Raportul National al Drogurilor 1997

CAPITOLUL 12 - Aspecte sociale ñi culturale

12.1. Procesele sociale, context cultural

Deñi nu existÄ studii efectuate în acest domeniu, ceea ce se poate remarca este interesul mass-media pentru acest subiect, dar, din pÄcate, mai ales pentru latura spectaculoasÄ a fenomenului.

Consumatorilor de droguri nu li se oferÄ încÄ nici o formÄ de reabilitare ñi reintegrare în societate ñi familie, de aceea ei redobândesc adesea viciosul obicei dupÄ externarea din centrul de tratare al toxicomanilor.

În condióiile în care falia dintre generaóii se mÄreñte ñi problemele societÄóii se acutizeazÄ, apare criza existenóialÄ, lipsa de comunicare ñi perspectivÄ. Pe acest fond, drogul reprezintÄ pentru tineri soluóia idealÄ: noutatea care atrage, instrumentul ce poate rezolva probleme ñi incertitudini, modul de manifestare ñi afirmare a personalitÄóii. Neputându-se încadra în normalitate, ei gÄsesc o cale deviantÄ de existenóÄ. Aceasta ajunge sÄ-i marcheze ñi sÄ-ñi facÄ simóit impactul la nivelul întregii societÄói.

Internarea în secóia de toxicomanie se face la solicitarea consumatorilor dependenói (existÄ ñi un acord scris în aceastÄ direcóie). În realitate ea este în mare parte rezultatul insistenóelor ñi rugÄminóilor familiei (pÄrinói, soói, etc.) unde au loc conflicte ñi tensiuni adevÄrate drame datorate drogului. Decizia de a se interna este luatÄ de cÄtre subiecói pe baza urmÄtoarei constelaóii motivaóionale:

- conñtientizarea efectelor asupra organismului (la 75% din cazuri); aici apare diferenóierea între cei care accentueazÄ riscul degradÄrii fizice ñi al scÄderii potenóei sexuale (majoritar) ñi cei care resimt scÄderea capacitÄóilor intelectuale (cei cu nivel de studii mai ridicat ñi cu ocupaóii pe cont propriu);

- lipsa banilor (dupÄ ce au vândut ñi amanetat haine, bijuterii, mobilÄ chiar) ñi riscul de a-ñi pierde serviciul (25-30%);

- panica dupÄ crize determinate de supradoze, luate de ei sau de prieteni (25%).

Aproape jumÄtate din ei (41%) sunt pentru prima datÄ în secóia de toxicomanie, restul având încÄ 2-3 internÄri. Indiferent de aceasta starea lor de spirit are aceleañi coordonate. Este vorba în primul rând de disparióia nevoii acute de drog (care este resimóitÄ ca o mare uñurare) însoóitÄ de o stare de calm, de relaxare fizicÄ ñi psihicÄ. Tratamentul este bine primit.

Modul de percepere a tratamentului, ocupaóia ñi modul de viaóÄ în general este în strânsÄ corelaóie cu proiectele ñi planurile pe care ñi le fac subiecóii pentru perioada de dupÄ externare în care vor trebui de fapt sÄ renunóe cu adevÄrat la drog.

Mare parte din ei (80%) preconizeazÄ renunóarea la vechiul anturaj ca o condióie obligatorie a renunóÄrii la drog ñi ocuparea timpului cu familia sau cu afacerile personale/familiale. ExistÄ chiar ñi idei de plecare din localitate (pentru a preveni cedarea ñi reunirea cu vechiul anturaj la vechile obiceiuri) fie în scurte vacante în provincie (cei cu posibilitÄói materiale ñi situaóia familialÄ bunÄ) fie în alte óÄri (Germania, Japonia, etc.) pentru bani (este vorba de cei din clasele mai defavorizate: óigani, ospÄtari, dansatoare, etc.).

12.2. Atitudini ñi opinii publice

La nivel interuman, acest fenomen creazÄ consumatorilor probleme fizice, afective, de comportament ñi de ordin financiar, adesea de nedepÄñit.

Relaóiile familiare, dintre soói, dintre pÄrinói ñi copii devin dificile datoritÄ drogurilor. În atare situaóie se ajunge la compromiterea situaóiei ñcolare, a activitÄóilor profesionale, ajungându-se la tensiuni sau rupturi în relaóiile sociale, mai ales în cadrul familiei. Relele tratamente ñi abandonul familial sunt adesea rÄspunzÄtoare de tentaóia consumului de droguri.

De asemenea, abuzul ñi traficul ilicit de droguri creazÄ probleme foarte mari serviciilor de combatere a acestor fapte.

