Subiectul I (40 de puncte)

Varianta 72 Limba română

Subiectul I (40 de puncte)
(Camil Petrescu, “Un om între oameni”)

1. Polisemia cuvântului “a slăbi”: *Datorită regimului, Anca a slăbit 10 kilograme. *Din cauza efortului, organismul ei este foarte slăbit.

2. Utilizarea punctelor de suspensie în replica stolnicului Bâscoveanu marchează pauze în fluxul ideilor şi evidenţiază starea de agitaţie interioară atunci când îi explică pitarului motivul pentru care trebuia să se grăbească.
3. Câmpul semantic al cuvântului “zăpadă”: viforniţă, viscolul, nămeţii, ninsoare, troienind, fulgii
4. Prin folosirea registrului arhaic se compune atmosfera epocii istorice din preajma revoluţiei de la 1848.
5. Verbele la perfect simplu se folosesc pentru a sugera o acţiune sau stare de dată recentă, finalizată de curând, având rol afectiv şi stimulativ pentru ritmul alert al acţiunii: “Pitarul Barbu Petrescu se pomeni că vine spre conac”; “Pitarul îngălbeni”; “Bâscoveanu trecu în goană”.
6. Numele şi funcţia personajelor implicate în dialog: Barbu Petrescu- pitar; Gheorghe Bâscoveanu- stolnic
7. Rolul indicilor spaţiali este de a reflecta un spaţiu real, acela al conacului unde locuia pitarul Barbu Petrescu, de a indica cititorilor locurile pe unde personajele trebuie să treacă şi itinerarul pe care să-l urmeze pentru a ajunge la destinaţie: Sălătruc, mănăstirea Cotmeana, Grebleşti, Turnu Roşu etc.
8. Particularităţi ale vorbirii directe /ale stilului direct:
- prezenţa dialogului,
- adresarea directă prin vocativul substantivelor şi imperativul verbelor: „Boierule[..] îi strigă omul de pe cal”; “Nu întârzia!”
- prezenţa verbelor de declaraţie: “strigă”, “întrebă”
9. Veştile despre fuga stolnicului Matei Lăcusteanu îl sperie pe pitar şi-l determină să plece cât mai repede „într-un ceas suntem gata şi noi”, considerând că trebuie să părăsească ţara.
10. Textul narativ se defineşte prin naraţiune şi dialog ca moduri de expunere specifice genului epic. Acţiunea se bazează pe fapte, întâmplări şi evenimente, la care participă un număr mare de personaje. Naratorul este omniscient şi obiectiv, prin povestirea la persoana a III-a.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Redactează un curriculum vitae (CV) valorificând datele dintr-o cerere:

CURRICULUM VITAE

Obiectivul interviului: angajarea pentru postul de operator PC

Numele şi prenumele: Manolescu Andrei
Domiciliul: Râşnov, strada Nicolae Jiga, numărul 48
Studii absolvite: * Colegiul Naţional „Ion Barbu”, promoţia 2002
* Cursurile organizate de ECDL România

Abilităţi:    - Cunoaştere a limbilor engleză, franceză, spaniolă - nivel avansat

- Operator PC

Experienţă:     - angajat, cu vechime de doi ani, la Computer Serv SA Braşov;

- participarea la Olimpiadele şcolare de informatică în toţi cei patru ani de liceu;

Anexez, în copie, următoarele documente doveditoare:

* Diploma de bacalaureat;
*Diplomele obţinute la Olimpiadele şcolare de informatică în toţi cei patru ani de liceu;
*Atestatul de cunoaştere a limbilor străine: engleză, franceză, spaniolă;
*Permisul European de Conducere a Computerului, eliberat de ECDL România şi recunoscut de M.Ed.C.;
*Calificativul obţinut în urma celor doi ani de muncă la Computer Serv SA Braşov
*Scrisoarea de recomandare, semnată de domnul director al firmei Computer Serv SA Braşov

25 iunie 2007, Braşov

Andrei Manolescu

Subiectul al III- lea (30 de puncte)

Condiţia omului de geniu, într-o poezie studiată, aparţinând lui Mihai Eminescu:

* “Scrisoarea I” de Mihai Eminescu
* “Luceafărul” de Mihai Eminescu

Varianta 73 Limba română

Subiectul I (40 de puncte)
(George Călinescu, “Scrinul negru”)

