Jocul „Cartonaşele cu litere”
Scopul: formarea abilităţilor de recunoaştere şi denumire a literelor alfabetului.
Materiale necesare: cartonaşe cu litere majuscule de tipar scrise aproximativ de 10-15 cm.
Se pot confecţiona două seturi: unul cu aţă, pentru a le agăţa de scaun, mânerul uşii etc. şi altul (fără aţă) pentru a putea fi puse în cutii, pe poliţe etc.
Variante de desfăşurare a activităţii:
Literele sunt utilizate în calitate de jucării ale elevului şi de fiecare dată când se interacţionează cu ele, sunt denumite, fiind selectate din mulţimea de obiecte.
La o etapă mai avansată se pot forma cuvinte. Se poate începe cu completarea numelui elevului, apoi cu numele fratelui, cuvintele „mama”, „tata” etc.
Se pot iniţia diverse activităţi în scopul consolidării abilităţii de discriminare a literelor, precum jocuri de genul: „Ce literă s-a pierdut din cuvânt?”, „Cine mai repede va găsi litera X” etc.
Jocul_”Cutiile_cu_litere”'>Jocul”Cutiile cu litere”
Scopul: formarea abilităţilor de recunoaştere a literelor şi sunetelor.
Materiale necesare: câteva cutiuţe cu capac pe care se lipesc diferite litere şi diverse obiecte mici, denumirile cărora încep cu diverse litere.
Variante de desfăşurare a activităţii:
În cutiuţe se plasează obiecte de mărime nu prea mare, dar care prezintă interes pentru copil şi cu care el ar dori să se joace. Se adresează instrucţiuni de genul: „Hai să golim cutia cu litera X”, „Hai să umplem cutia cu litera X. Ce obiecte vom pune?”, „Adunăm şi sortăm obiecte în corespundere cu litera denumită” etc.
Jocul”Litera şi imaginea” - se sortează literele şi imaginile ce reprezintă obiecte, denumirile cărora încep cu litera prezentată.
Jocul ”Cartea cuvintelor”- într-un carneţel se înscriu pe pagini separate cuvinte ce reprezintă obiectele personale, membrii familiei, diverse categorii de obiecte/fiinţe (animale, fructe, alimente ...). Cartea poate fi înfrumuseţată la dorinţa elevului.
Jocul”Cartonaşe cu cuvinte” - se utilizează cartonaşe cu cuvinte monosilabice, bisilabice, care se citesc, se pun în corespondenţă cu imaginea obiectului denumit de cuvântul de pe cartonaş, se unesc în propoziţii.
Jocul ”Puzzle” - formarea cuvintelor, propoziţiilor simple din elemente integratorii.
Sugestii în facilitarea învăţării Matematicii
-
Planificarea activităţilor de numărare şi calcul utilizând degetele, creioanele, diverse manipulative şi valorificând mediul interior şi exterior al clasei (scări, copaci, flori, frunze, ferestre, uşi, mese, scaune, cărţi, caiete, fete, băieţi etc.);
-
Predarea-învățarea conceptelor mai mare- mai mic, lat - îngust, înalt-scund, apelând la diverse obiecte, mostre, corpuri din jur;
-
Ordonarea crescătoare/descrescătoare a materialelor, obiectelor,numerelorcu și fără manipulatiove;
-
Clasificarea obiectelor după mărime, formă, conţinut;
-
Ilustrarea problemelor prin diferite scheme, tabele, desene, grafice;
-
Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în spaţiul interior şi exterior al clasei/instituției/mediului de aflare a elevului;
-
Asocierea figurilor/corpurilor geometrice cu diverse obiecte din jur;
-
Modelarea figurilor/corpurilor geometrice, a cifrelor, semnelor (-,+, =, <, >) din aluat, plastelină, aţă, sârmă de plastic, frânghie sau din alte materiale uşor modelabile;
-
Repetarea periodică a unor tipuri de exerciţii, probleme pentru automatizarea competențelor;
-
Simularea jocurilor de rol, care prevăd operarea cu monede, bancnote (La magazin, La farmacie etc.);
-
Planificarea sarcinilor de descriere şi comparare a unor fiinţe, obiecte;
-
Organizarea jocurilor ce reflectă termeni specifici pentru descrierea poziţiei unui corp în spaţiu (lângă/pe/sub/de pe/din/peste, mai sus/mai jos, în faţă/în spate, în interior/în exterior, în dreapta/în stânga);
-
Simularea mişcărilor înainte/înapoi, în sus/în jos, spre/de la, direct/cu ocolire;
-
Decuparea, desenarea, personificarea cifrelor/figurilor geometrice;
