Programa pentru concursul naţional de ocupare a posturilor şi a catedrelor didactice vacante din îNVĂŢĂMÂntul preuniversitar


CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR



Yüklə 1,38 Mb.
səhifə20/30
tarix30.10.2017
ölçüsü1,38 Mb.
#22546
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   ...   30

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR



PROGRAMA

PENTRU



PEDAGOGIE



Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- Bucureşti -

2004
A. Prezentare generală; concepţie şi competenţe fundamentale ale domeniului de specializare
Concursul pentru ocuparea unui post sau a unei catedre în învăţământul preuniversitar pedagogic sau a unui post într-o unitate conexă – centru de asistenţă psihopedagogică sau profesor consilier la o unitate şcolară – reprezintă, în ansamblu, o probă de maturitate ştiinţifică, pedagogică şi socială.

Noua Programă pentru disciplina PEDAGOGIE este structurată astfel încât asigură parcurgerea şi stăpânirea unei tematici relevante, moderne, cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Aceasta reprezintă baza necesară pentru testarea a trei tipuri de competenţe:



  1. psihopedagogice – definite de abilităţile candidaţilor de a proiecta, conduce şi evalua procesul de instruire, în armonie cu procesele de cunoaştere, consiliere şi asistare specializată a dezvoltării personalităţii elevilor;

  2. sociale – reflectate în capacităţile de proiectare a strategiilor de control şi monitorizare a interacţiunilor sociale cu elevii şi cu grupurile şcolare;

  3. manageriale – obiectivate în stăpânirea proceselor de planificare, de organizare şi de conducere a clasei de elevi.

Acestor competenţe li se asociază un registru de valori, atitudini şi conduite specifice profesiei didactice, care, de asemenea, constituie obiect al evaluării profesionale:

  1. cultivarea unui mediu şcolar centrat pe valori şi pe relaţii democratice;

  2. promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, în concordanţă cu idealul educaţional;

  3. crearea unui climat socio-afectiv securizant, în clasa de elevi;

  4. implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în învăţământ;

  5. angajarea în relaţii de parteneriat socio-educaţional cu familia şi cu alte instituţii cu responsabilităţi educaţionale;

  6. participarea la propria dezvoltare profesională, dezvoltarea abilităţilor reflexive şi afirmarea unui stil propriu de instruire.


Examenul constând din probe scrise – combinaţie de itemi tip grilă şi de subiecte în construcţie nonstandard – va avea în vedere testarea operativă a relevanţei pregătirii iniţiale pentru cariera didactică, din perspectiva competenţelor, a atitudinilor şi a valorilor prezentate anterior. Într-un mod mai specific, evaluarea va avea în vedere următoarele tipuri de achiziţii:

    • abilităţi de cunoaştere şi de utilizare adecvată a conceptelor pedagogice şi psihopedagogice;

    • abilităţi de explicare şi de interpretare a ideilor, a concepţiilor, a modelelor, a teoriilor şi a paradigmelor în domeniu;

    • abilităţi de gândire critică şi imaginativ-creativă a unor proiecte, procese şi fenomene prezente în teoria şi în practica educaţională;

    • abilităţi de tip practic, aplicativ, verificabile în proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor de învăţare, în utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente coerente de autocunoaştere şi de reflexivitate profesională.

Concepţia şi principiile care stau la baza realizării acestei tematici sunt:

    • continuitatea cu pregătirea iniţială;

    • coerenţa ariilor de conţinut şi a unităţilor de competenţă;

    • adecvarea la programele generale şi la parcursurile reformei curriculare;

    • dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale, la nivel naţional şi internaţional.

B. Tematica programei

  1. Educaţia, învăţământul şi societatea contemporană


    1. Conceptul de educaţie – structură şi funcţii. Educaţia şi societatea cunoaşterii.

    2. Educabilitatea. Rolul educaţiei în dezvoltarea personalităţii.

    3. Forme şi tipuri de educaţiei: formală, nonformală şi informală. Autoeducaţia. Educaţia permanentă. „Noile educaţii”. Interdependenţa formelor şi a tipurilor de educaţie.