Polióiñtii, prin natura activitÄóilor specifice, se aflÄ deseori în contact cu indivizi aflaói sub influenóa drogurilor, al cÄror comportament este imprevizibil ñi riscÄ sÄ fie agresaói. Pe de altÄ parte, fondurile financiare enorme puse în joc de comeróul ilicit de droguri pot fi un factor de corupere.

Polióia, prin cadrele cu atribuóii comunitare ñi Serviciul de prevenire a început sÄ se implice din ce în ce mai mult în activitÄóile specifice de reducere a cererii luând parte activ la acóiuni preventive.

CAPITOLUL 13 - Probleme legate de droguri ñi consecinóe

13.1. Mortalitate

Nu existÄ o cazuisticÄ privind decesele provocate de abuzul de droguri. Un motiv este acela cÄ nivelul de dependenóÄ în România este încÄ foarte scÄzut ñi, ca atare, problemele grave de sÄnÄtate sunt puóine. Pe de altÄ parte, cauzele deceselor menóionate în actele de constatare se referÄ de obicei la disfuncóionalitatea unuia sau mai multor organe interne, fiind foarte rar conexate cu utilizarea unui drog sau a unei substanóe toxice.

Statistica ICD-10 (International Clasification of Diseases-Clasificarea InternaóionalÄ a Bolilor) menóinutÄ conform recomandÄrilor Organizaóiei Mondiale a SÄnÄtÄóii la Centrul de Calcul ñi StatisticÄ MedicalÄ din cadrul Ministerului SÄnÄtÄóii, poate furniza datele necesare înóelegerii dimensiunii indicatorului “prima cerere de tratament” la nivel naóional. Clasificarea utilizatÄ se bazeazÄ pe codurile 306, 307, 308, 309 ñi 311.

Cele douÄ grafice demonstreazÄ cÄ incidenóa fenomenului drogurilor este foarte importantÄ la pacienóii cu vârste cuprinse între 15-24 ani, în timp ce problema alcoolului devine deosebit de gravÄ pentru persoanele peste 35 de ani. Pe termen lung, rezultÄ cÄ tânÄra generaóie va deveni interesatÄ din ce în ce mai mult de droguri.

Fig.11 Distribuóia pe vârste a pacienóilor intoxicaói (inclusiv cu alcool) în România în anul 1997

Fig.12 Distribuóia pe vârste a pacienóilor intoxicaói (exclusiv alcool) în România în anul 1997

Cele 41.270 de cereri de spitalizare la nivelul anului 1997, în care era implicat alcoolul, în comparaóie cu 646 de cazuri de abuz de droguri, ne permit sÄ concluzionÄm cÄ abuzul de droguri ñi dependenóa sunt în România în faza lor de început ñi, prin urmare, riscurile privind sÄnÄtatea sunt mascate.

Din tabelul anexat, rezultÄ cÄ cererea de tratament a bÄrbaóilor este mai mare decât cea a femeilor (de 1,5 ori pentru droguri ñi de 3,2 ori pentru alcool). Femeile însÄ, sunt mult mai interesate în abuzul de tranchilizante sau sedative, ceea ce a ñi condus de altfel la singurul deces înregistrat în anul 1997.

Dorim sÄ subliniem cÄ numÄrul total al zilelor de spitalizare -731571 – reprezentând peste 17 zile/pacient, este foarte ridicat, ceea ce demonstreazÄ necesitatea întÄririi mÄsurilor preventive.

13.2. Morbiditate

La nivelul întregii óÄri, au fost raportate douÄ cazuri de SIDA care ar putea fi corelate cu consumul de droguri, deñi este greu de fÄcut o asemenea afirmaóie atunci când existÄ un comportament adióional de risc (prostituóie).

În clinica de la Spitalul Prof.dr. “Gheorghe Marinescu”, Bucureñti se efectueazÄ testul HIV la toói pacienóii, pe parcursul anului 1997, nici unul dintre aceñtia fiind HIV pozitiv.

13.3. Probleme sociale

Polióia joacÄ un rol important nu numai pe planul detectÄrii ñi combaterii, dar ñi al prevenirii, luând parte activ la toate etapele acóiunii preventive.

Prin experienóa sa ñi raporturile pe care le întreóine cu toate categoriile sociale, polióia deóine o pozióie de frunte, având posibilitatea de a da exemplu ñi de a promova respectul ñi înóelegerea legii, de a trezi conñtiinóa oamenilor, de a contribui la educarea acestora, de a acorda asistenóÄ de specialitate unei colectivitÄói, chiar din interiorul acesteia, pentru a preveni, combate ñi reduce criminalitatea ñi delincvenóa legate de droguri, în special la tineri.

