Adaptările se elaborează şi se realizează de către toate cadrele didactice la discipline împreună cu CDS, dirigintele, în concordanţă cu finalităţile propuse în PEI. Adaptările sunt parte componentă a PEI-ului elevului.
Unul dintre momentele importante în contextul individualizării procesului educaţional este de a proiecta și realiza activităţi și a utiluiza materiale speciale atât cât este necesar, fără exagerare. Nu este neapărat ca materialele destinate elevilor cu CES să fie costisitoare. Deseori, jucăriile apropiate vârstei, unele materiale (cutii, maşinuţe, cuburi, bucăţi de lemn, recipiente de diverse forme/culori etc.) aduse chiar de către copii, familiile acestora, cu ajustări minime sau chiar fără acestea, se pot utiliza cu succes. Trebuie doar să facem apel la creativitatea, experienţa proprie, la intuiţie etc.
Pornind de la afirmația că educaţia incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătăţire care să conducă la o educaţie de calitate, cadrele didactice care asistă copilul urmează să exploreze resursele existente, inclusiv cele umane, să perceapă incluziunea ca o mişcare de extindere a scopului şi rolului şcolii, pentru a răspunde unei mari diversităţi de necesități educative ale elevilor.
Astfel, învăţământul trebuie structurat în funcţie de necesitățile elevului şi nu viceversa. În acest sens, este absolut necesar a ține conte de:
-
Dacă până acum copilul era cel care trebuia să se adapteze la cerinţele şcolii, atunci astăzi şcoala trebuie să fie cea care să se adapteze la cerinţele şi necesităţile elevului!
-
Dacă copilul nu învaţă în felul cum predăm noi, cadrele didactice, atunci noi trebuie să predăm în felul cum aceştia învaţă!
1.1.2. Individualizarea procesului educațional prin modificări curriculare
Individualizarea procesului educațional prin modificări curriculare presupune modificarea finalităților educaționale și a conținuturilor din curriculumul general şi adaptarea tehnologiilor de predare-învăţare-evaluare, în funcție de potențialul de învăţare și particularitățile individuale de dezvoltare ale elevului. În acest sens, elevul cu CES va realiza un Curriculum modificat (CM).
În cazul CM la disciplina școlară, cadrul didactic stabilește, în comun cu alți specialiști care asistă copilul, finalități adecvate necesităților educaționale și nivelului de dezvoltare a elevului.
Modificările curriculare se stabilesc din perspectiva asigurării implicării plenare a elevului în procesul educațional, în vederea pregătirii lui pentru viață.
Modificările curriculare pot fi realizate prin simplificare, comasare sau excludere.
Modificările curriculare prin simplificare vizează reducerea parțială a gradului de complexitate a finalităților și/sau conținuturilor.
Modificările curriculare prin excludere pot fi realizate la nivel de plan-cadru sau disciplină școlară. La nivel de plan-cadru, elevul nu va studia una sau unele discipline școlare, exigențele studierii cărora nu sunt compatibile cu potențialul acestuia.
La nivel de disciplină școlară, modificările curriculare prin excludere presupun omiterea unor finalități, conținuturi, pe care elevul cu CES nu le poate accesa/achiziționa.
Modificările curriculare prin comasare pot fi realizate la nivel de plan-cadru sau de disciplină școlară.
La nivel de plan-cadru, modificările curriculare prin comasare se realizează prin integrarea a două sau mai multe discipline școlare.
Pentru elevii cu CES, care atestă dizabilități severe (conform clasificării UNESCO, 1995), se admite predarea integrată a două sau mai multe discipline școlare, în scopul dezvoltării unor arii multidisciplinare/integrate, care asigură pregătirea acestora pentru viață.
Multidisciplinaritatea se referă la situaţia în care o temă care se studiază, aparţinând unui anumit domeniu, se abordează din perspectiva mai multor discipline, acestea menţinându-şi structura şi rămânând independente unele în raport cu celelalte. Obiectele de studiu contribuie, fiecare în funcţie de propriul specific, la clarificarea aspectelor temei respective. În cadrul acestei abordări, procesele de integrare curriculară se situează în special la nivelul conţinuturilor. De aceea, cele mai frecvente (şi mai clare) demersuri au loc între discipline înrudite (care provin, de exemplu, din aceeaşi arie curriculară) sau care devin înrudite datorită temei.