1. Cuvinte derivate: prefãcut ; alocuri ; îmbãtrânit ; fumuriu

2. Cele douã virgule marchează propoziţia incidentă, intervenţia naratorului în replica unui personaj: “- Monseniore, începu prinţesa sever, mi s-a spus că ai fi botezat catolic de mama lui Filip al nostru”. Fraza redã vorbirea directã.
3. Sens conotativ al cuvintelor “legat”, “lipit”: *În situaţia dată, sunt legat de mâini şi de picioare şi nu pot zice nimic. *Stătea nemişcată, cu privirea lipită de vitrina magazinului.
4. Expresii/locuţiuni cu substantivul “mânã”: a pune mână de la mânã, peste mânã, mânã-n mânã, a da mâna, a se lua de mânã cu cineva, pe sub mână, a da o mână de ajutor, a avea la mână pe cineva, a face cu mâna, mână spartă, a cere mâna cuiva.
5. Structuri/ sintagme obiecte de mobilier: “divan slujind şi de pat”, “ladã mare de nuc sculptat”, “bãnci ordinare de lemn”, “o mică comodă Louis-Philippe”, “un secrétaire Louis XVI de lemn de trandafir”
6. Limbajul cult:
- folosirea neologismelor: “domiciliu”, “lamentabil” şi prin folosirea cuvintelor împrumutate din alte limbi “secrétaire”
- alcătuirea complexă şi intelectualizată a frazelor
7. Naratorul este omniscient şi obiectiv (narator heterodiegetic), prin naraţiunea la persoana a III-a
8.  Textul este o descriere prin:
- numeroasele imagini vizuale
- prin utilizarea detaliului în prezentarea mobilierului din încăpere
9. Trăsături ale Prinţesei Hangerliu: exigentã şi autoritară, “ începu prinţesa sever”, infatuată, se considerã superioarã celorlalţi oameni, snoabă şi rece, găsindu-şi refugiul într-un fotoliu vechi “în fotoliul ei, salvat din naufragiul vieţii”.
10. Reprezentant al curentului literar realism, George Cãlinescu prezintã în “Scrinul negru” relaţia dintre om şi mediu, dintre individ şi societate, relaţiile între oameni. De asemenea, el critică relaţiile interumane şi prezintã realitatea contemporanã într-un mod obiectiv.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Text argumentativ: “Politeţea este adunarea la un loc a gustului celui bun a fiecărui veac. Gustul cel bun nu se învaţă, el e în inimă” (Ion Heliade-Rădulescu, “Opere”, III)

Afirmaţia lui Ion Heliade-Rădulescu despre politeţe se poate aplica oricãrei perioade istorice şi consider că îşi dovedeşte perfect valabilitatea. Politeţea nu se poate învăţa, dar, în mare parte, fiecare este influenţat de mediul în care trăieşte, de familie, de educaţia primită în copilărie şi adolescenţă, de civilizaţia anturajului.
Mai întâi, politeţea ţine de bunul-gust al fiecãrui om, însă acesta nu se poate învăţa, oricât de mult ar încerca familia, el este adânc înrãdãcinat în personalitatea fiecãrui om.
În altă ordine de idei, fiecare veac şi-a pus amprenta asupra ideii de politeţe, deşi, în esenţă, conceptul nu s-a schimbat foarte mult. Totuşi, parcă mileniul trei a adus cu sine o diminuare a gradului de politeţe, aflat, cred, în relaţie directă cu scăderea bunului-gust şi al bunului-simţ totodată. Am observat că majoritatea scaunelor din metrou sunt ocupate de tineri şi de bărbaţi, că, intrând în magazin, sunt îmbrâncit şi dat la o parte din uşa ce pare prea îngustă, că limbajul este din ce în ce mai vulgar, că indecenţa este la loc de frunte şi uneori de laudă. De aceea, nu pot decât să trag un semnal de alarmă pentru degradarea rasei umane. Să fie acesta “bunul-gust” al veacului nostru?!
În concluzie, deşi politeţea este un concept moral cunoscut tuturor, el ţine, totuşi, de respectarea anumitor reguli, comportamentul decent vine din bunul-gust al fiecãrui om.

Subiectul al III- lea (30 de puncte)

Apartenenţa la neomodernism a unui text poetic studiat:

* “Leoaică tânără, iubirea” de Nichita Stănescu
* “Către Galateea” de Nichita Stănescu