Raportul National al Drogurilor 1997

CAPITOLUL 2 - Legislaóia ñi pedepsele relevante

2.1. - Legi referitoare la problematica drogurilor

România a aderat la urmÄtoarele instrumente juridice internaóionale:

• 
  Convenóia ñi Protocolul asupra opiumului, încheiate la Geneva, la 19 februarie 1925, cu ocazia celei de-a doua Conferinóe a opiumului, promulgate de România prin Decretul nr. 1578 din 5 iunie 1928;
  
• 
  Convenóia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri vÄtÄmÄtoare, semnatÄ la Geneva la 26 iunie 1936 ñi ratificatÄ de România prin Decretul Lege nr. 169 din 27 mai 1938;
  
• 
  Convenóia unicÄ asupra stupefiantelor încheiatÄ la New York la 30 martie 1961, la care România a aderat prin Decretul nr. 626, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 213/1973, cu Protocolul privind modificarea acestei Convenóii, întocmit la Geneva în 25 martie 1972, la care România a aderat prin Decretul nr. 626/1973;
  
• 
  Convenóia Naóiunilor Unite asupra substanóelor psihotrope, adoptatÄ în 1971; Convenóia Naóiunilor Unite contra traficului ilicit de stupefiante ñi substanóe psihotrope, adoptatÄ de cÄtre ConferinóÄ la ce de-a 6-a ñedinóÄ plenarÄ din 19 decembrie 1988 la care RomÄnia a aderat prin Legea nr.118/1992
  

Aceste acte juridice internaóionale completeazÄ cadrul juridic intern ñi permite ca Romînia sÄ participe activ la acóiunile internaóionale de luptÄ împotriva traficului ñi consumului ilicit de droguri care se desfÄñoarÄ sub egida Naóiunilor Unite, ale Uniunii Europene, precum ñi ale altor organisme regionale.

Codul Penal al României reprezintÄ legea de bazÄ prin care sunt încriminate fapte de naturÄ penalÄ la regimul drogurilor.

Astfel, potrivit art. 312 sunt considerate fapte penale:

• 
  producerea, deóinerea sau orice operaóiune privind circulaóia produselor ori substanóelor stupefiante sau toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conóin astfel de substanóe ori experimentarea produselor sau substanóelor toxice, toate acestea fÄrÄ drept, se pedepseñte cu închisoare de la 3 la 15 ani ñi interzicerea unor drepturi;
  
• 
  sÄvârñirea faptei sus-menóionate în mod organizat se pedepseñte cu detenóiune pe viaóÄ sau închisoare de la 15 la 25 ani ñi interzicerea unor drepturi;
  
• 
  prescrierea de cÄtre medic, fÄrÄ a fi necesar, a produselor sau substanóelor stupefiante se pedepseñte cu închisoare de la 1 la 5 ani;
  
• 
  organizarea sau îngÄduirea consumului de asemenea produse sau substanóe în locuri anumite se pedepseñte cu închisoare dela 3 la 15 ani ñi interzicerea unor drepturi.
  

O încriminare specialÄ referitoare la droguri este prevÄzutÄ de Legea nr.141 din 23.07.1997 privind Codul Vamal al României, în art.176:

• 
  -trecerea peste frontierÄ, fÄrÄ autorizaóie, a produselor ñi substanóelor stupefiante ñi psihotrope, precursorilor ñi substanóelor chimice esenóiale constituie infracóiunea de contrabandÄ ñi se pedepseñte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
  

În cazul în care faptele sunt comise de minori se aplicÄ urmÄtoarele dispozióii:

• 
  pânÄ la 14 ani minorul nu rÄspunde penal;
  
• 
  între 14 ñi 16 ani minorul rÄspunde penal numai dacÄ se face dovada cÄ a avut discernÄmânt;
  
• 
  între 16 ñi 18 ani minorul rÄspunde penal.
  

