Hotărârea Consiliului Local nr. 112/26. 05. 2016
Yüklə 1,4 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Obiectivul strategic B. Profesionalizarea sistemului de asistenţă socială sătmărean Obiectivul strategic C.
- Obiectivul strategic A. Dezvoltarea unui pachet integrat de servicii care să răspundă nevoilor fiecărui membru al comunităţii
- Obiectivul strategic A. Dezvoltarea unui pachet intergrat de servicii care să răspundă nevoilor fiecărui membru al comunităţii
- Domeniul de intervenţie A1. Dezvoltarea unui sistem de management de caz integrat Domeniul de intervenţie A2.
- Optimizarea finanţării sistemului social la nivel local A1. Dezvoltarea unui sistem de management de caz integrat
- A2. Înfiinţarea de noi servicii şi modernizarea celor existente, bazate pe nevoile beneficiarilor
- A3. Optimizarea finanţării sistemului social la nivel local
În accepţiunea cea mai frecventă în ştiinţele socio-umane, valorile înseamnă principii generale şi abstracte despre ceeace este important şi preţuit în viaţă, despre cum trebuie oamenii să se comporte şi să apreciezesituaţiile, evenimentele sau alte persoane din jur. Valorile în asistenţa socială exprimă atitudinile faţă de oameni, convingerile legate de locul şi rolul omului în societate, de nevoile şi scopurile sale, dar şi modalităţile de a obţine bunurile necesare vieţii. Valorile constituieelemente definitorii pentru viaţa socială,realităţi interne, imposibil de observat în mod direct, ci doar prin manifestările lor, identificate atât prin comportamente, cât mai ales prin atitudini, acestea din urmă fiind expresia directă a valorilor. Valorile servesc drept standarde de selecţie şi evaluare a comportamentelor şi evenimentelor, şi se ordonează atât la nivel societal, cât şi individual, formând sisteme de valori. Valorile comunităţii sătmărene Responsabilitatea Solidaritatea socială Nediscriminarea Bunăstarea Legalitatea Toleranţa Profesionalismul Subsidiaritatea Eficienţa Umanitatea Omul ca valoare individuală Copilul Cultura / Educaţia Colaborarea Siguranţa Respectul
Valorile GIPEX Profesionalismul Umanitatea Colaborarea Nediscriminarea Omul ca valoare individuală Familia Copilul Responsabilitatea Iubirea Justiţia socială Solidaritatea socială Cultura / Educaţia Deschiderea Legalitatea Eficienţa Empatia
O accepţiune actuală asupra asistenţei sociale este aceea că ocupă spaţiul dintre lumea individului şi lumea celor care au puterea de a legifera modul în care trebuie judecat comportamentul, iar asistentul social are rolul de a media şi a translata între aceste lumi diferite. În acest context devin extrem de importante două valori centrale din asistenţa socială: autodeterminarea, care presupune stimularea şi extinderea de către asistentul social a capacităţii clientului de a lua decizii şi de a-şi trăi viaţa pe baza standardelor proprii, şi individualizarea, care înseamnă recunoaşterea şi înţelegerea calităţilor unice ale fiecărui client, utilizarea diferenţiată a principiilor şi metodelor în asistarea fiecăruia, cu scopul unei mai bune adaptări. Omul trebuie tratat întotdeauna ca scop şi niciodată ca mijloc. În opinia specialiştilor, pe primele cinci locuri între valorile în domeniul social ale comunităţii sătmărene se numără responsabilitatea, solidaritatea socială, nediscriminarea, legalitatea şi bunăstarea. Pe primele cinci locuri între valorile membrilor GIPEX se situează profesionalismul, umanitatea, colaborarea, nediscriminarea şi omul ca valoare individuală. Pentru o înţelegere comună a valorilor menţionate în procesul de planificare strategică, dar fără pretenţia unor definiţii exhaustive, prezentăm în continuare câteva repere pentru acceptarea şi uzul acestor valori. Bunăstare – situaţie materială bună, prosperitate Colaborare – participare activă, printr-o contribuţie efectivă, la o muncă în comun Copil – protecţia şi promovarea drepturilor copilului Cultură / Educaţie–setul de valori al unei persoane, combinare creativă de cunoştinţe, valori şi priceperi Deschidere – acceptarea beneficiarului aşa cum este