În educaţia incluzivă abordarea integrată a curriculumului apare ca o necesitate deoarece este centrată pe ,,viaţa reală”, pe problemele importante, semnificative, aşa cum apar ele în context cotidian şi aşa cum afectează vieţile diverselor categorii de oameni. Studierea integrată a realităţii permite elevului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaştere, subordonate unor aspecte particulare ale realităţii înconjurătoare, asigurându-i achiziţia unor concepte şi legităţi fundamentale a unor proceduri de cunoaştere a realităţii.
De asemenea, abordarea integrată (interdisciplinară şi intradisciplinară) a conţinuturilor permite:
-
considerarea necesităţilor elevilor în vederea asigurării pregătirii pentru viaţă şi a integrării în societate;
-
abordarea unor subiecte de interes pentru aceştia în cadrul unor teme-proiecte sugerate de curriculum;
-
implicarea activă a elevului ca organizator al propriei învăţări/cunoaşteri;
-
relaţionarea cu experienţele şi evenimentele curente şi semnificative din viaţa elevului.
Curriculumul pentru disciplina Ştiinţe, treapta primară, constituie un punct de plecare în predarea integrată a disciplinei date. Programa la această disciplină desemnează cunoştinţe din toate domeniile ştiinţelor despre natură şi om - fizică, chimie, biologie, astronomie, geografie, psihologie, sociologie etc. Acestea sunt conturate şi relaţionate atât în interiorul ariei curriculare „Matematică şi Ştiinţe", cât şi la nivelul celorlalte arii curriculare. Corelaţiile interdisciplinare reprezintă una dintre perspectivele cele mai adecvate în abordarea fenomenelor şi proceselor complexe, contribuind astfel la „formarea unei imagini unitare a realităţii". Pentru aceasta se va face apel la „conexiunile interdisciplinare sistematice" prin organizarea unui demers educaţional în care elevul să fie implicat în situaţii concrete şi semnificative, realizând sarcini care cer competenţe achiziţionate la mai multe discipline şcolare.
Tabelul 5. Exemple de abordare integrată*
Nutriţia la om: Mănânci ca să trăieşti
|
Conexiuni intradisciplinare (în cadrul ariei curriculare)
|
Geografie
|
Biologie
|
Chimie
|
- zonele naturale (adaptarea omului la diverse zone)
|
- sistemul digestiv
- dinţii şi îngrijirea lor
- lanţul trofic
|
- substanţe din componenţa alimentelor
- procesul de transformare a alimentelor în substanţe hrănitoare corpului uman
- siguranţa produselor chimice de uz casnic
- medicamente
- măsuri de prevenire a consumului de substanţe toxice (nicotină, alcoolul etc.)
|
Conexiuni interdisciplinare
|
Limba şi Literatura română
|
Matematica
|
Ştiinţe
|
Istoria
|
Educaţia tehnologică
|
Educaţia plastică
|
Educaţia fizică
|
• Consultarea şi lecturarea cărţilor de re comandări culinare.
-
Redactarea regulilor şi respectarea lor în timpul servirii me sei.
• Alcătuirea de liste cu termeni specifici domeniului.
• Realizarea de spo turi publicitare pri vind promovarea
unui produs alimen tar, sau a unei ali mentaţii sănătoase.
| -
Măsurarea masei, înălţimii, tempera turii corpului etc.
• Estimarea, compara rea acestora.
• Construirea de tabe le ce reprezintă valo rile calorice ale unor produse alimentare.
• Ierarhizarea alimen telor conform unei nutriţii sănătoase.
|
• Sistemul digestiv.
• Componen-tele de bază ale produselor alimentare.
• Prezentări de reţete cu degustări.
• Investigaţii.
Proiect „Moduri de nutriţie ale omului: vegetariană, omni voră".
|
• Proiect „Evoluţia hranei pe parcursul etapelor istorice".
|
• Regimul alimentar
• Arta culinară: apli caţii cu expoziţii.
