Raportul National al Drogurilor 1997

CAPITOLUL 11 - Situaóia curentÄ a consumului de droguri ñi a dependenóei (rÄspândire, caracteristici, tipuri de droguri, tendinóe)

11.1. Consumul de droguri în rândul populaóiei

Datele care sunt disponibile la momentul actual privind consumul de droguri în România se refera strict la consumatorii de droguri care au solicitat servicii medicale (urgenóÄ, tratament de dezintoxicare).

InternÄrile au crescut de la an la an ñi s-a modificat ñi calea de administrare preponderentÄ în rândul pacienóilor spitalizaói pentru consumul de droguri (dacÄ la început majoritatea foloseau droguri sub formÄ de óigarete, acum a crescut numÄrul pacienóilor care preferÄ calea injectabilÄ).

În 1997, 430 de persoane au fost spitalizate în secóia de specialitate a Spitalului “Prof. dr. Gheorghe Marinescu” Bucureñti, din care 252 au solicitat pentru prima datÄ un serviciu medical pentru probleme legate de consumul de droguri. 73% au fost bÄrbaói.

Fig.6 Cereri de dezintoxicare în anul 1997 în funcóie de tipul drogului

Dintre drogurile folosite, heroina se gÄseñte pe primul loc (64,9%), urmatÄ de benzodiazepine (17,9%) ñi fortral (2%).

Au existat solicitÄri terapeutice sub formÄ spitalizatÄ într-o proporóie mai micÄ ñi pentru alte tipuri de droguri, cum ar fi: 4 internÄri pentru dependenóa de morfinÄ, 3 pentru substanóe volatile, 3 pentru cocainÄ, 1 pentru hañiñ, 1 pentru barbiturice, 82% dintre utilizatorii de heroinÄ sunt cuprinñi în grupul de vârstÄ 18-28 ani.

Fig.7 Distribuóia pacienóilor pe sexe ñi tipul de droguri consumat (culoarea albastrÄ – pacienói de sex masculin)

CÄile de administrare a heroinei în cazul pacienóilor spitalizaói în anul 1997 au fost: inhalare (49,8%), injectare (29%), fumare (21,1%).

Fig.8 CÄile de folosire a heroinei

În legÄturÄ cu vechimea utilizÄrii heroinei se poate aprecia cÄ 58,4% din pacienóii spitalizaói pentru consum de heroinÄ utilizeazÄ drogul de un an, 31,5% de doi ani, 7,8% de trei ani.

În general, toói pacienóii spitalizaói în clinicÄ consumÄ droguri de maximum 3 ani.

Fig.9 Durata de folosire a heroinei

Benzodiazepinele s-au administrat prin ingestie, iar singurul caz de consum de cocainÄ s-a realizat prin inhalare.

SemnalÄm faptul cÄ în 1997, a crescut numÄrul de cazuri care utilizeazÄ calea injectabilÄ (4,3% din pacienóii spitalizaói în 1996; 15% din pacienóii spitalizaói în primele 8 luni ale anului 1997, 23% din pacienóii spitalizaói pe tot parcursul anului 1997).

Din pÄcate veriga terapeuticÄ este doar penultima parte a întregului angrenaj de prevenire ñi reducere a consumului de droguri. Mai sunt necesare încÄ douÄ verigi:de prevenire; de reinseróie socialÄ, familialÄ, profesionalÄ.

Ambele implicÄ mai multe segmente ale societÄóii, partea de reintegrare socialÄ fiind extrem de importantÄ pentru prevenirea recÄderilor, care, de altfel au fost destul de numeroase (41% pentru 1997).

DacÄ pe linie de prevenire au fost luate unele mÄsuri concretizate în acóiuni, în special adresate tinerei generaóii, din puct de vedere al reinseróiei sociale societatea româneascÄ nu deóine structurile de asistenóÄ socialÄ necesare, inclusiv pentru alcoolici cronici.

11.2. Probleme ridicate de consumul de droguri (estimÄri, indicatori indirecói)

Studiile efectuate pentru a completa tabloul consumatorului de droguri sunt puóin numeroase.

Unul dintre acestea vizeazÄ consumul de alcool ñi droguri la nivelul Capitalei în anul 1995 ñi a fost efectuat de Institutul de SÄnÄtate PublicÄ, Bucureñti.

Studiul a constat din autoadministrarea unui chestionar standardizat, pe un lot de 919 adolescenói din liceele bucureñtene. Au fost luate în studiu aproape toate tipurile de licee: teoretic, industrial, arte, economic, teologic.

Rezultatele obóinute au relevat cÄ cele mai cunoscute droguri în rândul tinerilor sunt: cocaina, marihuana, hañiñul.

Cele mai frecvente surse de procurare a drogurilor au fost la acea vreme a fi prietenii ñi familia.

Un fapt important a fi menóionat este acela cÄ la cele mai multe întrebÄri, un procent de peste 95% dintre ei declarÄ ca nu consumÄ droguri. TotodatÄ, la întrebÄrile care testeazÄ sinceritatea rÄspunsurilor, doar 65% dintre fete ñi 55% dintre bÄieói, au fost sinceri.

Un alt studiu vizând comportamentul faóÄ de consumul de droguri a fost efectuat la Costineñti în anul 1996, de Laboratorul de promovare a sÄnÄtÄóii ñi educaóie pentru sÄnÄtate, Constanóa.

Studiul s-a bazat pe administrarea unui chestionar pe un lot de 254 persoane cu vârste cuprinse între 15 ñi 30 de ani, venite din toatÄ óara în vacanóÄ la Costineñti.

Rezultatele acestui studiu au arÄtat cÄ un numÄr neañteptat de mare de tineri s-au declarat a fi consumatori, mulói dintre ei fiind cuprinñi în grupa de vârstÄ 15-18 ani.

S-a remarcat de asemenea predominanóa consumului de droguri în rândul femeilor mari consumatoare de tranchilizante (95,57% din totalul consumatoarelor de sex feminin).

Un alt fapt demn de menóionat este acela cÄ un numÄr mare de tineri consumatori aparóine mediului rural (21%).

Mulói consumatori provin din rândul elevilor ñi studenóilor (69%). Motivele invocate de majoritatea sunt curiozitatea ñi relaxarea. S-a subliniat faptul cÄ 31,5% din subiecóii chestionaói declarÄ cÄ au prieteni care consumÄ droguri.

În acest studiu s-a relevat faptul cÄ cele mai comune droguri ilegale folosite ar fi marihuana ñi hañiñul, un loc important ocupându-l substanóele inhalate care sunt mult mai la îndemâna tinerilor.

11.3. ModalitÄói de utilizare ñi caracteristicile consumatorilor

În acest domeniu este relevant studiul “Consumatorii de droguri internaói; repere psiho-comportamentale”, realizat de Centrul de Studii ñi CercetÄri pentru Probleme de Tineret.

Cu privire la modalitÄói de utilizare, studiul a relevat urmÄtoarele aspecte:

Drogul consumat de subiecói este heroina, în doze variind între 1 ñi 4 gr/zi, cu o medie de 2 gr. Ocazional, au consumat marihuana, hañiñ, cocainÄ sau combinaóii de droguri, alcool ñi medicamente (ex.: vodcÄ cu diazepam).

Subiecóii se drogheazÄ, perioade variind între 4 luni ñi 7 ani, media duratei consumului de droguri fiind pentru lotul studiat de 2 ani ñi 3 luni.

La început drogul se consumÄ sub formÄ de óigÄri sau prin “tehnica foliei” împÄróite în grup. Apoi tinerii ñi le procurÄ singuri, administrându-ñi doze din ce în ce mai mari ñi apelând la metoda injectabila pentru a mÄri efectul (aproximativ un sfert din subiecói, la fel ñi din cei internaói).

Consumul de droguri se face în majoritatea cazurilor (peste 80%) în cadrul anturajului (grupurile de cartier, discoteci, etc.). El este însÄ prezent cu o pondere mai micÄ (aproximativ 25%) în cadrul liceelor de elitÄ bucureñtene (LazÄr, ðincai, Caragiale, etc.), frecventate de copii proveniói din familii cu pozióii sociale ñi posibilitÄói materiale foarte bune.

Propria casÄ este de asemenea pentru o parte considerabilÄ din subiecói (25% locul unde au în permanenóÄ heroinÄ ñi se drogheazÄ în mod curent). Este vorba de cei care au propria familie (nu locuiesc cu pÄrinóii) ñi la care ñi serviciul este de asemenea un loc unde drogul este la îndemânÄ ñi se consumÄ de majoritatea persoanelor.

Motivaóia inióialÄ este curiozitatea (75%) susóinutÄ de o puternicÄ dorinóÄ de afirmare personalÄ ñi integrare în microgrup (“…Am vÄzut la ceilalói. Nu ñtiam ce e. Eram curios ñi am vrut ñi eu”). Curiozitatea este însoóitÄ însÄ de lipsa unei informÄri corecte ñi complete asupra drogurilor ñi a efectelor acestora (75%). ExistÄ însÄ ñi cazuri (25%) în care deñi subiecóii erau pe deplin conñtienói asupra efectelor drogurilor ñi riscul existent au optat pentru drog ca o soluóie ocazionalÄ la care ulterior urmau sÄ renunóe dovedind o nejustificatÄ încredere în sine (“Credeam cÄ pot sÄ mÄ las când vreau, cÄ nu e nici o problemÄ”).

Cu privire la caracterizarea psiho-comportamentalÄ a consumatorilor s-a putut evidenóia urmÄtoarea etimologie:

În urma aplicÄrii Testului de comportament “Opóiuni” au fost înregistrate urmÄtoarele rezultate, prezentate alÄturat.

Analiza rÄspunsurilor s-a fÄcut prin încadrarea lor în urmÄtoarele tipuri psiho-comportamentale:

• 
  Tipul A: Tolerant – acóioneazÄ în direcóia menóinerii armoniei grupului ñi a bunelor relaóii personale
  
• 
  Tipul B: Adaptiv – se detañeazÄ de tensiunile existente ñi se orienteazÄ spre transfer (probleme ñi disconfort) ñi gÄsirea de soluóii.
  
• 
  Tipul C: Ostil – reóine aspectul negativ ñi frustrant al problemelor ñi cautÄ sÄ contracareze orice agresiune potenóialÄ sau realÄ prin indiferenóÄ, negativism ñi agresiune chiar.
  

Scorul general scÄzut pentru Tip C (comportament ostil) indicÄ lipsa ostilitÄóii; consumul de drog nu este rezultatul unei frustrÄri / reacóie de frondÄ ñi opozióie la lumea adulóilor, la societatea sau pentru problemele personale cotidiene ci al curiozitÄóii. Ei nu au nimic de împÄróit sau de revendicat dar au de afirmat ñi de dovedit propria persoanÄ în ochii lor ñi ai celor din jur, care trebuie sÄ-i accepte ñi sÄ-i valorizeze.

În general, tipurile A ñi C coexistÄ, înregistrându-se un comportament ambivalent. Aceñtia oscileazÄ între extremele comportamentale, de la toleranóÄ la ostilitate.

Comportamentul B adaptiv îi caracterizeazÄ pe cei cu strategii de renunóare mai clarÄ, care se implicÄ mai mult în realitate. AceastÄ opóiune comportamentalÄ este secondatÄ frecvent de cea pentru toleranóÄ apar comportamentele/acóiunile de integrare socialÄ ñi în microgrup (anturaj) în care realizarea relaóiilor optime ñi dorinóa de respect ñi de acceptare îi fac sÄ consume heroinÄ.

Tipul A prezent ñi el în aceeañi pondere ridicatÄ ca ñi B este prezent la cei pentru care consumul de heroinÄ nu este rezultatul unei opóiuni proprii, cu intenóie adaptativÄ, ci un act indus de influenóa exterioarÄ. Aña se face cÄ subiecóii au nevoie tot de influenóa exterioarÄ ñi de soluóii pozitive pentru a renunóa la heroinÄ. Ei sunt pacifiñti ñi au înclinaóii spre concesii ñi cedÄri în favoarea armoniei în grup de aceea nu au resursele interioare de a contracara viciul ñi de a se opune anturajului.

11.4. Riscuri comportamentale (ex.: injectÄri, împrumut)

Nu avem studii naóionale, în acest domeniu, ci doar unele studii cantitative la nivelul Bucureñtiului în anul 1995, la Costineñti (Constanóa) în anii 1996 ñi 1997.

În anul 1998 se va derula cu sprijinul UNICEF un studiu de evaluare rapidÄ a situaóiei drogurilor injectabile (Rapid Situation Assessment of IDU – injecting drugs users).

Acest studiu va respecta metodologia elaboratÄ de OMS ñi materializatÄ într-un manual de RSA. ði acest studiu va cuprinde aspecte generale legate de consumul de droguri injectabile, aspecte legate de consecinóele ñi comportamentele de risc asociate consumului de droguri injectabile.

La nivel naóional, au fost raporate doar doua cazuri SIDA în rândul toxicomanilor ñi douÄ decese ca urmare a supradozelor de droguri. Superficialitatea raportÄrii se datoreazÄ lipsei de corelare dintre cauzele obiective ale decesului ñi cele constatate de cÄtre medic ñi înregistrate în actul de deces.

Un handicap în cunoañterea situaóiei reale o reprezintÄ ñi faptul cÄ pe aceastÄ linie laboratoarele de medicinÄ legalÄ nu beneficiazÄ de tehnica necesarÄ decelÄrii prezenóei drogurilor în lichidele biologice umane (sânge, urinÄ, LCR) ñi în organe

11.5. Profilul diferitelor droguri

Din informaóiile existente ñi studiile efectuate a rezultat cÄ în România se uzeazÄ aproape toatÄ gama de droguri existentÄ, neputându-se face o departajare riguroasÄ a acestora.

Cele mai populare droguri sunt: heroina, opiumul, hañiñul, cannabisul, cocaina, amfetaminele, substanóele volatile, unele medicamente –benzodiazepine ñi barbiturice.

Preponderenóa pe piaóa ilicitÄ o reprezintÄ drogurile produse în afara óÄrii.

ScÄderea puterii de cumpÄrare a populaóiei împinge anumiói cetÄóeni spre consumul de alcool combinat cu medicamente, în scopul obóinerii unor efecte apropiate cu cele ale drogurilor.

Se manifestÄ ñi o tendinóÄ crescÄtoare a producerii drogurilor uñoare (cannabis) pe teritoriul óÄrii, atât prin metode clasice (culturÄ), dar ñi sofisticate (cultura hidroponicÄ).

Fig.10 Profilul drogurilor capturate în România (1991-1997)