Universitatea din bacăU

Unitatea de studiu II.2. Aria de cuprindere a domeniului mişcării umane şi a omului în mişcare. Locul kinetoterapiei în ierarhia conceptelor care definesc domeniul

Pornind de la definiţia dată de Prof. Epuran M. (1992) Ştiinţei activităţilor corporale (ştiinţa care studiază legităţile dezvoltării şi perfecţionării fizice, a căilor de optimizare şi maximizare a capacităţii motrice, a realizării armonice a integrării sociale a individului în colectivităţile al cărui membru este) şi luând în considerare doar activităţile corporale orientate spre scopul bine stabilit al domeniului nostru, de optimizare a activităţilor corporale cu efecte formative caracteristice, o schemă a cuprinderii domeniului nostru, ar putea arăta astfel (Schema nr. 1).

Domeniul mişcării umane şi a omului în mişcare (Kinetologia umană) cuprinde Educaţia fizică, Sportul şi Kinetoterapia. Acestea fiind discipline ştiinţifice de sine stătătoare, ştiinţa care le studiază (Ştiinţa activităţilor corporale), poate fi considerată ca sistem complex. În cadrul fiecăreia dintre disciplinele ştiinţifice care alcătuiesc Sistemul Ştiinţei activităţilor corporale se regăsesc activităţi corporale specifice:

- AL - activităţile corporale ludice, de joc (lat. ludus) aparţin atât copilăriei, cât şi vârstelor ulteriare, constituind un complex de mijloace care satisfac nevoile de mişcare ale fiinţei umane sub formele cele mai variate: de la jocuri de simulare (mimicry) sau ameţeală (ilinix), la cele cu caracter de luptă (agon) sau şansă (alea).

- AG - activităţile corporale gimnice (lat. gymnas) sunt orientate spre autoperfecţionare, efectuate de regulă benevol şi cuprinse în: gimnastica de bază, gimnastica aerobică, jogging, cu funcţii de autodezvoltare şi sanogenetice.

- AA - activităţile corporale agonistice (lat. agon) continuă cu mijloace mult mai variate, caracteristica de întrecere a unor jocuri. Sunt o trecere de la joc la sport şi, în acelaşi timp, la întrecerea cu sine pe care o realizează activităţile gimnice cu orientare spre autodezvoltarea armonioasă şi autoperfecţionare.

- AR - activităţile corporale recreative (lat. recreatio), efectuate în timpul liber, deţin mai mult decât celelalte (poate în egală măsură cu cele ludice) funcţiile de divertisment, destindere, odihnă activă, recreere, refacere psihică şi formare.

- AC - activităţile corporale compensatorii (lat. compensatio) au funcţie de recuperare a capacităţii fizice şi motrice a celor care manifestă diferite disfuncţii provenite din accidentări, din disfuncţii profesionale sau din fond genetic.

Schema nr. 1. Aria de cuprindere a domeniului mişcării umane şi a omului în mişcare
Structura Sistemului Ştiinţei activităţilor corporale, reprezentată în schema nr. 2, trebuie interpretată astfel:

 Domeniul Kinetologiei umane cuprinde o serie de activităţi corporale, a căror practică este reglementată de o teorie specifică.

 Prin teoriile ştiinţifice bine puse la punct ca urmare a cercetării avansate, activităţile s-au constituit deja în discipline ştiinţifice (Educaţia Fizică, Sportul, Kinetoterapia) şi formează un corp de cunoştinţe ştiinţifice care împreună formează Ştiinţa activităţilor corporale şi îi dau caracter de sistem.

 Domeniul Kinetologiei umane se află în studiul Sistemului Ştiinţei activităţilor corporale.

 Eforturile tuturor componentelor Sistemului Ştiinţei activităţilor corporale sunt reunite în vederea unei echifinalităţi, constând în extragerea din mişcarea umană a potenţialităţilor maxime care să asigure o cât mai eficientă conservare, adaptare şi integrare a omului în/la mediul său.

 Ştiinţa activităţilor corporale îşi abordează obiectul de studiu intra-, inter-, pluri- şi transdisciplinar, analizând, prelucrând şi controlând toate informaţiile care provin din teoriile şi practicile proprii şi ale altor domenii.

 Astfel privite legăturile, informaţiile provenite din afara sistemului propriu se constituie în subdiscipline care deservesc Ştiinţa activităţilor corporale, ca: Fiziologia sportului, Psihologia sportului, Filosofia sportului; Sociologia sportului; Educaţia fizică adaptată (pentru persoane cu disfuncţii); Fiziologia efortului; Dezvoltare motrică; Învăţare motrică; Biomecanica sportului; Istoria sportului; Managementul sportului; Medicina sportului; Pedagogia sportului; Informatica sportului; Politica sportului; Legislaţia sportului; Facilităţile şi echipamentul sportiv; Economia sportului (Haag şi col. -1992-, Coetze-1994, citaţi de M. Epuran, 1994).




Schema nr. 2. Structura Sistemului Ştiinţei activităţilor corporale

Locul kinetoterapiei în ierarhia conceptelor care definesc domeniul

În strânsă legătură cu noţiunile şi conceptele definite şi clarificate până acum, din schema nr. 3 reiese cu claritate locul Kinetoterapiei în ierarhia conceptelor care definesc domeniul.

Rezumatul unităţii de studiu

Domeniul mişcării umane şi a omului în mişcare (Kinetologia umană) cuprinde Educaţia fizică, Sportul şi Kinetoterapia. Acestea fiind discipline ştiinţifice de sine stătătoare, ştiinţa care le studiază (Ştiinţa activităţilor corporale), poate fi considerată ca sistem complex. În cadrul fiecăreia dintre disciplinele ştiinţifice care alcătuiesc Sistemul Ştiinţei activităţilor corporale se regăsesc activităţi corporale specifice: ludice, gimnice, agonistice, recreative, compensatorii. Activităţile agonistice se folosesc în cadrul educaţiei şizice şi sportului, în kinetoterapie locul lor fiind luat de activităţile compensatorii.

Sistemul Ştiinţei activităţilor corporale are o parte de teorie (blocul de comandă), o parte metodică (blocul de analiză şi control) şi o parte practică (blocul de execuţie). Între acestea funcţionează legături în toate sensurile. Prin intermediul Blocului de analiză şi control se realizează legăturile necesare şi cu alte domenii, de unde se preiau informaţiile necesare, care sunt adaptate şi aplicate specific în domeniul nostru.

Kinetoterapia este o componentă a domeniului mişcării umane şi al omului în mişcare (Kinetologia umană), care la rândul său conţine mai multe subcomponente.

Autoevaluare

1. 
   Descrieţi aria de cuprindere a domeniului mişcării umane şi al omului în mişcare.
   
2. 
   Definiţi activităţile corporale ludice (exemplificaţi).
   
3. 
   Definiţi activităţile corporale gimnice (exemplificaţi).
   
4. 
   Definiţi activităţile corporale agonistice (exemplificaţi).
   
5. 
   Definiţi activităţile corporale recreative (exemplificaţi).
   
6. 
   Definiţi activităţile corporale compensatorii (exemplificaţi).
   
7. 
   Descrieţi structura Sistemului Ştiinţei Activităţilor Corporale (SSAC)
   
8. 
   Descrieţi încadrarea Kinetoterapiei în ierarhia conceptelor care definesc domeniul Kinetologiei.