• Materiale aplicative pentru înţelegerea funcţiei aparatului digestiv.
-
Discuţii cu diverşi specialiştii:
- medici gastroente-rologi;
- bucătari-şefi;
- chelneri.
|
•Alcătui-rea şi ma-chetarea broşurilor de bucate.
| -
Rolul şi locul spor tului în funcţio-narea normală a organe-lor interne.
|
|
|
*Apud Z.Galben-Panciuc, I.Botgros, S.Galben. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta primară de învăţământ, Chişinău, 2011
În contextul disciplinelor integrate, în funcție de necesități și competențe ce urmează a fi achiziționate și dezvoltate, acestea pot fi: ”Achiziții fundamentale”, ”Deprinderi de autoadministrare”, ”Dezvoltare personală”, ”Arte și tehnologii” etc.
La nivel de disciplină școlară, comasarea presupune îmbinarea unor finalități și/sau conținuturi, în funcție de CES ale elevului.
Modificările curriculare nu exclud adaptarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare, acestea, de regulă, sunt parte a modificărilor.
Individualizarea procesului educațional pentru copilul cu CES nu implică obligatoriu adaptări sau modificări curriculare la toate disciplinele școlare. Astfel, elevul cu CES poate studia unele discipline școlare în baza curriculumului general (CG), iar altele în baza curriculumului general, dar cu adaptări ale strategiilor de predare-învăţare-evaluare (CGA) sau modificat (CM). Adaptările și/sau modificările curriculare se consemnează în PEI-ul elevului, se examinează și se coordonează de Comisia multidisciplinară intrașcolară (CMI) și, ca parte componentă a PEI, se aprobă în ședința Consiliului profesoral al instituției de învățământ.
În funcție de evoluția în dezvoltare a elevului, adaptările și modificările curriculare pot fi tranzitorii de la modificări la adaptări ale procesului educaţional și viceversa. Deciziile respective sunt condiționate de rezultatele monitorizării și realizării PEI-ului.
Elaborarea curriculumului modificat ține de competența cadrului didactic la disciplina respectivă, în colaborare cu alți specialiști care asistă copilul. În procesul de elaborare a curriculumului modificat se va ține de cont de punctele forte, necesitățile, potențialul și nivelul de dezvoltare a elevului.
Cadrele didactice care vor elabora CM la disciplină, întru evitarea sarcinilor care depăşesc posibilităţile de învăţare ale elevului cu CES, vor ţine cont de principiile clasice ale pedagogiei:
-
principiul legăturii teoriei cu practica;
-
principiul însuşirii conştiente şi active;
-
principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor;
-
principiul accesibilităţii sau respectării particularităţilor de vârstă şi individuale;
-
principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor.
Curriculumul modificat se anexează, în mod obligatoriu la PEI, fiind parte constituantă a acestuia.
Modificarea curriculară vizează finalitățile educaționale, conţinuturile şi/sau strategiile/tehnologiile didactice.
La stabilirea și formularea finalităților educaționale, se va ține cont de potențialul și nivelul de dezvoltare al elevului. În cazul disciplinelor de studiu care necesită modificări curriculare, finalitățile educaționale se precizează în enunțuri care vor descrie ce competențe urmează să achiziționeze elevul la finele cursului respectiv. Toate finalitățile educaționale se descriu în rezultate măsurabile la finele unei anumite etape de învățare. Este important ca finalitățile să fie formulate clar, astfel încât părinții și, după caz, elevul să înțeleagă ce va fi în stare să cunoască și să facă la finele capitolului/semestrului/anului.
Conţinuturile reflectă acele subiecte/teme care permit dezvoltarea competenţei stipulate în rubrica Finalităţi educaționale, prin anumite activităţi de învăţare /tehnologii didactice. Ele pot fi selectate din CG sau stabilite în funcţie de abilităţile şi posibilităţile de învăţare şi dezvoltare ale elevului.
