Adaptarea metodei dezbaterilor la cerintele orelor de curs ptarea metodei dezbaterilor la cerintele orelor de curs
Formatul de dezbateri Karl Popper, menţionat mai sus, practicat cu succes de elevi în activitatea extracurriculară, are anumite inconveniente din punct de vedere al utilizarii la orele de clasă:
-
dezbaterea conform algoritmului K.P. durează aproape 75-80 minute, deci nu se poate încadra în cele 50 de minute alocate unei ore de curs
-
sunt implicaţi în dezbaterea propriu-zisa numai 6 elevi în cele 2 echipe, ceea ce nu este în concordanţă cu principiile didactice.
Activitatea didactică de pregătire şi derulare a unei dezbateri în noul format pe o anumită temă (rezoluţie sau moţiune) se desfăşoară pe parcursul a trei ore, cu următoarele secvenţe (tema este anunţată cu o săptamână înainte, aşa încât elevii să se poată documenta pe marginea moţiunii):
-
Secvenţa pregătitoare se va desfăşura o singură dată, pentru familiarizara elevilor cu algoritmul şi metoda dezbaterilor. Ea consta din explicarea derularii dezbaterii şi a sarcinilor de rol ale vorbitorilor;
-
Ora a 1-a: Împărţirea elevilor pe echipe de câte 3. Fiecare echipă, sub îndrumarea profesorului, va construi două sisteme de argumentare: unul care să susţină tema (ex.: Pedeapsa capitală nu este justificată) şi unul care dovedeşte contrariul (ex.: Pedeapsa capitală este justificată).
-
Ora a 2-a: Desfăşurarea dezbaterii între două echipe desemnate, pe una din cele două poziţii referitoare la tema, de exemplu pro, şi analizarea dezbaterii de către restul echipelor (ex.: Pedeapsa capitală nu este justificată)
-
Ora a 3-a: Desfăşurarea dezbaterii între două echipe desemnate, altele decât cele din etapa II, pe cealaltă poziţie, în cazul nostru contra, şi analizarea dezbaterii de către restul echipelor (ex. Pedeapsa capitală este justificată).
Observaţie: secvenţele II, III, şi IV se repeta ciclic pe parcursul semestrului sau anului şcolar.
1 Prgatirea activitatii didactice . Alegerea moţiunii
Moţiunea este o propoziţie care reprezintă tema dezbaterii. Ea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
-
Să fie echitabilă (echilibrată), adica ea trebuie să ofere posibilitatea de argumentare ambelor echipe (să existe argumente la fel de puternice pentru ambele puncte de vedere);
-
Să se încadreze, atât în sfera educaţiei pentru cetăţenie democratică cât şi în cea informationala, respectiv a conţinuturilor învăţării din diferitele arii curriculare;
-
Să fie clară;
-
Să existe suficiente surse de documentare pentru ambele poziţii.
Exemple de moţiuni:
-
Drepturile copilului sunt mai importante decât îndatoririle sale.
-
Integrarea şcolară a copiilor cu nevoi speciale este mai bună decât segregarea lor.
-
Pedeapsa capitală nu este justificată.
-
Dreptul la presa liberă este mai important decât dreptul la intimitate al persoanelor publice.
-
Globalizarea ameninţă identitatea naţională.
-
Competiţia este mai importantă în obţinerea performanţelor decât cooperarea.
-
Protecţia mediului este mai importantă decât dezvoltarea economică.
-
Comportamentul infracţional este condiţionat biologic.
-
Sectele religioase sunt periculoase pentru societate.
-
Cenzura subminează libertăţile fundamentale.
-
Este de dorit o dezarmare nucleară totală.
-
Ingineria genetică este justificată.
-
Legalizarea drogurilor este justificată.
-
Pedepsele mai aspre vor determina reducerea criminalităţii.
-
Televiziunea are un efect dăunator asupra societăţii.
-
O guvernare mondială va asigura mai bine pacea.
-
Părinţii anilor 2001 sunt prea îngăduitori.
-
Profesorii şi elevii ar trebui să aibă aceeaşi influenţa asupra problemelor privind şcoala.
-
Terorismul este justificabil.
-
Reclama este împotriva eticii.
2. Strângerea dovezilor
După alegerea moţiunii, profesorul o comunică elevilor îndemnându-i să se documenteze pentru a găsi dovezi pentru ambele cazuri de susţinere a temei (pro si contra).