-
Asiocierea numărului cu un grup de obiecte;
-
Citirea şi reprezentarea orelelor pe ceas;
-
Compunerea şi descompunerea numerelor cu sprijin (obiecte, desene, scheme, schimb de bani);
-
Rezolvarea problemeloir după un algoritm, schemă;
-
Simularea adunării şi scăderii în baza desenelor, obiectelor;
-
Utilizarea materialelor de suport cu care copilul poate interacţiona;
-
Planificarea sarcinilor/problemelor ce ţin de viaţa cotidiană a elevului;
-
Construirea învăţării astfel ca copilul să poată utiliza competenţele în viaţa reală;
-
Asigurarea concentrării atenţiei elevului asupra sarcinii. Neutralizarea momentelor ce i-ar putea sustrage atenţia;
-
Includerea unui coleg în calitate de învăţător la anumite etape ale lecţiei;
-
Antrenarea memoriei de lungă şi scurtă durată (o metodă foarte bună este muzica);
-
Învăţarea elevului să utilizeze calculatorul de buzunar;
-
Împărţirea sarcinilor complexe în sarcini mai mici. Verbalizarea paşilor realizaţi în parcurgerea sarcinii;
-
Acordarea timpului necesar pentru realizarea sarcinii;
-
Organizarea învăţării după principiile „de la simplu la compus” şi „de la concret la abstract";
-
Anterioare activităţii de învăţare a numerelor sunt activităţile de învăţare a noţiunilor de mărime, conceptelor la fel-diferit, de selectare a perechilor de obiecte, de sortare simplă în baza unui sau mai multor criterii (culoare, mărime, formă etc.);
-
Noţiunea de număr poate fi învăţată prin parcurgerea câtorva etape consecutive:
-
numărarea mecanică în limita 10 (inclusiv în baza diverselor poezii folclorice, cântece, ghicitori, numărători etc.);
-
numărarea conştientă cu determinarea cantităţii (Câte obiecte sunt?);
-
discriminarea cifrelor şi stabilirea corespondenţei dintre număr-mulţime de obiecte
-
antrenarea număratului;
-
realizarea calcului elementar cu utilizarea materialului intuitiv-plastic.
Sugestii în facilitarea explorării şi investigării lumii înconjurătoare (Ştiinţe)
-
Furnizarea, în descoperirea şi descrierea obiectelor, a unor experienţe multisenzoriale care permit elevului să vadă, să audă, să guste, să atingă;
-
Predarea conceptelor ştiinţifice (mediu şcolar, mediu familial, mediul social) să se producă în contexte fireşti şi apropiate elevului cu explorarea maximă a acestora;
-
Planificarea sarcinilor de descriere a corpurilor din natură (forma, culoarea, dimensiunea) prin diverse modalităţi de exprimare, valorificând astfel punctele lui forte (vorbeşte, scrie sau desenează, schiţează mai iuşor) şi diminuând dificultăţile cu care acesta se confruntă;
-
Utilizarea imaginilor, desenelor, fotografiilor în învăţarea conceptelor ştiinţifice (corpuri vii/nevii, naturale/artificiale, terestre/cereşti);
-
Interpretarea unor acţiuni, atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător prin jocuri de rol, dramatizări, discuţii etc.;
-
Încurajarea observării directe a vremii; a schimbărilor sezoniere din viaţa plantelor (din curtea casei/şcolii), a animalelor (curtea bunicii/Zoo), a omului, prin organizarea excursiilor, plimbărilor de studiu;
-
Organizarea jocurilor didactice: Turul satului/oraşului, Curtea bunicii, La Zoo, Familia mea, La şcoală, La spectacol, Oraşul Soarelui, Sistemul Soşlar etc.;
-
Practicarea exerciţiilor de simulare a ţinutei corecte în bancă;
-
Planificarea şi realizarea exerciţiiţlor şi activităţilor de autocunoaştere (ce-mi reuşeşte, ce nu, care sunt dificultăţile etc) şi autoevaluare (a propriului comportament în mediul familial, şcolar, social şi cel natural);
-
Crearea contextelor pentru dezvoltarea autonomiei şi respectarea igienei personale şi vestimentare;
-
Practicarea unui jurnal de înregistrare a observărilor (plante, animale, fenomene etc.);
-
Iniţierea unor ateliere de discuţie în baza experienţelor simple (plantarea şi observarea unei plante în dinamica dezvoltării);
-
Implicarea directă a elevului în activităţi de îngrijire a plantelor, animalelor (din clasă, de acasă, de la bunici);