el însuşi Eficienţă – a face lucrurile cum trebuie (vs. eficacitate – a face lucrurile care trebuie) Empatia – efortul de a vedea lumea prin ochii celuilalt Familie – unitate în idealuri, interese şi în filosofia de viaţă, cu scopul de împlinire reciprocă, creştere şi devenire Iubire – sentimentul de afecţiune, ataşament sufletesc puternic faţă de o altă persoană Justiţie socială –egalitatea şanselor privind accesul persoanelor asistate la informaţii, servicii, resurse şi participarea acestora la procesul de luare a deciziilor Legalitate – conformare la legislaţia în vigoare Nediscriminare –interzicerea discriminării de orice fel Omul ca valoare individuală – acceptare, atitudine neutră, individualizare, încrederea în natura socială a omului privit drept creatură unică ce depinde de alţi oameni în îndeplinirea unicităţii sale Profesionalism – îndeplinirea atribuţiilor de serviciu cu responsabilitate,competenţă, eficienţăşi conştiinciozitate, numai în aria de competenţă profesională determinată de expertiza şi experienţa profesională Respect– recunoaşterea valorii şi demnităţii oricărei fiinţe umane, indiferent de statut, sex, vârstă, credinţă sau contribuţie către societate Responsabilitate–simţ de răspundere, atitudine responsabilă faţă de obligaţiile proprii; asumarea răspunderii pentru consecinţele propriilor acţiuni Siguranţă –sentiment de linişte şi încredere, securitate Solidaritate socială–unitate pentru rezolvarea problemelor comunității, sprijin pentru cel aflat în nevoie, angajare și responsabilitate față de nevoile celuilalt Subsidiaritate– complementaritate, sprijin secundar pentru o valoare / un argument de bază Toleranţă –acceptare făcând abstracţie de neajunsuri; admitere în mod conştient şi tacit Umanitate–omenie, bunătate, compasiune pentru cei din jur
În cadrul workshop-urilor de planificare strategică s-au născut trei viziuni asupra dezvoltării domeniului social în municipiul Satu Mare. Sub-grupele de lucru au fost mixte, formate din cel puţin patru reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor nonguvernamentale partenere în cadrul GIPEX, iar provocarea a fost imaginarea unui viitor al asistenţei sociale în municipiu pentru anul 2020. Redăm în continuare viziunea fiecărei sub-grupe, întâi vizual, apoi prin intermediul mesajelor-cheie utilizate în descrierea perspectivelor de dezvoltare. Viziunea 1. Comunitatea este unită, este bunăstare socială, mulțumirea societății, fiecare are o casă, nimeni nu mai locuiește pe stradă. Toți copiii au oportunitatea de a învăța, există facilități de asistență sanitară pentru fiecare membru al comunității sătmărene. Instituţiile locale sunt deschise spre oameni, funcţionarii au o atitudine pozitivă faţă de oamenii care li se adresează cu cereri. Există locuri de muncă şi oportunităţi pentru a obţine venituri legale, motivante. Oamenii au o atitudine nediscriminatorie faţă de etnii. Oamenii din comunitate, oamenii de afaceri, instituţiile şi ONG-urile, dar şi beneficiarii lucrează împreună pentru binele comunităţii, iar beneficiarul este implicat activ. Toţi membrii comunităţii au parte de odihnă şi de hrană, şi consumă produse locale de bună calitate. În şcoli, primărie, spital sunt angajaţi oameni competenţi, care îşi întind mâinile pentru a deveni activi în procesul de creştere a bunăstării colectivităţii. în opinia membrilor sub-grupei de lucru, aceasta este o viziune optimistă, sănătoasă şi fortificată. Viziunea 2. Întreaga comunitate este ca o ceapă puternică, fiecare foiță este importantă, fiecare foiță are rolul ei, colaborarea e baza. Nucleul este omul, fiecare poate primi ceva de la ceilalţi oameni din jur. Bunăstarea omului este o responsabilitate 24 de ore din 24. Fiecare dintre noi suntem importanţi şi fiecare se poate baza pe celălalt, relaţionarea cu fiecare altă foiţă a cepei este necesară şi utilă. Susţinem omul, susţinem familia, susţinem comunitatea per ansamblu şi oportunitatea de deschidere a comunităţii proprii către alte comunităţi, în sensul de a da şi a primi ceva din exterior. Totul