Dovezile (mărturii, fapte şi exemple, sondaje de opinie, statistici, citate, studii de referinţă, etc.) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
-
Să fie relevante
-
Să fie credibile
-
Să fie localizabile, adică o altă persoană să fie capabilă să găsească aceleaşi informaţii pe baza indicaţiilor bibliografice furnizate în fişa de dovezi.
Se reamintesc elevilor noţiunile despre argumentare dobândite la obiectul “Logică”:
-
Etapele în construcţia unui ARGUMENT:
-
afirmaţia………………..
-
explicaţia……………….
-
dovada………………….
-
concluzia……………….
-
Etapele în construcţia unui CONTRAARGUMENT:
-
identificarea argumentului echipei oponente. Ex. “Echipa afirmatoare, la primul (al doilea, al treilea etc), argument susţine că… (enunţă afirmaţia primului sau celui al doilea sau al treilea argument). Noi, negatorii nu suntem de acord cu această afirmaţie deoarece considerăm că (urmează enunţarea contraargumentului, cu aceleaşi etape ca şi la construcţia argumentului)
-
Etapele în RECONSTRUCŢIA unui argument contraargument anterior:
-
reenunţarea afirmaţiei argumentului iniţial
-
reenunţarea afirmaţiei contraargumentului echipei oponente
-
întărirea poziţiei echipei cu noi explicaţii şi noi dovezi
Se explică elevilor algoritmul dezbaterii care va fi aplicat la ore.
Reguli fundamentale:
-
Echipa afirmatoare are datoria să dovedească că moţiunea supusă dezbaterii este valabilă, de exmplu ca ” Pedeapsa capitală nu este justificată”
-
Echipa negatoare are datoria să convingă că moţiunea susţinută de afirmatori nu este valabilă, în cazul nostru că “Pedeapsă capitală nu este justificată”
-
Echipa afirmatoare nu are voie să aducă noi argumente pe parcursul dezbaterii, în afară de cele aduse de primul vorbitor. Are voie în schimb să-şi reconstruiască poziţia, folosind noi dovezi şi dezvoltându-şi explicaţiile de susţinere a argumentului propus iniţial.
-
Echipa negatoare nu are voie să aducă argumente de sine stătătoare, adică argumente care nu sunt contraargumente la cele enunţate de echipa afirmatoare.
Timp
|
Activitatea echipei susţine moţiunea (echipa afirmatoare)
|
Activitatea care respinge moţiunea (echipa negatoare)
|
3 min.
|
Discursul primului vorbitor al echipei afirmatoare
Prezintă argumentul / argumentele susţinute de explicaţii şi dovezi
|
Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gândeşte la posibile căi de contraargumentare.
|
1 min.
|
|
Timp de gandire (pentru pregatirea contraargumentelor) – lucru in echipa
|
3 min.
|
Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gandeşte la posibile căi de reconstrucţie.
|
Discursul primului vorbitor din echipa negatoare
Contraargumentează argument cu argument valorificând dovezile proprii
|
1 min.
|
Timp de gândire (pentru pregătirea reconstrucţiei cazului propriu) - lucru în echipă
|
|
3 min.
|
Discursul celui de al doilea vorbitor al echipei afirmatoare
Reconstruieşte argumentul contraargumentat aducând noi dovezi şi explicaţii
|
Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gandeşte la posibile căi de contraargumentare.
|
1 min.
|
|
Timp de gândire (pentru pregătirea contraargumentarii reconstrucţiei) – lucru în echipă
|
3 min.
|
Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gândeşte la modalităţi de concluzionare a dezbaterii din punctul de vedere al echipei afirmatoare
|
Discursul celui de al doilea vorbitor din echipa negatoare
Contraargumentarea reconstrucţiei (a noilor explicaţii, raţionamente şi dovezi aduse de echipa afirmatoare)
|
1 min.
|
Timp de gândire (pentru pregătirea analizei dezbaterii din punctul de vedere al echipei afirmatoare) – lucru în echipă
|
|
3 min.
|
Discursul ultimului vorbitor al echipei afirmatoare
Analiza şi concluzionarea dezbaterii din punctul de vedere al echipei afirmatoare
|
Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gândeşte la modalităţi de concluzionare a dezbaterii din punctul de vedere al echipei negatoare.
|
1 min.
|
|
Timp de gândire (pentru pregătirea analizei dezbaterii din punctul de vedere al echipei negatoare) – lucru în echipă
|
3 min.
|
|
Discursul ultimului vorbitor din echipa negatoare
Analiza şi concluzionarea dezbaterii din punctul de vedere al echipei afirmatoare
|
Dostları ilə paylaş: |