-
Însuşirea părţilor componente ale omului, unor plante/animale prin organizarea jocurilor didactictice Puzzle, care constă în restabilirea imaginii;
-
Ordonarea în succesiune logică a unor enunţuri/imagini, care prezintă anumite etape din viaţă (omului, plantelor, animalelor);
-
Observarea directă, cu luare de notiţe, asupra cerului înstelat, Soarelui, Lunii;
-
Încurajarea elevilor să utilizeze TIC (prezentări PPT, filmuleţe etc.) în redarea diverselor aspecte ştiinţifice (starea vremii, precipitaţii, fenomene ale naturii, calamităţi, corpuri cereşti, Sistemul Solar etc.);
-
Încadrarea elevului în activităţi directe specifice programului lui de activitate cu măsurarea/estimarea intervalului de timp (în ce zi, la ce oră, cât durează);
-
Implicarea elevului în planificarea şi organizarea programului de lucru/a regimului zilei;
-
Crearea situaţiilor de învăţare propice formării deprinderilor de orientare în timp şi spaţiu;
-
Descrierea plantelor şi animalelor utilizând un algoritm sau imagini concrete;
-
Planificarea şi organizarea jocurilor didactice pentru cunoaşterea simţurilor, importanţa acestora pentru om şi respectarea regulilor de igienă a simţurilor;
-
Susţinerea dialogurilor despre regulile de comportare în public;
-
Observarea diverselor comportamente ale oamenilor cu aprecieri (bine/rău, frumos/urât, pozitiv/negativ) şi argumente etc.
2.2.2.Teoria inteligențelor multiple și individualizarea procesului educațional
În ultimul deceniu, tot mai mulţi pedagogi susţin teoria lui Howard Gardner despre inteligenţele multiple. În viziunea lui Howard Gardner inteligența este definită ca ,, abilitate sau un set de abilități, care permit/e unei persoane să rezolve probleme sau să creeze produse care sunt prețuite în unul sau mai multe contexte culturale”. Autorul pledează pentru renunțarea la uniformizarea școlii în favoarea unui autentic curriculum și a unei școli centrată pe elev și necesitățile sale educaționale; a unei „școli individualizate” care să stimuleze și să valorifice la maximum resursele și potențialul individual al elevului. Totodată, susține că un individ reprezintă o „colecție de inteligențe” exprimate prin moduri variate de învățare și modalități particulare de exprimare a achizițiilor dobândite. Din aceste considerente, se recomandă cadrelor didactice, ținând cont de aceste diferențe, să opteze pentru variate strategii interactive de predare-învățare-evaluare centrate pe stimularea acelor tipuri de inteligență care sunt dominante la elevi.
În același timp, aplicarea TIM are multiple implicații educaționale: alegerea strategiilor de predare-învățare, organizarea activităților de învățare, elaborarea sarcinilor de învățare, a materialelor didactice. În acest context, autoarea C.L. Oprea, menționează că nu există „o rețetă general valabilă” de aplicare și propune câțiva pași: cunoașterea capacităților/abilităților elevilor, proprii unui tip dominant de inteligență; familiarizarea gradată a elevilor cu TIM; reflecția elevilor asupra propriilor potențialități; motivarea intrinsecă pentru a-și dezvolta inteligențele; oferirea de experiențe pentru manifestarea inteligențelor multiple.
Dat fiind faptul, că fiecare persoană este posesor al unui anumit tip de inteligenţă care îi determină randamentul asimilării şi interpretării cunoştinţelor, angajării intelectuale, implicării profesionale, interiorizării şi explicării relaţiilor, exprimării cu succes, individualizarea actului educaţional se poate realiza şi din această perspectivă. Astfel, putem atribui elevilor, inclusiv celor cu CES, diferite roluri, care ar susţine dezvoltarea proprie şi ar valorifica inteligenţa dominantă.
TIM este aplicată pentru:
-
cunoașterea elevilor;
-
valorificarea fiecăruia conform potențialui/interesului/preocupărilor;
-
proiectarea situațiilor/secvențelor de învățare;
-
facilitarea și susținerea învățării tuturor elevilor;
-
evaluarea personalizată.