FaóÄ de minorul care rÄspunde penal se poate lua o mÄsurÄ educativÄ sau aplica o pedeapsÄ. În cazul aplicÄrii unei pedepse, limitele pedepselor se reduc la jumÄtate, iar când legea prevede detenóia pe viaóÄ, se aplicÄ o pedeapsÄ de la 5 la 20 de ani. (art.99, 110 indice 1 din Codul Penal).

2.2. - Alte legi relevante

• 
  Legea nr. 73 / 1969 privind regimul produselor ñi substanóelor stupefiante ñi Instrucóiunile Ministerului SÄnÄtÄóii nr.103/1970 pentru executarea prevederilor din Legea nr.73/1969. Cele douÄ acte normative reglementeazÄ modul de fabricare, extracóie, condióionare, preparare, depozitare, administrare, distribuire ñi transport al anumitor produse ñi substanóe stupefiante, precizate în anexa la aceastÄ lege;
  
• 
  Decretul nr. 466 / 1980 privind regimul substanóelor toxice, în categoria cÄrora intrÄ ñi unele dintre substanóele chimice esenóiale ñi precursori (acidul lisergic, efedrinÄ, ergotamina, ergometrina);
  
• 
  HotÄrârea Guvernului nr. 75 / 1991 privind stabilirea ñi sancóionarea contravenóiilor la normele privind regimul produselor ñi substanóelor stupefiante;
  
• 
  Ordinul Ministrului Industriei ñi Comeróului nr. 90 / 1996 privind acordarea licenóelor de import-export pentru unele substanóe chimice introduse sub control internaóional (sunt cuprinse toate cele 22 substanóe prevÄzute în anexa 2 la Convenóia Naóiunilor Unite din 1988, modificatÄ ca urmare a recomandÄrilor fÄcute cu prilejul celei de-a 35-a sesiuni a Comisiei pentru Stupefiante). Potrivit acestui ordin, eliberarea licenóelor de import-export pentru aceste 22 produse chimice apte de a fi deturnate pentru a servi la fabricarea ilicitÄ a drogurilor trebuie sÄ aibÄ la bazÄ acordul scris al Direcóiei Arme, Explozivi ñi Substanóe Toxice din Inspectoratul General al Polióiei;
  
• 
  Ordinul nr. 317 / 1987, emis de Ministerul SänÄtÄóii cu privire la lista produselor ñi substanóelor stupefiante admise, dat în aplicarea Legii 73/1969;
  
• 
  Ordinul nr. 40 / 1991 privind regimul de control al exporturilor de materiale, substanóe chimice, agenói biologici, tehnologii, instalaóii ñi componente ale acestora care ar putea contribui la proliferarea armelor nucleare, chimice ñi biologice precum ñi a rachetelor purtÄtoare de asemenea arme;
  
• 
  Legea 23 / 1968 privind apÄrarea secretului de stat cuprinde dispozióii referitoare la protecóia datelor.
  

CAPITOLUL 3 – Instituóii abilitate în combaterea fenomenului drogurilor

3.1. – Instituóii naóionale, rolul lor ñi relaóiile existente între ele

Anul 1997 marcheazÄ începutul restructurÄrii legÄturilor existente între instituóiile statului chemate sÄ aplice politica de control a drogurilor ñi conexiunilor acestora cu societatea civilÄ prin mÄsuri organizatorice ñi administrative, inclusiv prin cÄutarea resurselor de finanóare, pentru ca aceste legÄturi sÄ devinÄ mai eficiente ñi operaóionale.

La nivel naóional, desfÄñoarÄ activitÄói pentru cunoañterea, combaterea ñi prevenirea acestui flagel, în principal, urmÄtoarele instituóii:

1. 
   Ministerul de Interne, prin:
   

Fig.1 Structura de combatere a fenomenului drogurilor din Ministerul de Interne

• 
  Inspectoratului General al Polióiei, ce are în structura sa urmÄtoarele componente:
  

• 
  Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei - Punctul Focal, care dispune de un Serviciu Antidrog, precum ñi de ofióeri specializaói în cele 41 de formaóiuni similare din teritoriu, cu atribuóii atât pentru combaterea traficului ilicit de droguri cât ñi pentru prevenirea micului trafic ñi consumului de droguri;
  
• 
  Direcóia Arme, Explozivi, Substanóe Toxice, cu sarcini de coordonare la nivel central a acóiunilor de asigurare a respectÄrii circuitului legal al stupefiantelor, psihotropelor, substanóelor chimice esenóiale ñi precursorilor;
  
• 
  Serviciul de prevenire, ce are în componenóÄ ofióeri specializaói în desfÄñurarea de acóiuni preventive pentru combaterea criminalitÄóii, care coordoneazÄ activitatea cadrelor de profil din unitÄóile judeóene de polióie.
  

• 
  Direcóia GeneralÄ a Polióiei de FrontierÄ, EvidenóÄ StrÄini, Probleme de MigrÄri ñi Pañapoarte, care întocmeñte acte de constatare în cazurile de depistare a unor fapte penale în punctele de frontierÄ.
  

2. 
   Ministerul Finanóelor, prin:
   

Fig.2 Structura de combatere a fenomenului drogurilor din Ministerul Finanóelor

• 
  Direcóia GeneralÄ a VÄmilor, care cuprinde în structura sa la nivel central Direcóia de Supraveghere ñi Control Vamal cu Serviciul Antidrog, Patrimoniu, Arme, Explozivi ñi Biroul de analizÄ a drogurilor.
  
• 
  Compartimente teritoriale antidrog ñi trafic ilicit de mÄrfuri cu regim special, în cadrul BrigÄzilor de Supraveghere ñi Control Vamal
  
• 
  Controlori vamali cu atribuóiuni speciale referitoare la controlul antidrog la nivelul unitÄóilor vamale.
  

3. 
   Ministerul SÄnÄtÄóii, prin:
   

• 
  Direcóia FarmaceuticÄ, care se ocupÄ cu circuitul legal al drogurilor;
  
• 
  Direcóia de AsistenóÄ MedicalÄ, în cadrul cÄreia funcóioneazÄ:
  
• 
  Centru Pilot de Intervenóii în Toxicomanii din cadrul Spitalului “Prof.Dr.Gheorghe Marinescu” din Bucureñti, unde se aplicÄ tratamente de dezintoxicare;
  
• 
  Spitalul de Psihiatrie Socola cu o secóie de tratament pentru dependenóÄ de droguri;
  
• 
  Camerele de gardÄ din cadrul spitalelor judeóene ñi ale municipiului Bucureñti unde se acordÄ primul ajutor medical în cadrul intoxicaóiilor acute, cauzate implicit de consumul de droguri. De altfel, singura unitatea sanitarÄ dotatÄ cu specialiñti ñi aparaturÄ dedicatÄ stabilirii naturii substanóelor toxice ingerate este Secóia de toxicologie din cadrul Spitalului de UrgenóÄ – Bucureñti.
  
• 
  Direcóia de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi SÄnÄtate ComunitarÄ:
  
• 
  Inspectoratele de sÄnÄtate publicÄ;
  
• 
  Institutul de Management al Serviciilor de SÄnÄtate în care funcóioneazÄ Centrul Naóional de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi Educaóie pentru SÄnÄtate;
  

• 
  Inspectoratul de Polióie SanitarÄ ñi MedicinÄ PreventivÄ, care printre alte atribuóii militeazÄ pentru pÄstrarea stÄrii de sÄnÄtate a populaóiei ñi sensibilizarea acesteia asupra riscului consumului de droguri;
  

Fig.3 Structura de combatere a fenomenului drogurilor din Ministerul SÄnÄtÄóii

4. 
   Ministerul Public, fÄrÄ a avea o structurÄ specializatÄ în combaterea traficului de droguri, supravegheazÄ prin procurorii din cadrul structurii sale derularea activitÄóilor de urmÄrire penalÄ privind persoanele cercetate pentru sÄvârñirea de fapte penale în materie. Are struturÄ funcóionalÄ pe întreg teritoriul României.
   
5. 
   Ministerul Justióiei - prin judecÄtorii, curói de apel ñi celelalte instanóe asigurÄ îndeplinirea actului de justióie în domeniu. Are structurÄ funcóionalÄ pe întreg teritoriul României.
   

Aceaste structuri coopereazÄ ñi cu celelalte ministere cum ar fi, Ministerul Comeróului ñi Industriilor, Ministerul ApÄrÄrii Naóionale, Ministerul Educaóiei Naóionale ñi Ministerul Tineretului ñi Sportului ñ.a.
























Fig.4 Reóeaua de cooperare pe linie de combatere a fenomenului drogurilor
Cooperarea se realizezÄ direct, în conformitate cu reglementÄrile specifice instituóiilor în cauzÄ, atât la nivel naóional, cÄt ñi la nivel local, în condióiile asigurÄrii protecóiei datelor personale.

Cu toate acestea, apreciem cÄ implicarea unor ministere cu rol major în prevenire este insuficientÄ, acóiunile derulate de acestea fiind lipsite de coerenóÄ ñi coordonare la nivel naóional. Mai mult acestea nu ñi-au creat structuri care sÄ poatÄ derula programe de prevenire ñi control al fenomenului drogurilor la nivel naóional.

Între instituóiile administraóiei de stat ñi segmentele societÄóii civile, respectiv, organizaóiile non-guvernamentale, organizaóiile pentru tineret, cele religioase ñi mass-media, s-a instituit o cooperare din ce în ce mai susóinutÄ menitÄ sÄ previnÄ amplificarea fenomenului drogurilor.

Astfel, în România fiinóeazÄ organizaóii non-guvernamentale (ONG), care militeazÄ prin mijloace specifice pentru sensibilizarea comunitÄóii în faóa pericolului reprezentat de consumul de droguri.

Dintre aceste organizaóii, menóionÄm :

• 
  ARLID – Asociaóia RomânÄ de LuptÄ Împotriva Drogurilor
  
• 
  DELTA – Asociaóie de luptÄ împotriva drogurilor
  
• 
  ANIT – Asociaóia NaóionalÄ de Intervenóii în Toxicomanii
  
• 
  Asociaóia Antidrog din Piatra Neamó
  
• 
  ARAS – Asociaóia RomânÄ Anti-SIDA
  
• 
  Forumul Român pentru Copii ñi Familiile Afectate de SIDA
  
• 
  Fundaóia Simona – efectuarea de testÄri gratuite pentru infecóii cu HIV ñi HBS pentru spitale, provincie, orfelinate.
  
• 
  Asociaóia “Salvaói copiii”
  
• 
  Asociaóia Speranóa din Constanóa – informare, educaóie privind infecóia HIV.
  
• 
  Asociaóia Concordia din Giurgiu – campanie anti-SIDA
  
• 
  Fundaóia Tineri pentru Tineri – program de educaóie pentru viaóa tinerilor din licee.
  
• 
  Asociaóia Adolescentul – linia fierbinte pentru copii ñi adolescenói. Servicii de consiliere pentru adolescenóii din licee.
  

Demn de remarcat este faptul cÄ toate ONG-urile sunt tinere, puóin experimentate în domeniu reducerii cererii de droguri ñi necoordanate la nivel naóional.

3.2. – Resurse bugetare ñi alte mijloace de finanóare

În anul 1997 nu s-au constituit ñi alocat fonduri speciale pentru acóiuni în domeniul combaterii flagelului drogurilor.

Fondurile de care au dispus instituóiile implicate în lupta împotriva drogurilor provin din bugetul de stat al instituóiilor respective ñi privesc în special salarizarea personalului, asigurarea spaóiilor ñi consumurilor specifice.

Dezvoltarea unor programe ñi dotÄri specifice s-a realizat în special prin contribuóii ñi ajutoare de la:

• 
  Programul Phare de LuptÄ Împotriva Drogurilor finanóat de Comisia EuropeanÄ;
  
• 
  ActivitÄóile Grupului Pompidou sub egida Consiliului Europei
  
• 
  Programul Naóiunilor Unite pentru Controlul Internaóional al Drogurilor;
  
• 
  Programul Naóiunilor Unite pentru Dezvoltare;
  
• 
  Programul RILO al Organizaóiei Mondiale a VÄmilor;
  
• 
  Programele de sprijin directe din partea instituóiilor similare din unele State Membre ale Uniunii Europene.
  

Sprijinul logistic a constat în :

• 
  organizarea de seminarii, cursuri de formare ñi pregÄtire a specialiñtilor în domeniu, din cadrul instituóiilor abilitate cum sunt cele din Ministerul de Interne, Ministerul Finanóelor - Direcóia GeneralÄ a VÄmilor, Ministerul Justióiei, Ministerul Public, Ministerul SÄnÄtÄóii ñi altele;
  
• 
  echipamente tehnice specifice pentru realizarea controlului vamal antidrog cât ñi a altor misiuni specifice;
  
• 
  echipament de protecóie ñi acóiune a factorilor implicaói în activitatea operativÄ;
  
• 
  tehnicÄ de calcul pentru formarea ñi gestionarea bazelor de date, de la nivelul instituóiilor implicate ñi pentru asigurarea legÄturilor operative între structuri;
  
• 
  echipamente tehnice pentru constituirea ñi dotarea laboratoarelor de analize fizico-chimice a drogurilor.
  

Fondurile ñi alocaóiile primite constituie începutul pentru alinierea instituóiilor româneñti la cerinóele Uniunii Europene ñi ale colaborÄrii eficiente cu celelalte state ale lumii.

3.3 - Cooperarea internaóionalÄ

În anul 1997, cooperarea la nivel european s-a derulat pe coordonatele prevÄzute de art.97 “Drogurile” din Acordul european de asociere la ComunitÄóile Europene ñi cu Statele Membre ratificat prin Legea 20 / 1993.

La nivel internaóional la baza cooperÄrii au stat Convenóiile internaóionale în materie de droguri la care România este parte.

Astfel s-a pus un accent deosebit pe sporirea eficienóei politicilor ñi mÄsurilor adoptate împotriva traficului de droguri ñi pentru prevenirea abuzului de narcotice.

Cooperarea s-a structurat pe urmÄtoarele domenii:

• 
  combaterea traficului ilicit de droguri;
  
• 
  pregÄtirea ñi perfecóionarea personalului;
  
• 
  asistenóÄ tehnicÄ pentru dezvoltarea infrastructurii;
  
• 
  inióierea unor activitÄói în domeniul combaterii abuzului de droguri.
  

3.3.1. Combaterea traficului ilicit de droguri

Ministerului de Interne a colaborat cu instituóii având atribuóiuni similare - în special cu cele din Statele Membre sau Asociate la Uniunea EuropeanÄ, precum ñi cu instituóiile internaóionale de profil INTERPOL, EUROPOL, Programul Naóiunilor Unite pentru Controlul Internaóional al Drogurilor.

Întâlnirile directe cu specialiñti din domeniul combaterii crimei organizate din alte state au constituit cadrul operaóional care a permis efectuarea unor acóiuni polióieneñti concrete, respectiv controlul operativ al unor reóele transnaóionale de infractori ñi efectuarea a 6 livrÄri supravegheate de droguri, derulate în cooperare cu organismele similare din Ungaria, Slovenia, Bulgaria, Polonia, Turcia, Pakistan, Austria, Germania, Franóa ñi Marea Britanie, fiind confiscate peste 2.000 kg heroinÄ ñi cannabis.

La baza cooperÄrii derulate de organele de polióie, au stat ñi cele peste 50 acorduri, înóelegeri de cooperare ñi protocoale de aplicare a acestora, pe linia prevenirii ñi combaterii criminalitÄóii, inclusiv a celei legate de droguri, încheiate cu Statele Membre ale Uniunii Europene, statele din centrul ñi estul Europei, state din spaóiul C.S.I., America de Nord ñi de Sud, Asia.

Direcóia GeneralÄ a VÄmilor din Ministerul Finanóelor este membru al Organizaóiei Mondiale a VÄmilor ñi membru fondator al Biroului Regional de LegÄturÄ pentru Schimbul de Informaóii de la Varñovia

A cooperat cu Administraóiile Vamale ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, Republicii Cehe, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Turcia pe baza Protocolului nr.6 privind asistenóa reciprocÄ, cât ñi pe baza unor protocoale bilaterale.

În plan operaóional, prin Serviciul Antidrog ñi trafic ilicit de mÄrfuri cu regim special, Administraóia VamalÄ a participat la operaóiuni internaóionale de combatere a traficului ilicit de droguri.

Direcóia FarmaceuticÄ din Ministerul SÄnÄtÄóii se ocupÄ cu circuitul legal al medicamentelor stupefiante. Aceasta menóine legÄtura cu Programul Naóiunilor Unite pentru Controlul Internaóional al Drogurilor (UNDCP), raportând anual datele statitistice în domeniu.

3.3.2. PregÄtirea ñi perfecóionarea personalului

În anul 1997 a continuat pregÄtirea ñi perfecóionarea personalului, programele având un puternic caracter multidisciplinar.

Astfel, pentru reducerea consumului de droguri s-a cooperat prin: Proiectul privind formarea de personal în domeniul Reducerii Cererii de Droguri (PHARE în cooperare cu Grupul Pompidou)

Acest proiect face parte din activitÄóile desfÄñurate de cÄtre Grupul Pompidou în perioada 1994-1997. Proiectul ñi-a propus sÄ sprijine activitÄóile de reducere a cererii de droguri în 12 óÄri central ñi est europene (Albania, Bulgaria, Republica CehÄ, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Federaóia RusÄ, Slovacia ñi Slovenia).

Programul a fost implementat cu sprijinul Programului PHARE multi-naóional de luptÄ împotriva drogurilor al Comisiei Europene. Alói donatori importanói sunt: Norvegia ñi Suedia, ILD, UNDCP ñi OMS.

În cadrul Proiectului privind PregÄtirea MultidisciplinarÄ (1996-1997) s-au organizat douÄ seminarii care au fost adresate decidenóilor politici pe tema abordÄrii globale a fenomenului drogurilor, a mecanismelor de coordonare în procesul decizional ñi în cel de implementare de politici; participanóii au aparóinut mai multor ministere (Ministerul ÎnvÄóÄmântului, Ministerul Justióiei, Ministerului SÄnÄtÄóii), Direcóiei Generale a Vämilor, alÄturi de care au mai fost procurori, judecÄtori, medici, inspectori ñcolari, ofióeri de polióie, etc.

3.3.3. AsistenóÄ tehnicÄ pentru dezvoltarea infrastructurii

Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei ñi Direcóia GeneralÄ a VÄmilor au beneficiat în anul de referinóÄ de un ajutor tehnic nerambursabil în valoare de aprox. 220.000 ECU pentru dotarea cu tehnicÄ de calcul în cadrul Programului Phare.

TotodatÄ, Direcóia GeneralÄ a VÄmilor a beneficiat în cadrul programului Matthaeus de asistenóa tehnicÄ ñi transfer de “Know-how” pentru realizarea infrastructurii ñi perfecóionarea personalului de conducere ñi execuóie.