Pentru fiecare finalitate formulată e necesar a indica strategiile didactice corespunzătoare, care îl vor ajuta pe elev să atingă finalitățile de învățare stabilite. În secțiunea respectivă din PEI urmează a se indica strategiile didactice care vor fi utilizate de către personalul didactic, inclusiv CDS. În cazul în care se utilizează o strategie didactică în raport cu o finalitate concretă, aceasta urmează a fi înscrisă vis-a-vis de finalitatea scontată.
Tabelul 6. Secvență de curriculum modificat la disciplina Limba şi literatura română, clasa a IV-a
Competenţă specifică: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.
Finalităţi (curriculum general)
(subcompetenţe)
|
Finalităţi (curriculum modificat)
(subcompetenţe)
|
1.1.Compararea viziunii despre modalităţile de exprimare orală (dialogată, monologată şi descriptivă) în scopul de a evidenţia esenţa vorbirii.
1.2.Conştientizarea rolurilor de emiţător sau destinatar al mesajului în scopul racordării limbajului la situaţia de comunicare.
1.3.Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei.
1.4.Verbalizarea conţinuturilor unor imagini în diverse forme: dialogată, monologată, descriptivă, îmbinând şi comunicarea nonverbală.
1.5.Interpretarea relaţiilor, faptelor relatate (evenimente, întâmplări, informaţii), ţinând cont de succesiunea desfăşurării subiectului.
1.6.Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative şi argumentarea semnificaţiei lor.
1.7.Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat în grup.
1.8. Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în faţa publicului din clasă.
1.9.Conştientizarea rolului utilizării de către autor a dialogului şi descrierii în textul narativ.
1.10.Reproducerea integrală şi succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a conţinutului unui text citit sau audiat.
|
1.1.Identificarea şi numirea modalităţiide exprimare orală (dialogată, monologată şi descriptivă) în scopul evidenţierii persoanelor implicate în comunicare.
1.2.Delimitarea rolului de emiţător sau destinatar al mesajului în scopul racordării limbajului la situaţia de comunicare.
1.3.Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei.
1.4.Verbalizarea conţinuturilor unor imagini în diverse forme: dialogată, monologată, descriptivă, îmbinînd şi comunicarea nonverbală, în cel puţin 3 enunţuri.
1.5.Interpretarea relaţiilor, faptelor relatate (evenimente, întâmplări, informaţii), ţinând cont de succesiunea desfăşurării subiectului, utilizând imagini-secvenţe din text/întâmplare.
1.6.Identificarea dialogului şi a elementelor de descriere în textele narative.
1.7.Construirea unui text oral, din cel puţin 7 propoziţii, în baza planului de idei sau a unui şir de imagini.
1.8.Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în pereche/grup mic/în faţa publicului din clasă (la alegerea elevului).
1.9.Conştientizarea rolului utilizării dialogului în situaţii cotidiene prin simularea unor dialoguri tematice (,,La cumpărături", ,,La bancă", ,,La spectacol", ,,La medic", ,,La muzeu" etc.)
1.10.Reproducerea succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a conţinutului unui text citit sau audiat.
|
Observăm, din tabel, că finalităţile prevăzute de curriculumul general, pentru copilul cu CES unele au rămas neschimbate (1.3. ), iar altele au fost simplificate (1.1.; 1.7.; 1.8.; 1.9.)
Pentru realizarea finalităţilor propuse, cadrul didactic la disciplină va selecta/modifica strategiile didactice, conţinuturile, anumite activităţi de învăţare din CG, cât şi va valorifica toate situaţiile relevante (inopinate/oportunităţile de învăţare sugerate de copii/de anumite idei/acţiuni etc.). În scopul asigurării implicării/afirmării fiecărui copil, cadrul didactic la disciplină va ţine cont de caracterul interactiv al strategiilor didactice, de utilizarea metodelor activ-participative şi a celor adecvate/specifice disciplinei.