    4. Inovaţie şi reformă în învăţământul românesc – realizări şi probleme critice (curriculum, evaluare, management, formarea cadrelor didactice).

    5. Dimensiunea europeană a educaţiei în România.

      1. Corespondenţe legislative.

      2. Competenţe cheie europene pentru învăţământul obligatoriu

      3. Cetăţenie democratică.

      4. Drepturile copilului.

      5. Sistemul creditelor europene transferabile şi recunoaşterea diplomelor.




  1. Mediile educaţionale. Modele şi orientări noi.

    1. Şcoala ca subsistem al sistemului social – abordare sistemică. Cultură organizaţională, climat psihosocial, dezvoltare instituţională.

    2. Sistemul de învăţământ din România: legislaţie, structură/reţea şi conexiuni funcţionale.

    3. Familia: structură, funcţii şi reconstrucţia relaţiilor educaţionale şcoală-famile-copil.

    4. Alte medii educaţionale – Biserica, mass-media, ONG-urile: analiză interfactorială şi funcţională.


  1. Teoria şi metodologia curriculum-ului – disciplină pedagogică fundamentală


    1. Domenii de cercetare.

    2. Statut epistemologic.

    3. Conceptul de curriculum – perspective de analiză.

    4. Proiectarea curriculum-ului – modele şi principii.



  1. Finalităţi şi conţinuturi ale educaţiei


    1. Categorii ale finalităţilor educaţionale şi relaţiile dintre acestea (ideal, scop, obiective, obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe etc.).

      1. Sisteme de clasificare a obiectivelor educaţionale.

      2. Metodologia de definire a obiectivelor educaţionale. Relevanţă practică. Aplicaţii pe arii curriculare.

4.1.2.1 Operaţionalizarea.

4.1.2.2. Analiza de sarcină.



4.1.2.3. Definire calitativă (competenţe).

    1. Conţinuturile educaţiei

      1. Noţiunea de conţinut şi tipologia conţinuturilor.

      2. Surse, criterii de selecţie a conţinuturilor.

      3. Modalităţi de organizare pedagogică a conţinuturilor.




  1. Principalele produse curriculare - plan de învăţământ, programă şcolară, manual şcolar

    1. Semnificaţii, criterii de construcţie, evaluare.

    2. Alte produse curriculare, auxiliare – pachete de învăţare, caiete de activitate independentă, softuri educaţionale etc.




  1. Structuri curriculare particulare – interdisciplinaritatea, modularitatea, programe diferenţiate (pentru supradotaţi, pentru elevi cu dificultăţi de învăţare)

  • semnificaţii

  • premise

  • tipuri, variante

  • proiectare

  • valoare şi limite




  1. Procesul de instruire ca expresie a interacţiunii dintre predare, învăţare şi evaluare

    1. Predarea – interpretări actuale.

    2. Învăţarea – semnificaţie, tipuri de învăţare, învăţarea şcolară.

