Lipidele Exita mai multe tipuri de lipide, cele mai importante fiind cele saturate si cele polinesatu Lipidele saturate pot fi gasite in alimentele de provenienta animala si sunt in stare solida la temperatura camerei. Grasimile saturate se gasesc in unt, slanina, branza si grasimea de pe carnea animala.Excesul de grasimi saturate este considerat un factor de risc in cazul bolilor de inima si asociat cu dezechilibre de tot felul. Se stie ca grasimea se depune pe peretii interiori ai arterelor, cauzand un efort nedorit asupra inimii. Grasimile polinesaturate sunt de fapt acizii grasi. Ei sun tin mod indirect implicati in formarea membranelor celulelor si a sitemului imunitar.Grasimile polinesaturate se gasesc in general in uleiurile vegetale ( cu exceptia uleiului de cocos si palmier, care sunt grasimi saturate) Margarina vegetala , cerealele, unii pesti si pui sunt surse de grasimi polinesaturate. Toate felurile de grasime produc energie, dar deoarece sunt foarte ridicate in continut caloric sunt un pericol de obezitate . Este recomandabil ca marea parte a grasimilor pe care le consumam sa fie de natura vegetala. Acizii grasi esentiali(polinesaturti)sunt necesari persoanelor cu SM,ei servind la cresterea si refacerea tesutului nervos si la mentinerea structurii sale.Unele studii au ara-
tat ca substanta albadin sistemul nervos al bolnavilor cu SM,este saraca in acizi grasi esentiali.Acest fapt face ca mielina din substanta alba a acestor bolnavi sa fie mai vulnerabila la unele agresiuni intra sau extrinsici.
Acizii grasi esentiali joaca un rol fundamental in toate membranele celulare ale corpului.De cantitatea acizilor grasi esentiali depinde elasticitatea si flexibilitatea mem-
branei celulare.Se prea poate ca activitatea limfocitelor depinde de starea membranei celuleare si exista riscul de comportament diferit al acestor limfocite,daca membrane lor contine mai putin acid linoleic,cum de fapt se intalneste in SM..
Sunt doua familii de acizi grasi esentiali,foarte importannti.Prima este constituita din acidul linoleic si derivatii sai.( Omega6 ).A doua familie este aceea a acidului alfalinoleic si dervatii sai( Omega3 ).
Proteinele Proteinele sunt o parte importanta in dieta noastra. Toate celulele organismului nostru sunt facute din proteine. Avem nevoie de proteine pe tot parcursul vietii pentru a construi si reface aceste celule pentru crestere si refacere Exista doua tipuri de proteine, animale si vegetale. Proteina animala este gasita in carne, oua, lapte, peste si pui. .Proteinele vegetale sunt prezente in paine, nuci, fructe, legume si plante leguminoase. .Cei mai multi dintre noi ne asiguram necesarul de proteine din dieta zilnica. Cu toate acestea, este recomandabil sa inclinam balanta spre sursele de proteine vegetale. Astfel se reduce continutul de grasimi saturate, si creste consumul de fibre.
Vitaminele
sunt esentiale pentru o crestere normala si sanatoasa si sunt indispensabile bunii functionari a organismului. Cu toate ca vitaminele in sine nu sunt o sursa de energie pentru organism, ele ajuta organismul in sintetizarea altor substante nutritive, ca de exemplu proteinele, carbohidratii si grasimile, prin transformarea lor in energie. In zilele noastre reusim sa ne asiguram necesarul de vitamine din prin modul nostru de alimentare si deficientele care duc la probleme caracteristice sunt foarte rare. Si totusi, probleme non specifice pot aparea prin marginalizarea importantei necesarului de vitamine, ca in cazul slabei resistente la infectii si senzatii de oboseala sau discomfort.
O dieta echilibrata contine urmatoarele vitamine:
Vitamina / la ce ajuta / unde se gaseste?
Vitamina A
1- ajuta in lupta impotriva infectiilor
- buna pentru piele
- ajuta vederea in lumina slaba
2- morcovi ,rosii, piersici, legume de verde inchis, oua, ficat de peste , ulei
Vitamina B (compex)
1 - ajuta la distrugerea carbohidratilor, a a grasimilor si ajuta la eliberarea energiei.
- nefiind retinut de organism pentru lung timp, este nevoie de o doza zilnica de complex vitaminos B
2 – fructe proaspete, legume, lapte, carne,peste, cereale, oua, nuci, si produse dospite.
Vitamina C
1 – opreste infectia; ajuta la absorbtia fierului din hrana si este buna pentru piele. Vitamina C nu poate fi retinuta de organism si de aceea e nevoie de o doza zilnica.
2 – Fructe proaspete si legume; produse intarite cu vitamina C
Vitamina D
1 – ajuta la absorbtia calciului si a fosforului care contribuie la o dantura sanatoasa si la oase puternice.
2 - Vitamina D este produs aprin actiunea razelor de soare asupra pielii. Este de asemenea prezenta in ficat, ulei de peste, lapte, margarina si cereale fortificate.