se construieşte ca o matrice, ca o plasă de păianjen, de susţinere ca o plasă de siguranţă, astfel ca nimeni să nu se piardă în sistem, iar dacă ceva se mişcă, toţi simt asta. Omul trebuie să fie vizibil în această reţea de siguranţă şi susţinere, fiecare să fie văzut de cineva. Omul trebuie privit ca individ, diferit faţă de altul, fiecare caz este diferit de celălalt. În acelaşi timp individul trebuie privit ca o persoană, care are mai multe posibilităţi de a fi bine, nu o singură cale. Totul e construit pe nevoia omului şi pe ideea de organizare şi colaborare. Nu instituţia şi dezvoltarea acesteia contează, ci omul. Dacă eu ca om sunt susţinut, pot susţine şi eu la rândul meu pe alţii. Viziunea 3. Pentru anul 2020 ne dorim ca cei cu care lucrăm să aibă o viaţă mai bună, şi ne dorim ca şi ei să îşi dorească o viaţă mai bună. Pentru aceasta avem nevoie să schimbăm mentalitatea omului aflat în nevoie şi să îl responsabilizăm. Comunitatea sătmăreană va avea în centru individul şi familia, de la care se construiesc tot felul de legături. Vom avea servicii în comunitate; şi acum avem, dar sunt deficitare. Va exista colaborare şi vor exista parteneriate reale, legături funcţionale între mediul de afaceri, ONG-uri şi mass media. Dacă avem servicii sociale adecvate, se îmbunătăţeşte radical viaţa individului şi implicit a comunităţii. Ne dorim să schimbăm mentalitatea omului aflat în nevoie;mentalitatea unui individ este mai uşor de schimbat decât mentalitatea unei comunităţi.Ţinta noastră este creşterea gradului de responsabilitate faţă de propria viaţă. Se va realiza conectarea serviciilor sociale, vor exista legături între instituții, iar mesajul acestora către oameni va fi unitar. În contextul formulării unei viziuni comune, specialiştii din cadrul GIPEX au considerat că este foarte important faptul că în municipiul Satu Mare încă funcţionează atitudinile tradiţionale legate de responsabilitatea şi grija faţă de aproape,dar şi că familia şi comunitatea / vecinătatea sunt valori centrale în existenţa celor mai mulţi locuitori, iar aceasta înseamnă că o parte încă însemnată a suportului social este asigurat la nivel individual şi nu instituţional. Preventiv însă, având în vedere tendinţele înregistrate la nivel macro, este nevoie de o schimbare de optică şi de trecerea spre o atitudine proactivă, în care fiecare actor social este chemat să se implice şi să îşi asume partea proprie de responsabilitate, pentru a se contura acea plasă de siguranţă ce va permite fiecărei persoane să beneficieze de suportul social adecvat pentru a-şi trăi viaţa cu demnitate, utilizându-şi potenţialurile de dezvoltare. Primul nivel de competenţă îl reprezintă familia, iar acolo unde posibilităţile de intervenţie ale familiei sunt limitate, intervine comunitatea ca principala resursă pusă în slujba persoanei. Omul este o resursă pentru comunitate la fel cum şi comunitatea este o resursă pentru om. Asumarea responsabilităţii instituţionale trebuie să se facă doar acolo unde apar blocaje. Pachetul de servicii trebuie să fie unitar, şi fiecare instituţie şi organizaţie nonguvernamentală trebuie să îşi cunoască exact responsabilităţile în reţeaua de suport şi să îşi adapteze în permanenţă serviciile la nevoile beneficiarilor proprii. Prevenţia şi mai apoi intervenţia (timpurie) trebuie să se realizeze cât mai aproape de individ şi familie, având în vedere principiul subsidiarităţii, dar şi posibilităţile locale de cooperare inter-instituţională. Filtrând elementele comune ale celor trei perspective de viitor formulatepropunem pentru orizontul de timp 2016-2020 următoarea viziune comună a instituţiilor şi organizaţiilor nonguvernamentale care activează în domeniul social la nivelul municipiului Satu Mare: Comunitatea sătmăreană e capabilă să ofere un pachet integrat de servicii tuturor persoanelor aflate în nevoie, în care fiecare actor social își asumă rolul și acționează complementar, valorizând relaționarea și responsabilitatea, astfel încât fiecare membru al comunității să poată duce o viață demnă.