    3. Evaluarea şi rolul acesteia în procesul de instruire.




  1. Modele de instruire – tipuri şi fundamente psihologice

    1. Modelul behaviorist.

    2. Modelul cognitivist.

    3. Modelul constructivist.

    4. Modelul umanist.

    5. Alte modele.




  1. Metodologia instruirii

    1. Metode de instruire.

- concept, structură, funcţii, tipologie

    1. Analiza descriptivă şi evaluativă a fiecărei metode – condiţii de eficacitate, aplicaţii.

    2. Resurse tehnice ale instruirii.

      1. Categorii de mijloace de învăţământ.

      2. Noile tehnologii informaţionale şi de comunicare; aplicaţii pe domenii disciplinare.

    3. Moduri de instruire (frontal, individual, diadic, grupal etc.).

  • natură, caracteristici esenţiale

  • organizare

  • funcţionare

  • valoare educaţională




  1. Stilurile educaţionale

    1. Stiluri de predare – criterii de definire, tipuri, efecte.

    2. Stiluri de învăţare – criterii de definire, tipuri, rezultate.

    3. Interacţiunea stiluri de predare-stiluri de învăţare.




  1. Teoria şi practica evaluării educaţionale – o perspectivă globală

    1. Conceptul de evaluare.

    2. Domenii şi agenţi ai evaluării educaţionale.

    3. Funcţiile evaluării educaţionale.

    4. Relaţiile evaluare-curriculum-instruire.




  1. Strategii de evaluare a rezultatelor şcolare

  • evaluare iniţială

  • evaluare formativă

  • evaluare sumativă

  • evaluare internă

  • evaluare externă

  • evaluare criterială

  • evaluare normativă




  1. Tipuri, metode şi forme de evaluare a rezultatelor şcolare – caracteristici şi evoluţii recente

    1. Tipuri de evaluare: orală, scrisă, practică.

    2. Metode de evaluare: observaţia curentă, chestionare, teste, lucrări practice.

    3. Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectul, testele de performanţă etc.).

    4. Forme de evaluare – examinările curente, examenele şi testările naţionale.

    5. Metodologia elaborării testelor educaţionale de către cadrul didactic

  • tipuri

  • premise de elaborare

  • etape şi norme de elaborare

  • validare




  1. Aprecierea rezultatelor şcolare

    1. Criterii de apreciere.

    2. Sisteme de apreciere.

    3. Distorsiuni în aprecierea rezultatelor.

    4. Autoevaluarea.




  1. Proiectarea instruirii - niveluri şi metodologie

  • disciplină de învăţământ

  • unitate de învăţare

  • lecţie




  1. Relaţiile de comunicare în sistemul relaţiilor educaţionale

    1. Tipuri de relaţii educaţionale: relaţii de comunicare, socio-afective, relaţii de conducere.

    2. Metodologia comunicării educaţionale – structura comunicării, funcţii, variabile, tehnici de comunicare, condiţii de eficacitate.




  1. Teoria educaţiei: domenii educaţionale reprezentative

    1. Educaţia intelectuală, educaţia morală, educaţia estetică, educaţia religioasă, educaţia fizică, educaţia tehnologică. Obiective, conţinuturi, metode de evaluare.

    2. Noile educaţii - educaţia interculturală, educaţia pentru sănătate, educaţia ecologică, educaţia antreprenorială etc. Obiective, conţinuturi, metode de evaluare.

    3. Teoria şi metodologia educaţiei civice.

    4. Interdependenţa domeniilor educaţiei.




  1. Managementul clasei de elevi

    1. Delimitări conceptuale (planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizie, intervenţie, situaţie de criză).