Daca nu se poate urma o dieta echilibrata, probabil din cauza lipsei de apetit, a dificultatilor de masticatie si inghitire sau din cauza unor dificultati digestive, ar fi indicat sa se suplimenteze dieta cu o serie de vitamine.
Daca sunteti preocupati de aportul de vitamine adus organismului, urmati sfaturile medicului de familie. Prea putini oameni realizeaza faptul ca o cantitate mare de vitamine luate in mod regulat pot fi daunatoare.
Mineralele.
Este greu de determinat cantitatea exacta de minerale de care are nevoie organismul nostru din cauza marilor variatii de minerale absorbite de intestin. Aceste variatii depind de mai multi factori, ca de exemplu nevoia organismului de un mineral specific sau amestecul de alimente consumate la o singura masa.
Mineralele sunt esentiale pentru organismul uman, pentru crestere, recuperare si starea generala de sanatate. Desi e nevoie de multe dintre ele doar in mici cantitati, trebuiesc asigurate prin mesele zilnice.
Atunci cand se urmeaza o dieta echilibrata si variata incluzand paine, cereale, fructe si legume, organismul ar trebui sa primeasca o cantitate adecvata de minerale, fara a mai fi nevoie de alte suplimente.
Doua din cele mai importante minerale sunt Fierul si Calciul.
Minerale / La ce folosesc? / Unde se gasesc?
Fe
1 – este esential in formarea globulelor rosii din sange. Globulele rosii ajuta la transportul oxygenului prin corp, si bineinteles oxigenul este necesar pentru producerea energiei.
2 - in carne, ficat, oua, legumele verzi, mazare, fasole, fructe uscate, cereale suplimentate.
Ca
1 – formeaza structura oaselor noastre si a dintilor. Este nevoie de Ca in mod regulat de aceea se recomanda o doza zilnica.
2 – legume verzi, lapte, branza, peste, fasole.
Sarea
Consumata in proportii normale, sarea reprezinta o parte esentiala a dietei noastre. Avem nevoie de sare pentru a mentine presiunea arteriala la un nivel potrivit si pentru a asigura un echilibru intre fluidele organismului.
Lipsa de sare poate duce la crampe musculare iar o cantitate prea mare poate duce la o tensiune prea ridicata la cei care sunt susceptibili in acest sens.
Sarea este prezenta in snack-uri, carnea tratata, alimentele pe baza de cereale, supele si legumele din conserve si bineinteles sarea de masa. Ca o recomandare ar trebui redusa cantitatea de sare din alimentatia zilnica.
Alcoolul.
Pentru cei mai multi oameni consumul de alcool este o activitate placuta in cadrul vietii lor sociale. Cu toate acestea secretul este masura.
Prea mult alcool nu cauzeaza doar o simpla mahmureala ci pe perioade mai lungi poate chiar prezenta consecinte serioase asupra sanatatii. Alcoolul are multe calorii de aceea consumul in exces poate duce la cresterea in greutate si la o lipsa de vitamine. Cantitatea de alcool care poate cauza probleme de sanatate variaza de la o persoana la alta.
Alcoolul nu are efecte directe asupra SM. Cu toate acestea, efectele alcoolului seamana cu simptomele SM : pierderea echilibrului, a capacitatii de coordonare a miscarilor, lacune ale memoriei si dificultati de concentrare.
De aceea, este posibil ca persoanele suferinde de SM sa fie mai repede afectate de alcool decat cele care nu au aceasta boala.
Legatura teoretica intre lipide si SM.
Toata legatura intre necesitatea unei diete echilibrate si SM se bazeaza pe realtia dintre SM si lipide.
Primul lucru care a dus la sugerarea unei legaturi intre acizii grasi si SM au fost studiile facute asupra bolii care aparea cu precadere in anumite parti ale lumii. Aceste studii evidentiaza faptul ca acolo unde se consuma in cantitati mai mari grasimi animale boala SM este mai frecventa. A fost de asemenea evidentiat faptul ca oamenii care consumau grasimi animale in exces nu aveau asigurat necesarul de de acizi grasi polinesaturati. S - a mai constatat ca bolnavii de SM au la un moment dat, pe durata bolii lor, un nivel foarte scazut de acizi grasi polinesaturati in sange.
Aciizii grasi polinesaturati – ce sunt ei si ce relatie au ei cu Scleroza Multipla?
Acizii grasi provin atat din grasimile animale cat si din uleiurile vegetale. Se clasifica in doua mari grupe: SATURATI si NESATURATI . Acizii grasi nesaturati sunt in esenta acizi grasi. Adica sunt componenti esentiali a dietei necesari cresterii si sanatatii.
Cei mai importanti acizi grasi nesaturati sunt: Linoleic, Linolenic si Arachidonic.
Multe alimente din hrana noastra contin grasimi polinesaturate, dar in principal uleiurile vegetale sunt sursa cea mai bogata. Unele soiuri de uleiuri de peste contin acizi grasi polinesaturati. Majoritatea grasimilor animale sunt compuse din acizi grasi saturati si de aceea au doar cantitati mici din acizii esentiali de care avem nevoie.
Dostları ilə paylaş: |