Cunoscând profilurile de inteligențe ale elevilor, unele posibilități deaplicare a TIM vizează:
-
folosirea ca „punct de plecare” al lecției;
-
folosirea în cadrul unei teme interdisciplinare realizate într-un grup format din elevi cu diverse inteligențe „tari”;
-
folosirea în cadrul unui proiect individual/de grup prin care fiecare elev își realizează tema din perspectiva inteligențelor „tari”;
-
exploatarea unei teme la nivelul unei discipline prin diferite coduri de reprezentare etc..
Cunoașterea și aplicarea TIM este importantă întrucât presupune reconsiderarea stilului didactic și actualizarea/adaptarea acestuia la tipul de intelegență și necesitățile elevului. Educația centrată pe copil prevede valorificarea maximă a fiecărui elev prin expunerea sa la situații variate care îipermite să se manifeste în domeniile în care capacitățile sale sunt cele mai evidente.
Declarația universală a drepturilor omului prevede că „educația trebuie sa urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile sale fundamentale”. Este, deci, dreptul fiecărei persoane de a fi tratat individual în așa fel încât să se asigure o dezvoltare armonioasă a personalității, în funcție de dominantele inteligenței și tipul de personalitate, reprezentate în Tabelul 21.
Tabelul 21. Tabloul sinoptic al inteligențelor multiple
Inteligenţa
|
Îi plac / îi place
|
Are / E bun /
Se pricepe
|
Preferă
|
Ocupaţii
|
verbal/
lingvistică
|
cuvintele/ vorbească/
să citească/să scrie/
să asculte/ să povestească discuțiile, dezbaterile
|
sensibilitate la limbaj, compunere / exprimare verbală, folosirea cuvintelor pentru a exprima sensuri
|
cărţi, benzi, instrumente de scris, hârtie, jurnale, povestiri, dialog, discuţii, dezbateri
|
scriitori
oratori
profesori
|
logico-
matematică
|
numerele, structurile, formulele, tehnologia, raţionamentele
|
gândire abstractă / raţionamente logice / concepte matematice în rezolvarea de probleme
|
obiecte pentru manipulat, excursii la muzee, jocurile logice, să exploreze,
să gândească
|
matematicieni
oameni de ştiinţă
filozofi
|
vizuală-
spaţială
|
să deseneze /modeleze,
să construiască / proiecteze culorile, imaginile
|
imaginaţie / orientare în spaţiu, să facă hărţi, scheme, să creeze modele / să proiecteze
|
filme /video/diapozitive puzzle /cărţi, ilustrate, vizite la muzeele de artă
|
artişti
ingineri
arhitecţi
|
muzical- ritmică
|
sunetele, vocile/
să cânte, să folosească muzica şi ritmul
|
muzica, să producă sunete/să cânte / reacţionează la sunete
|
cântece, concerte, să cânte la instrumente muzicale, să asocieze sunetele
|
muzicieni compozitori
|
corpora/- kinestezică
|
să se mişte, să atingă/ să mânuiască obiectele/ jocurile de rol, să gândească prin senzaţii somatice
|
mişcare, coordonare, să exprime idei şi sentimente,
să gesticuleze, să pipăie
|
jocuri de rol /mişcare, sport / experienţe de laborator
|
atleţi individuali sau în echipe
|
naturalistă
|
natura,
să stea în aer liber, animalele / plantele, detaliile
|
clasificări / să observe relaţiile /să colecţioneze / să urmărească emisiuni ştiinţifice, să facă experimente / să îngrijească plante, animale
|
să petreacă timpul liber în natură, să practice tehnici de relaxare, să aibă condiţie bună
|
astronomi
biologi
ecologi
|
intraperso-nală
|
autoreflecţia /etica, morala,
urmărirea propriilor interese, meditaţia, stabilirea de scopuri
|
autoevaluare / intro-specţie, înţelegere de sine / să mediteze,
să viseze/ să tacă, să facă planuri
|
locuri secrete / să fie singur şi să facă planuri să facă alegeri
|
psihoterapeut
lider religios
|
interperso-nală
|
interacţiunea /
colaborarea, relaţiile sociale, empatia faţă de alţii
|
negociere/mediere/
să organizeze comunicare verbală şi nonverbală,
să reaţioneze, să medieze
|
jocuri de grup, societate, adunări sociale / cluburi, mentori / grupuri cu care să înveţe
|
lider politic consilier
|
existențială
|
reflecția, cugetarea, aprecierea, critica, explorarea în căutarea de răspunsuri/explicații, contemplările/ legături de interdependență.