    2. Dimensiunile managementului clasei de elevi: ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională, inovatoare.

    3. Tipuri de climat psihosocial.

    4. Instrumente de diagnostic şi de interpretare.

    5. Structuri normative ale clasei de elevi.

    6. Decizia educaţională în clasă.

    7. Tipologia situaţiilor de criză educaţională (criterii: durată, etiologie, consecinţe etc.).

    8. Modalităţi de prevenire şi de rezolvare a situaţiilor de criză educaţională în clasă.




  1. Bazele pedagogiei preşcolare

    1. Finalităţi specifice învăţământului preşcolar.

      1. Socializarea preşcolarului.

      2. Pregătirea pentru şcoală a preşcolarului.

    2. Proiectarea şi realizarea activităţilor în învăţământul preşcolar

      1. Tipuri de activităţi specifice învăţământului preşcolar.

      2. Metode şi mijloace specifice învăţământului preşcolar.

      3. Jocul – modalitate dominantă de organizare a activităţii învăţământul preşcolar.

    3. Evaluarea în învăţământul preşcolar - tipuri, metode, forme




  1. Asistenţa psihopedagogică în şcoală

    1. Specificul asistenţei psihopedagogice în şcoală.

    2. Metode şi tehnici de cunoaştere şi a individualităţii preşcolarului şi a şcolarului mic.

    3. Metode şi tehnici de cunoaştere şi de orientare a preşcolarului şi a elevului mic.

    4. Fişa de caracterizare psihopedagogică a preşcolarului şi a elevului.

BIBLIOGRAFIE




  1. *** Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

  2. *** Legea nr. 268 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995.

  3. *** Curriculum Naţional. Cadru de referinţă, MEN-CNC, Ed. Corint, Bucureşti, 1998.

  4. *** Programe şcolare pentru învăţământul primar, MEN-CNC, Ed. Corint, Bucureşti, 1998.

  5. *** Programa instructiv-educativă pentru învăţământul preprimar, MEN, Bucureşti, 2000.

  6. *** Reforma Învăţământului Obligatoriu din România, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2002, http://www.edu.ro/download/refoblig.pdf

  7. ALMOND, A. G., Cultura civică. Atitudini politice şi democraţie în cinci naţiuni, Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, CEU PRESS, Ed. DUSTYLE, Bucureşti, 1996.

  8. AUSUBEL, D., ROBINSON, R., Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică, E.D.P., Bucureşti, 1981.

  9. BADEA, E., Caracterizarea dinamică a copilului şi a adolescentului, de la 3 la 18 ani, cu aplicaţii la fişa şcolară, E.D.P., Bucureşti, 1993.

  10. BÎRZEA, Cezar, Arta şi ştiinţa educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1995.

  11. CERGHIT, I., NEACŞU, I., PÂNIŞOARĂ, O., Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, 2001.

  12. CERGHIT, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1991.

  13. CERGHIT, Ioan, Modele de instruire alternative şi complementare, Ed. Aramis, Bucureşti, 2002.

  14. CERKEZ, M., GEORGESCU, D., PREOTEASA, L., SINGER, M. (Coord.), Planuri cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar, Ed. Corint, Bucureşti, 1999.

  15. CHIŞ, VASILE, Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Presa universitară clujeană, 2001.

  16. COSMOVICI, A., IACOB, L., (Coord.) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.

  17. COZMA, Teodor (Coord.), O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

  18. CREŢU, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.

  19. CRISTEA, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1998.

  20. CUCOŞ, C. Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

  21. D’HAINAUT, L. (Coord.), Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, E.D.P., Bucureşti, 1981.

  22. GAGNE, R., BRIGGS, L. J., Principii de design al instruirii, E.D.P., Bucureşti, 1977.

  23. GOLU, Pantelimon, GOLU, Elena, Psihologie educaţională, Ed. ExPonto, Constanţa, 2002.

  24. IONESCU, M., Instrucţie şi educaţie, Cluj-Napoca, 2003.

  25. IONESCU, M., RADU, I. (Coord.), Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

  26. IUCU, B., Romiţă, Managementul şi gestiunea clasei de elevi – fundamente teoretico-metodologice, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.

  27. JIGĂU, M. et al., Repere privind activitatea educativă. Ghid metodologic, MEC-CNC, Bucureşti, 2001.

  28. JINGA, I., ISTRATE, E. (Coord.), Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 1998.

  29. JINGA, Ioan, NEGREŢ, Ioan, Învăţarea eficientă, Ed. EDITIS, Bucureşti, 1994.

  30. JOIŢA, E., Educaţia cognitivă, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

  31. MEYER, Geneviève, De ce şi cum evaluăm, Ed. Polirom, 2000.

  32. MIROIU, A. (coord.), Învăţământul românesc azi. Studii de diagnoză, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.