Exemple de strategii şi activităţi de predare- învăţare - evaluare care pot fi valorificate în cadrul orelor de Limba şi literatura română, clasa a IV-a:
-
strategii: Joc de rol, Gândeşte-Perechi-Prezintă, Asocieri libere, Lectura imaginii, Interogarea multiprocesuală, Simularea, Tehnica formulării de întrebări, Explozia stelară, Turul galeriei, Povestirea în lanţ, Graficul T, Explicarea, Lasă-mi mie ultimul cuvânt!, Mîna oarbă, Asaltul de idei, Lectura ghidată, Microfonul magic, Lucrul cu textul, Cubul, Pălării gânditoare, Dicuţia ghidată, Diagrama Veen, 4 Colţuri, Lectura în perechi, Lectura în cor etc.;
-
activităţi de învăţare:
-
exerciţii de identificare a elementelor semnificative propriei experienţe din informaţii, texte;
-
exerciţii de redare a unui mesaj în diverse contexte/situaţii de comunicare;
-
exersări în legătură cu relaţiile dintre mijloacele de transpunere a informaţiei: eticheta comunicării (salut, permisiune, mulţumire etc.); comunicare nonverbală (gest, mimică etc.);lectura particulară (texte narative, ghicitori, proverbe etc.);
-
exerciţii de simulare a dialogurilor tematice cu persoane diferite ca vârstă şi funcţie;
-
exerciţii de antrenare în organizarea dialogului simplu din 4-6 replici;
-
improvizarea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
-
formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întâmplări; exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative;
-
organizarea independentă sau în grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral şi în scris);
-
exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de iniţiere a discuţiei despre conceptul/tema;
-
organizarea unui monolog pe baza diverselor informaţii: starea vremii, noutăţi din sport, ştiri din ţară etc.; activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei/un şir de imagini; jocuri de cuvinte;
-
activităţi de organizare a unor monologuri pe baza informaţiilor culese din literatura şi mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei;
-
exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi;
-
exerciţii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic;
-
dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest/mimică a personajelor/emoţiilor şi a unor replici;
-
exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.
Tabelul 7. Secvență de curriculum modificat la disciplina Matematică, clasa a IV-a
Competetenţa specifică 2:Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate
Finalităţi (curriculum general)
(subcompetenţe)
|
Finalităţi (curriculum modificat)
(subcompetenţe)
| -
Efectuarea adunării şi scăderii în concentru l 0 - 1 000 000, fără şi cu treceri peste ordin.
-
Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu, cel mult, 3 operaţii, cu şi fără paranteze.
-
Aplicarea adunării, scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.
-
Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple, indicate sau identificate prin observare.
-
Rezolvarea problemelor cu 1-3 operaţii: cu plan sau justificări; prin exerciţiu.
-
Formularea de probleme pornind de la: un enunţ incomplet; schemă; operaţii; exerciţiu.
-
Explorarea unor modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme, tabele.
| -
Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-1000, fără treceri peste ordin, ghidat cu utilizarea diverselor instrumente: abac, calculator de buzunar etc.
-
Identificarea şi marcarea ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu, cel mult, trei operaţii.
-
Aplicarea adunării, scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor; aflarea unor numere necunoscute în exerciţii după model şi formulă.
-
Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple, indicate sau identificate prin observare.
-
Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii cu justificări.
-
Formularea de probleme, pornind de la situaţii reale din experienţa proprie şi din cotidian cu tematici apropiate elevului (,,La magazin", ,,La medic", ,,La gară", ,,La farmacie" ,,În troleibus" etc.).
-
Completarea unor tabele sau scheme în care se clasifică/planifică şi se organizează/se contabilizează activităţi/acţiuni/obiecte.
|
În scopul aplicării optime a CM la disciplina Matematică, este necesar să modificăm, după cum s-a menţionat, subcompetenţele/conţinuturile şi strategiile de predare-învăţare în funcţie de dificultăţile cu care se confruntă copilul cu CES în învăţarea matematicii. Astfel, în elaborarea curriculumului modificat pentru elevul cu CES din clasa a IV-a au fost selectate subcompetenţe din curriculumul general pentru clasa a III-a (chiar şi unele dintre acestea fiind simplificate).
Pentru realizarea finalităţilor propuse cadrul didactic de la disciplină va selecta/modifica strategiile didactice, anumite activităţi de învăţare din CG, de asemenea poate formula şi alte finalități.
Dostları ilə paylaş: |