|
la cunoaşterea lumii, enunțuri explicative despre sensul vieții/fericirii, despre lume, începutul Universului etc.
|
disputele, dezbaterile, comentariile, reflecțiile, deliberările, să viseze.
|
filosofi
politolog
orator
analist
|
Experţii sugerează că observarea este cel mai bun mod de a descoperi care dintre categoriile enumerate mai sus predomină. Dacă copilul preferă să construiască cu ajutorul cuburilor, dar nu-şi arată interesul faţă de cărţi, după Howard Gardner e vorba de o orientare logico-matematică şi spaţială. Un copil căruia îi place să aibă grijă de animale sau este interesat de grădinărit ar putea avea o orientare naturalistă. “Pentru unii copii, orientarea poate fi foarte pronunţată, pe când la alţii - nu”, remarcă Howard Gardner. Joaca este un bun prilej pentru această observare.
Chestionarul din Anexa 6. Chestionar pentru stabilirea profilului de inteligență ajută la stabilirea profilului de inteligenţă.
În cadrul activităților, cadrele didactice pot valorifica inteligențele multiple prin proiectarea sarcinilor de lucru. În elaborarea acestora este important ca verbul să reflecte acțiunea care ar suscita și satisface interesul elevului (Anexa 7. Repere în elaborarea sarcinilor în cheia inteligenţelor multiple).
Modele de sarcini în contextul inteligențelor multiple
Limba și literatura română, Textul ”Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri, clasa a IV-a
Inteligenţa lingvistică:
-
Citiți expresiv propozițiile exclamative din text;
-
Identificați, în text, antonime/sinoinime/omonime pentru cuvintele date;
-
Subliniați cu creionul pe text îmbinările substantiv +adjectiv;
-
Identificați mijloacele artistice din text;
-
Redactați câmpul lexical prntru termenul dat (primăvara).
Inteligenţa logico-matematică:
-
Întocmiți un calendar cu sosirea păsărilor;
-
Compuneți și rezolvați probleme cu termenii-cheie: rândunele, cocostârci, ciocârlii, piciorușe, capuri, aripioare;
-
Desprindeți forme geometrice din text;
-
Estimați câte păsărele pot fi într-un roi;
-
Precizați numărul de propoziții din fiecare catren;
-
Ordonați crescător denumirea păsărulor conform greutății acestora.
Inteligenţa spaţial-vizuală:
-
Ilustrați printr-un desen strofa care v-a impresionat;
-
Selectați culori pentru fiecare catren;
-
Modelați din plastilină/desenează păsările din text;
-
Schițați un tabel în care să introduci substantive, adjective, verbe;
-
Reconstituiți din puzzle pasajul/imaginea/fotografia.
Inteligenţa muzical-ritmică:
-
Potriviți o melodie pastelului;
-
Lecturați ritmic textul potrivind tempoul;
-
Identificați păsările în baza audierii ciripitului;
-
Atribuiți genul/caracterul de muzică pentru termenii: veselie, speranță, viață.
Inteligenţa corporal-kinestezică:
-
Redați prin gesturi și mimică acțiunile din text;
-
Dramatizați o strofă din text (la alegere);
-
Interpretați zborul păsărilor;
-
Mimați procesul de construire a unui cuib;
-
Construiți un cuib din diverse materiale.
Inteligenţa naturalistă:
-
Desprindeți semnele primăverii din text;
-
Clasificați corpurile din text în vii/nevii, terestre/cerești, naturale/artificiale;
-
Elaborați fluturași cu conținut ecologic;
-
Comparați ciocîrlia cu rândunica.
Inteligenţa interpersonală:
-
Realizați un dialog dintre cocostârc și copil;
-
Redați printr-un joc de rol conținutul strofei a III-a;
-
Realizați un interviu cu tema Primăvara.
Inteligenţa intrapersonală:
-
Enumerați momente din viața când trăiți stări de: veselie, amor, sperare, viață;
-
Identificați pasărea cu care ați vrea să vă asociați. De ce?;
-
Alegeți locul vostru în poezie;
-
Desprindeți sentimentele descrise de poet (compasiune, tristețe, nostalgie).
Inteligenţa existenţială:
-
Atribuiți termenului viață sintagme din text;
-
Realizați un poster publicitar pornind de la îndemnul: Citiți pastelul pentru că…;
-
Reflectați asupra afirmației: Cocostîrcii sunt fideli baștinei.
Dostları ilə paylaş: |