  33. MITROFAN, N., Testarea psihologică a copilului mic, Ed. Press Mihaela SRL, Bucureşti, 1997.

  34. MOMANU, Mariana, Introducere în teoria educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

  35. NEACŞU, I., Instruire şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1999.

  36. NEACŞU, I., Metode şi tehnici moderne de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990.

  37. PÂNIŞOARĂ, O., Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă, Iaşi, Ed. Polirom, 2003.

  38. PĂUN, Emil, IUCU, Romiţă, Educaţia preşcolară în România, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

  39. PĂUN, Emil, POTOLEA, Dan, (Coord.) Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

  40. PĂUN, Emil, Şcoala – abordare sociopedagogică, Ed. Polirom, Iaşi, 1999.

  41. POPESCU, E. et al., Pedagogie preşcolară, E.D.P., Bucureşti, 1995.

  42. POPOVICI, D., Elemente de psihopedagogia integrării, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1999.

  43. POTOLEA, D., Profesorul şi conducerea strategiilor învăţării în Structuri, strategii, performanţe în învăţământ, Editura Academiei, 1989.

  44. RADU, Ion, T., Evaluarea procesului didactic, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

  45. ROCO, Mihaela, Creativitatea şi inteligenţa emoţională, Polirom, Iaşi, 2001.

  46. SINGER, M. F. et al., Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru educaţie civică şi cultură civică, MEC-CNC, Bucureşti, 2001.

  47. STĂNESCU, Maria-Liana, Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

  48. STOICA, ADRIAN, Reforma evaluării în învăţământ, Editura Sigma, Bucureşri, 1999.

  49. ŞCHIOPU, U., VERZA, E., Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, E.D.P., Bucureşti, 1995.

  50. TOMŞA, Gheorghe et al., Consiliere şi orientare. Ghid metodologic, MEC-CNC, Bucureşti, 2001.

  51. UNGUREANU, D., Educaţie şi curriculum, Ed. EUROSTAMPA, Timişoara, 1999.

  52. VĂIDEANU, G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti, 1988.

  53. VLĂSCEANU L. et al. (Coord.), Şcoala la răcruce. Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului obligatoriu, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.


MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA

POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA

PENTRU

DISCIPLINE SOCIO-UMANE:

ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ

Aprobata prin O.M.Ed.C. nr. 5462/14.11.2005



- Bucureşti -

2005

A. NOTA DE PREZENTARE

Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială şi care au absolvit facultăţi de profil.

Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării si realizării activităţilor didactice.

Astfel, plecând de la o concepţie care operaţionalizează definirea si evaluarea competenţelor specifice cadrului didactic, programa vizează:



  1. - cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor Economie şi Educaţie antreprenorială, a didacticii generale si a metodicii celor două discipline;

  2. - probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activităţilor didactice;

  3. - demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.

În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactică generală si cele ale metodicii disciplinelor, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competenţe pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.

Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:


  1. - cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de didactică generală şi metodica disciplinelor;

  2. - cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;

  3. - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;

  4. - capacitatea de proiectare si realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;

  5. - capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competenţelor dobândite de elevi;

  6. - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;

  7. - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.

Fiind date particularităţile disciplinelor socio-umane şi influenţa modelatoare puternică pe care ele o exercită asupra formării şi maturizării personalităţii elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul de ştiinţe socio-umane trebuie să demonstreze că:



  1. - înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;

  2. - are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;

  3. - înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestuia;

  4. - înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv - educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;

  5. - înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;

  6. - are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;

  7. - are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Scolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter- pluri- şi transdisciplinare;

  8. - dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea si interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;

  9. - planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

  10. - înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;

  11. - evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;

  12. - caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;

  13. - contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;

  14. - înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;

  15. - înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;

  16. - înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.


B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI

METODICA PREDARII ECONOMIEI ŞI EDUCAŢIEI ANTREPRENORIALE

I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială

1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;



  1. 3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice. Elaborarea obiectivelor operaţionale;

  2. 4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.