De asemenea, polióia este un factor de educaóie la nivel social în sensibilzarea opiniei publice cu privire la pericolul reprezentat de drog în rândul tinerilor vulnerabili, ajutându-i sÄ cunoascÄ tipurile de droguri ñi efectele lor nefaste.

Înóelegându-ñi rolul, Polióia RomânÄ a analizat permanent, calitativ, extinderea fenomenului drogurilor încercând sÄ estimeze amploarea problematicii sociale, precum ñi situaóiile de risc pentru populaóie ce au la origine consumul de droguri.

Din aceste analize a rezultat cu certitudine faptul cÄ la originea extinderii fenomenului drogurilor în România în perioada de tranzióie se aflÄ: ñomajul, inflaóia, stress-ul, concurenóa neloialÄ, inadaptibilitate, sÄrÄcie, prÄbuñirea sistemului de protecóie socialÄ, etc.

13.4. Probleme legale

În anul 1997, Polióia RomânÄ a a definitivat cercetÄrile în 803 cazuri privind infracóiuni la regimul drogurilor cu 206 mai multe decât în anul precedent din care peste 60% reprezintÄ cazuri de nerespectare a regimului producerii, deóinerii ori circulaóiei substanóelor toxice ori stupefiante.

Majoritatea faptelor penale au fost comise în mediul urban (661), din care cele mai multe în municipiul Bucureñti (120).

Modul în care este óinutÄ statistica pe droguri nu permite o analizÄ cu privire la fiecare faptÄ infracóionalÄ în parte, încriminatÄ în art.312 Cod penal.

Au fost cercetate un numÄr de 897 persoane, majoritatea bÄrbaói, (din care 110 strÄini), dintre care 301 au fost cercetÄói în stare de arest preventiv.
Analiza componenóei pe vârste a participanóilor evidenóiazÄ cÄ :

• 
  34 au vârsta cuprinsÄ între 14 ñi 17 ani
  
• 
  77 au între 18 ñi 20 ani
  
• 
  24l sunt din categoria de vârstÄ 21-29 ani
  
• 
  428 se situeazÄ între 30 ñi 50 ani
  
• 
  117 au peste 50 ani
  

În ceea ce priveñte gradul de instruire al respectivilor, este de remarcat cÄ:

• 
  313 au absolvit ñcoala generalÄ
  
• 
  71 sunt abslvenói ai ñcolii profesionale
  
• 
  281 au diplomÄ de liceu
  
• 
  196 sunt licenóiaói ai unor forme superioare de învÄóÄmânt
  

Referitor la ocupaóia socialÄ, statistica aratÄ cÄ 134 provin din rândul muncitorilor, 19 au ca ocupaóie de bazÄ agricultura, 129 sunt salariaói sau patroni ai unor societÄói comerciale de stat sau private, 78 sunt cuprinñi în diverse forme de învÄóÄmânt (elevi, studenói), 47 lucreazÄ în domeniul medico-sanitar, 263 au alte ocupaóii iar 168 nu sunt încadraói în muncÄ

În anul de referinóÄ au fost depistaói 132 de traficanói de droguri, din care: 50 cetÄóeni români, 28 din Europa ñi 50 din Asia.

Instituóiile cu atribuóii în domeniu au realizat 107 capturi de droguri (100 de polióie ñi 7 de vamÄ), confiscându-se 1541,894 kg diferite droguri, din care 1351,928 kg hañiñ ñi canabis.

În anul 1997, pentru comiterea de infracóiuni la art.312 Cod Penal, instanóele de judecatÄ au condamnat definitiv 325 persoane (313 bÄrbaói, 12 femei ñi 6 minori).

Astfel, în perioada 1991 - 1997 au fost descoperite peste 20,7 tone de droguri, din care peste 19 tone cannabis (marijuana sau hañiñ), 737 kg heroinÄ, peste 934 kg cocainÄ, 19 kg opium, 453 fiole clorhidrat de morfinÄ, hidromorfon atropinÄ sau mialgin, 13 comprimate de LSD, 14.722 comprimate de amfetaminÄ ñi derivaói.

În cele 412 cazuri descoperite de autoritÄóile române, au fost implicate 649 persoane, din care 219 români ñi 430 cetÄóeni strÄini.

Situaóia statisticÄ prezintÄ numai cazurile descoperite, dar dacÄ óinem cont cÄ în óÄrile cu o bogatÄ experienóÄ în lupta împotriva traficului ilicit de droguri, procentul de descoperire este de 1 la 10, se poate afirma fÄrÄ teama de a greñi, cÄ dimensiunile acestui fenomen, în România, sunt cel puóin de 10 ori mai mari decât le aratÄ cifrele statistice.