Arborele intervenţiei pentru perioada 2016-2020 diferenţiază între obiectivele strategice, structurate pe priorităţi tematice, şi obiectivele specifice sau domeniile de intervenţie. Obiectivele strategice indică direcţiile principale şi priorităţile tematice asumate de reţeaua furnizorilor de servicii organizată la nivel local pentru atingerea viziunii agreate. Stabilirea structurii obiectivelor are la bază opţiuni derivate din analiza situaţională şi analiza SWOT pentru domeniul social în momentul de faţă, dar şi din oportunităţile şi ameninţările identificate care vor modela activităţile în viitor. Reţinem din analiza situaţională şi analiza SWOT următoarele puncte forte respectiv puncte slabe relevante ale domeniului social la nivelul municipiului Satu Mare: Puncte tari:
Puncte slabe:
Pornind de la viziunea de viitor conturată de membri GIPEX și analiza situației actuale, propunem o strategie de dezvoltare pe domeniul social în municipiul Satu Mare care se construieşte pe următoarele trei obiective strategice, pentru fiecare dintre acestea fiind identificate şi câtetrei priorităţi tematice:
Argumente pentru cele trei obiective strategice Obiectivul strategic A. Dezvoltarea unui pachet integrat de servicii care să răspundă nevoilor fiecărui membru al comunităţii Acest obiectiv porneşte de la necesitatea actualizării reţelei de servicii sociale locale astfel încât să se creeze un echilibru între cererea şi oferta disponibilă, pentru ca niciun membru al comunităţii să nu rămână pe dinafară în cazul în care se regăseşte într-o situaţie de risc social. Paleta de servicii existentă în momentul de faţă trebuie dezvoltată pe de o parte în sensul extinderii ei, iar pe de altă parte în sensul creşterii calităţii acesteia, astfel încât să fie acoperite toate nişele şi să fie creată o plasă de siguranţă virtuală pentru fiecare persoană aflată în nevoie. Obiectivul strategic A subsumează următoarele domenii de intervenţie:
A1. Dezvoltarea unui sistem de management de caz integrat Managementul de caz integrat asigură intervenţia multidisciplinară şi inter-instituţională, organizată, riguroasă, eficientă şi coerentă pentru client şi familia acestuia. Municipiul Satu Mare are nevoie de aplicarea managementului de caz integrat din mai multe motive:
Managementul de caz integrat presupune implementarea unitară şi coerentă a prevederilor legale din domeniul asistenţei sociale, în corelare cu nevoile şi problemele sociale ale grupurilor ţintă, implementarea unui sistem armonizat, integrat şi performant de furnizare a tuturor categoriilor de servicii sociale necesare în funcţie de nevoile comunităţii, realizarea unor parteneriate public-public şi public-privat, adaptate nevoilor sociale şi resurselor disponibile la nivelul municipiului, dar şi dezvoltarea unor atitudini proactive şi participative în rândul populaţiei în general şi în rândul beneficiarilor de servicii sociale în particular. Pentru reţeaua de furnizori de servicii sociale de la nivelul municipiului Satu Mare, aplicarea managementului de caz unitar/integrat va presupune dezvoltarea unor abordări comune de evaluare a nevoilor clientului şi de intervenţie pentru soluţionarea acestora, utilizarea bunelor practici cunoscute la nivelul reţelei, crearea şi utilizarea unei baze de date comune, dar şi facilitarea cooperării şi punerii la comun de resurse de către furnizori în gestionarea unor riscuri care pot afecta întreaga comunitate locală. Managementul de caz integrat va putea implica oricare membru al reţelei GIPEX, ţinând seama de limitele de competenţă specifice şi de evaluarea nevoilor fiecărui în caz în parte, şi va valorifica know-how-ul existent în fiecare organizaţie, întărind totodată parteneriatele interinstituţionale existente. Prin asumarea principiilor şi protocoalelor de lucru specifice managementului de caz integrat, este de aşteptat ca migraţia beneficiarilor de la o organizaţie la alta să scadă simţitor, iar aceştia să devină mai responsabili în ceea ce priveşte propriul viitor. Riscul major asociat este că anumiţi beneficiari să iasă din zona de confort actuală şi să crească incidenţa actelor de delincvenţă, ceea ce pe termen lung va însemna pentru GIPEX nevoia de investiţii în dezvoltarea organizaţională şi atragerea unor specialişti de nişă, încă puţin prezenţi în sistem în acest moment. Dezvoltarea sistemului de caz unitar va însemna pentru municipiul Satu Mare implementarea unor activităţi/proiecte precum:
A2. Înfiinţarea de noi servicii şi modernizarea celor existente, bazate pe nevoile beneficiarilor Extinderea ofertei de servicii ale instituţiilor şi ONG-urilor din municipiul Satu Mare presupune o dezvoltare cantitativă prin introducerea acelor servicii care lipsesc în momentul de faţă, dar fără de care categoriile vulnerabile sunt lipsite de pârghiile necesare pentru prevenirea/corectarea problemelor cu care se confruntă, riscând astfel apariţia sau adâncirea fenomenelor de marginalizare şi excluziune socială. Creşterea calităţii serviciilor sociale oferite se referă la updatarea/actualizarea ofertei de servicii şi la sistematizarea acesteia: crearea de relaţii funcţionale între acestea, conturarea reţelei de specialişti în domenii tematice de intervenţie, ownership comun al domeniilor de interes pentru diferite organizaţii, crearea unui echilibru între servicii şi beneficii sociale, înlocuirea sistemului construit pe mecanisme preventive cu un sistem bazat în principal pe servicii de prevenţie şi/sau intervenţie timpurie, accesarea finanţărilor în comun pentru activităţi din aceeaşi arie tematică. In cadrul analizei situaţionale (subcapitolele 7, 8 şi 9 ale prezentului document strategic) s-a realizat inventarierea serviciilor disponibile la nivel local în paralel cu identificarea serviciilor lipsă ce ar trebui dezvoltate în municipiul Satu Mare astfel încât să acopere nevoile categoriilor vulnerabile. În tabelul de mai jos sunt evidenţiate tipurile de servicii din oferta socială a instituţiilor şi ONG-urilor sătmărene, dar şi lacunele existente în acest moment. Tabelul nr. 17. Număr de instituţii şi ONG-uri care furnizează servicii sociale în municipiul Satu Mare
Sursa datelor: Prelucrare proprie Agenda Setting Înfiinţarea de noi servicii şi modernizarea celor existente se va realiza prin analize cost-beneficiu şi stabilirea de parteneriate funcţionale între instituţii şi/sau ONG-uri, reflectând valorile şi interesele fiecărei organizaţii. Analiza de nevoi realizată în cadrul celor două etape de cercetare care susţin prezenta strategie va fi actualizată periodic, în funcţie de posibilităţi, pe diferite componente ale sale, pentru a reflecta realităţile actuale. Pentru a asigura finanţarea necesară, vor putea fi accesate programe europene sau naţionale de finanţare, cu acordul şi sprijinul organismelor reprezentative (consiliu local, consiliul director, consiliul de administraţie). Maturitatea parteneriatelor interinstituţionale în domeniul social va fi o condiţie importantă pentru depunerea şi implementarea proiectelor cu finanţări nerambursabile prin care se doreşte înfiinţarea de noi servicii sociale sau modernizarea celor existente. Indiferent de componenţa parteneriatelor va fi necesară asigurarea resursei umane care să realizeze managementul financiar şi tehnic al proiectelor, şi de specialişti bine pregătiţi care să îşi desfăşoare activitatea în cadrul acestor servicii şi să asigure sustenabilitatea acestora. Beneficiile rezultate în urma înfiinţării şi/sau modernizării serviciilor existente se vor concretiza într-o abordare integrată a nevoilor publicului ţintă, printr-o acţiune comună atât la nivel de cauză cât şi la nivel de efecte, astfel încât să minimizeze riscul ca persoanele vulnerabile să rămână în afara sistemului de suport social sau riscul ca acestea să fie asistate pe termen lung, fără schimbări vizibile. Pentru a atinge acest obiectiv este recomandată implementarea unor activităţi sau proiecte de genul celor enumerate în continuare:
A3. Optimizarea finanţării sistemului social la nivel local Având în vedere presiunile asupra sistemului de finanţare a sistemului de protecţie şi asistenţă socială, municipiul Satu Mare trebuie să aibă în vedere o reaşezare a politicilor locale din domeniul social în special prin centrarea pe măsuri active de incluziune în detrimentul celor pasive care creează dependentă şi presiune mare asupra bugetului de stat. Ideea de optimizare a finanţării sistemului porneşte de la ipoteza că deşi nu există fonduri suficiente pentru a răspunde tuturor nevoilor actuale, prioritizarea acestora şi apelul la anumite scheme de finanţare (i.e. parteneriate public-private) vor scădea presiunea de pe consiliul local ca finanţator major şi vor asigura un echilibru între serviciile şi beneficiile sociale oferite. Propunerile de reformă a sistemului naţional de acordare a asistenţei sociale implică şi pentru municipiul Satu Mare provocări deosebite în ceea ce priveşte punerea în practică a principiului subsidiarităţii, prin trecerea de la un sistem de asistenţă socială centralizat la un sistem mixt descentralizat, care include şi intervenţia sectorului privat, cu precădere a celui fără scop lucrativ, pentru o reducere a costurilor şi creşterea calităţii şi gradului de acoperire a serviciilor şi facilitarea implicării autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor neguvernamentale, actori ai economiei sociale, în promovarea dezvoltării dimensiunii sociale a comunităţii locale. Optimizarea finanţării sistemului social sătmărean se va putea realiza printr-o cooperare reală şi de durată a furnizorilor de servicii, implicând specialiştii cu rol atribuţii de reprezentare într-un proces de promovare a sistemului de asistenţă socială cu provocările şi planurile sale de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Concret, instituţiile şi organizaţiile nonguvernamentale din municipiu vor trebui să investească resurse umane şi materiale adiţionale pentru a-şi face auzită vocea la nivelul factorilor decizionali locali, să propună o viziune de dezvoltare unitară şi să participe în mod activ la stabilirea unor mecanisme clare şi transparente ce vizează finanţarea asistenţei sociale din municipiu. Acest efort de promovare a domeniului social şi de reprezentare a intereselor beneficiarilor va aduce cu sine beneficii pe termen lung fiecărui furnizor de servicii sociale din Satu Mare, câştigul major ce poate fi aşteptat fiind o planificare mai bună a viitorului fiecărei organizaţii în sensul conturării şi actualizării permanente a ofertei de servicii, sprijinirii specializării continue a resursei umane proprii şi fidelizării şi reţinerii specialiştilor cu experienţă relevantă şi cu rezultate dovedite în munca desfăşurată. Pentru finanţatorii sistemului de asistenţă socială optimizarea este dată de eficientizarea cheltuirii banului public şi acoperirea nevoilor identificate în mod planificat şi gradual, pornind de la realităţile constatate pe teren de specialişti şi nu de la o analiză bazată pe ipoteze formulate în birouri. Iar pentru beneficiarii sistemului de asistenţă socială, optimizarea finanţării va presupune accesul mai facil la serviciile şi beneficiile care să le asigure dreptul la o viaţă demnă şi minimizarea riscurilor de vulnerabilitate socială. Optimizarea finanţării sistemului social depinde în mare măsură de schimbarea viziunii asupra serviciilor sociale, accentul urmând să fie pus pe acţiunile preventive în defavoarea celor corective, fiind aşteptată o scădere reală a costurilor. Specialiştii din sistemul de asistenţă socială din municipiu propun o serie de activităţi şi/sau proiecte:
Yüklə 1,4 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||