II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ

1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;

2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;


  1. 3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;

    1. 3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;

    2. 3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;

4. Mediul de instruire mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.

5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;

5.1 Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;



  1. 5.2 Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);

  2. 5.3 Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;

  3. 5.4 Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.


BIBLIOGRAFIE:



  1. 1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.

  2. 2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculară "Om şi societate", lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002.

  3. 3. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., “Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

  4. 4. Creţu C., “Curriculum individualizat şi personalizat”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.

  5. 5. Creţu C., “Psihopedagogia succesului”, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.

  6. 6. Cristea Sorin, “Dicţionar de termeni pedagogici”, E.D.P., Bucureşti, 1998.

  7. 7. Cucoş C., “Pedagogie generală”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.

  8. 8. Druţă M. E., “Didactica disciplinelor economice. Consideraţii teoretice şi aplicaţii”, Ed. ASE, Bucureşti, 2002.

  9. 9. Ionescu M., Radu I., “Didactica moderna”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

  10. 10. Neacşu I., “Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Ed. Militară, Bucureşti, 1990.

  11. 11. Nicola I., “Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.

  12. 12. Stoica A. (coord), “Evaluarea curentă şi examenele”, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.

  13. 13. Stoica A., “Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică”, Ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 2003.

  14. 14. Vlăsceanu L. şi Cerghit I. (coord.), “Curs de pedagogie”, T.U.B., Bucureşti, 1988.


NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile – cadru şi programele şcolare pentru disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.

B. II. TEMATICA LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ



  1. 1. SISTEME ECONOMICE

    1. 1. Economia naturala – de schimb

    2. 2. Economia de piaţă



  1. 2. UNIVERSUL ECONOMIEI

    1. 1. Tipuri de agenţi/unităţi economice

    2. 2. Circuitul economic



    1. 3. CONSUMATORUL

    2. 1. Nevoi, resurse, raţionalitate economică

    3. 2. Utilitatea economică

    4. 3. Costul de oportunitate şi alegerea consumatorului raţional

    5. 4. Dinamica echilibrului consumatorului



    1. 4. CEREREA

    2. 1. Formarea cererii pe piaţă

    3. 2. Legea cererii

    4. 3. Elasticitatea cererii şi factorii care influenţează dinamica cererii



  1. 5. PRODUCĂTORUL

    1. 1. Factorii de producţie. Funcţia de producţie

    2. 2. Combinarea factorilor de producţie şi costul producţiei

    3. 3. Productivitatea, rentabilitatea şi eficienţa economică

    4. 4. Comportamentul producătorului

    5. 5. Profitul



  1. 6. OFERTA

    1. 1. Formarea ofertei pe piaţă

    2. 2. Legea ofertei

    3. 3. Elasticitatea ofertei şi factorii care influenţează dinamica ofertei



  1. 7. PIAŢA

    1. 1. Caracteristicile generale ale pieţei

    2. 2. Raportul cerere – ofertă - preţ; preţul de echilibru

    3. 3. Piaţa bunurilor şi serviciilor

    4. 4. Piaţa forţei de muncă. Salariul

    5. 5. Piaţa monetară (bancară). Dobânda

    6. 6. Piaţa financiară (a capitalului)

    7. 7. Piaţa valutară



  1. 8. CONCURENŢA

    1. 1. Rolul concurenţei în funcţionarea economiei de piaţă; conţinutul şi funcţiile concurenţei

    2. 2. Concurenţa perfectă

    3. 3. Concurenţa imperfectă şi formele ei

    4. 4. Strategii concurenţiale



  1. 9. VENIT, CONSUM, INVESTIŢII

    1. 1. Venitul şi consumul

    2. 2. Economiile şi investiţiile; eficienţa economică a investiţiilor

    3. 3. Măsurarea rezultatelor macroeconomice; indicatorii macroeconomici sintetici



