat şi marchează prin subliniere aceste vocale: februarie, migratoarele, se sperie, nimenea, vuiesc. 6 puncte

3. Transcrie, din prima strofă, trei verbe care numesc posibile reacţii ale zăpezilor. 6 puncte

4. Precizează ce figuri de stil există din următoarele construcţii:

a. vagă nelinişte;

b. când toamna adoarme pe câmp;

c. un foşnet de aripi uşoare/ un foşnet de aripi uşoare... 6 puncte

5. Comentează semnificaţia/ semnificaţiile metaforei stoluri albe din ultima strofă. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului poe­ziei (A.E. Baconsky, Plecarea zăpezilor) prin raportare la conţinutul fragmentului citat.

În compunerea ta trebuie:

• 
  să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; 4 puncte
  
• 
  să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
  

4 puncte

• 
  să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
  
• 
  să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
  

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat.
Viteza cu care ştiuca atacă prada este pur şi simplu incredibilă. Zvâcnirea scurtă, precisă asupra victimei este singura metodă de vânătoare, pentru că – o să vă miraţi! – ştiuca este inaptă pentru urmăriri îndelungate.

Pentru a prinde peştii, ştiuca pândeşte cumpănindu-şi bine şansa înainte de a se năpusti. Când stă nemişcată printre răgălii, papură şi brădiş, peştişorii se apropie fără teamă, pătrunzând adesea în zona de atac, pentru că „haina” ştiucii se schimbă după mediul în care trăieşte.

În lacurile limpezi, pline de vegetaţie, şi în râurile molcome cu apă curată, ştiuca e verde aurie; în apele cu fundul mâlos, culoarea ştiucilor este mai închisă, deosebindu-se mult de auriu-verzuiul exemplarelor din ape cu fund nisipos sau pietros.

Ştiucile bătrâne sunt întotdeauna mai închise la culoare, bătând spre cenuşiu, deosebindu-se de cele tinere, mai deschise şi în culori mai pastelate.

(Victor Ţăruş, Ştiuca, din vol. Pescuit din Deltă în Carpaţi)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

- publicaţia în care a apărut fragmentul citat;

- metoda de vânătoare a ştiucii;

- culoarea ştiucii în apele cu fundul mâlos. 6 puncte

2. Comentează ultimele două paragrafe cu accent pe relaţia dintre condiţiile de mediu şi coloritul ştiucii. 6 puncte

3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

Propoziţiile subordonate: cu care ştiuca atacă prada; pentru că... ştiuca este inaptă pentru urmăriri îndelungate; când stă nemişcată printre răgălii, papură şi brădiş... sunt, în ordine:

a. atributivă, cauzală, circumstanţială de timp;

b. atributivă, circumstanţială de timp, cauzală;

c. atributivă, cauzală, atributivă. 6 puncte

4. Precizează funcţia sintactică a verbelor aflate la moduri nepersonale din următorul enunţ, făcând extensia lor în propoziţii subordonate corespunzătoare: Pentru a prinde peştii, ştiuca pândeşte cumpănindu-şi bine şansa înainte de a se năpusti. 6 puncte


B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să relatezi o întâmplare (reală sau imaginară) petrecută vara, pe malul unui lac în care cresc ştiuci.

În compunerea ta, trebuie:

• 
  să prezinţi, pe scurt, întâmplarea; 4 puncte
  
• 
  să-ţi prezinţi opinia despre cele petrecute; 4 puncte
  
• 
  să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
  
• 
  să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
  

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).
Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nota

Observaţiile profesorului