Din analiza cazurilor instrumentate ñi a datelor deóinute de instituóiile implicate în combaterea traficului ilicit de droguri, au fost scoase în evidenóÄ, în principal, urmÄtoarele trÄsÄturi:

a). Dintr-o óarÄ eminamente de tranzitare a drogurilor dinspre óÄrile producÄtoare spre cele destinatare, România s-a transformat ñi într-o óarÄ de depozitare a unor astfel de substanóe, în special pentru cele clasice: cannabis, opiacee ñi cocainÄ.

Astfel, drogurile intrÄ în România pe diferite cÄi (terestrÄ, maritimÄ sau aerianÄ), rÄmân pe teritoriul óÄrii noastre perioade mai mici sau mai mari de timp (de la câteva zile la câteva luni), ñi apoi sunt dirijate spre alte state din Europa de Vest ñi CentralÄ sau spre alte continente.

Fig.13 NumÄrul de capturi de droguri din România (1991-1997)

b). Traficul ilicit de droguri a cunoscut dupÄ 1989, o evoluóie continuÄ. DacÄ în perioada 1970-1989, deci 20 ani, au fost descoperite 187 cazuri, ridicându-se în total, 456,903 kg droguri, în cei 8 ani care s-au scurs de la Revoluóie, au fost descoperite 412 cazuri ñi au fost ridicate în vederea confiscÄrii peste 20 tone droguri (sporul fiind de peste 4000%).

c). Creñte numÄrul persoanelor implicate într-un caz de trafic ilicit de droguri. Astfel, dacÄ în cei 20 ani anteriori lui 1989, în cele 187 cazuri au fost implicate 195 persoane (aproape una pe caz), în cele 412 cazuri descoperite dupÄ 1989 au fost implicate 649 persoane, din care rezultÄ circa 2 infractori / caz. Acest fapt ne demonstreazÄ cÄ se dezvoltÄ traficul organizat, în reóele.

d). Românii sunt atrañi din ce în ce mai mult în reóelele de trafic ilicit de droguri. DacÄ în perioada 1970-1989 din cele 195 persoane implicate, doar 17 erau de cetÄóenie românÄ, în urmÄtorii 8 ani, din 649 persoane implicate, 219 au cetÄóenie românÄ.

Majoritatea românilor sunt folosiói ca pioni de sacrificiu (curieri sau depozitari), însÄ au fost ñi câteva cazuri în care organizatorii reóelelor au fost români, în special cu dublÄ cetÄóenie care au plecat din óarÄ înainte de 1989, au fost implicaói în traficul de droguri pe teritoriul altor state ñi s-au întors apoi în România pentru a-ñi organiza propriile afaceri cu asemenea substanóe.

Fig.14 Originea traficanóilor arestaói (1991-1997)

e). Drogurile intrÄ în România, în principal prin frontiera de sud, pe cale terestrÄ sau maritimÄ ñi prin Bucureñti, pe cale aerianÄ, ñi ies prin judeóele din vest.

f). Bucureñti-ul continuÄ sÄ rÄmânÄ pe primul loc în ceea ce priveñte numÄrul cazurilor descoperite.

Fig.15 Tendinóa participÄrii cetÄóenilor români la traficul ilicit de droguri

g). Cannabisul este drogul care ocupÄ primul loc în ceea ce priveñte cantitatea confiscatÄ (peste 19 tone), urmat de cocainÄ (peste 934 kg), heroinÄ (peste 737 kg) ñi opiu (circa 19 kg). DacÄ ne referim însÄ la numÄrul cazurilor descoperite, pe primul loc se aflÄ heroina (135 cazuri), urmatÄ de cannabis (97), opiu (27), cocainÄ (19) ñi medicamente cu conóinut stupefiant (10). Pe ultimul loc se aflÄ LSD-ul ñi amfetaminele (3 cazuri).

Fig.16 Principalele tipuri de droguri capturate în România în perioada 1991-1997.

h). Încep sÄ-ñi facÄ aparóia în óara noastrÄ ñi drogurile sintetice, care intrÄ prin frontiera de vest dinspre Europa OccidentalÄ, lucru demonstrat ñi de cele 14.722 comprimate de amfetaminÄ, LSD ñi MDMA.

i). Cele câteva culturi ilegale de cannabis descoperite erau de dimensiuni reduse ñi erau destinate în special consumului propriu ñi al persoanelor din anturaj.