  1. 10. ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL ECONOMIC

    1. 1. Modele ale echilibrului economic

    2. 2. Dezechilibre economice: şomajul şi inflaţia



  1. 11. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

    1. 1. Teorii ale creşterii economice; creştere şi dezvoltare economică

    2. 2. Factorii şi tipurile de creştere economică

    3. 3. Fluctuaţii şi cicluri economice

    4. 4. Creşterea economică: beneficii şi costuri

    5. 5. Dezvoltare şi subdezvoltare economică



  1. 12. POLITICI ECONOMICE

    1. 1. Statul în economia de piaţă

    2. 2. Politici economice: tipuri, conţinut, scop, instrumente de realizare

    3. 3. Planificare şi programare economică



  1. 13. ECONOMIA MONDIALĂ

    1. 1. Piaţa mondială şi formele ei

    2. 2. Integrarea economică

    3. 3. Globalizarea

    4. 4. Probleme ale economiei mondiale

  2. 14. INIŢIEREA ŞI DERULAREA ACŢIUNII ANTREPRENORIALE

    1. 1. Condiţii legislative în acţiunile antreprenoriale

    2. 2. Planul de afaceri: structură şi fundamentare

    3. 3. Realizarea, dezvoltarea şi diversificarea afacerii



  1. 15. COMPORTAMENTUL ÎN AFACERI

    1. 1. Tipuri de comportament în afaceri

    2. 2. Caracteristici şi aptitudini ale întreprinzătorului

    3. 3. Răspunderea în afaceri



  1. 16. REUŞITA ÎN AFACERI

    1. 1. Modele de reuşită în afaceri

    2. 2. General şi particular în realizarea unei afaceri reuşite


BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE

  1. 1. Anvers Denis, “Economia mondială”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991

  2. 2. Becker Gary S., “Comportamentul uman, o abordare economica”, Editura All, Bucureşti, 1994

  3. 3. Ciobanu Ioan, Ciulu Ruxandra, “Strategiile competitive ale firmei”, Ed. Polirom, Iaşi, 2005

  4. 4. Didier Michel, ”Economia: Regulile jocului”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998

  5. 5. Dobrotă Niţă (coord), “Dicţionar de economie”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

  6. 6. Dobrotă Niţă (coord), ”Economie” – Manual ASE , Editura Economica, Bucureşti, 2001

  7. 7. Druţă Florin, “Motivaţia economică”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999

  8. 8. Durand M., ”Bursa”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992

  9. 9. Friedman Milton, “Capitalism şi libertate”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995

  10. 10. Frois Gilbert Abraham, ”Economia Politica”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994

  11. 11. Galbraith John Kenneth, “Societatea perfectă”, Ed. Eurosong & Book, Bucureşti, 1997

  12. 12. Heyne Paul, “Modul economic de gândire”, Editura Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 1991

  13. 13. Huidumac Cătălin, Rogojanu Angela, “Introducere în studiul economiei de piaţă”, Ed. All, Bucureşti, 1998

  14. 14. Ignat I., “Uniunea Economică şi Monetară Europeană”, Editura Symposion, Iaşi, 1994

  15. 15. Keynes J. M., “Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor” Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970

  16. 16. King Alexander, Schneider Bertrand, “Prima revoluţie globală”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1993

  17. 17. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, “Capcana globalizării”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999

  18. 18. Rugină A. N., “Principia Oeconomica. Fundamente noi şi vechi ale analizei economice”, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1993

  19. 19. Rujan O., “Teorii şi modele privind relaţiile economice internaţionale”, Ed. All, Bucureşti, 1994

  20. 20. Sută-Selejan Sultana, “Doctrine şi curente în gândirea economică modernă şi contemporană”, Ed. All, Bucureşti, 1994

  21. 21. *** ”Economia politică” (Economics), Editura Economică, Bucureşti, 1994

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII



DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR


Yüklə 1,38 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   ...   30




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin