Foaia de parcurs

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului nr.4

din 14 ianuarie 2014
FOAIA DE PARCURS

pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova

CAPITOLUL 1

NOTĂ CONCEPTUALĂ

1. Raţionamentul Foii de parcurs

Acordul privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (în continuare – ZLSAC) dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană (UE) şi Acordul de Asociere din care acesta face parte au o semnificaţie politică şi economică decisivă pentru statul nostru. ZLSAC, în particular, de facto are drept scop includerea Republicii Moldova în spaţiul economic european. Acest Acord va deschide oportunităţi extraordinare pentru ţară, în ceea ce priveşte atît accesul pe piaţă a bunurilor şi serviciilor autohtone, cît şi susţinerea şi încurajarea reformelor structurale profunde, necesare pentru ridicarea competitivităţii economiei naţionale.

În acelaşi timp, ZLSAC urmăreşte scopul de a înlătura nu doar barierele tarifare în comerţul bilateral, dar şi cele netarifare, ceea ce lansează provocări şi oportunităţi pentru economia ţării, în special pe termen scurt şi mediu.

Ameliorarea competitivităţii economiei moldoveneşti este stringent necesară pentru a profita pe deplin de oportunităţile deschise de ZLSAC, precum şi pentru a face faţă provocărilor asociate acestui Acord. Constatările respective au stat la baza elaborării Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova. O politică promptă de răspuns la aceste oportunităţi şi provocări este extrem de importantă pentru a asigura impactul pozitiv al ZLSAC asupra performanţelor economice ale ţării şi asupra societăţii în întregime. Ultimul aspect este relevant în special, deoarece transformarea structurală a economiei autohtone va necesita timp şi va trebui să fie susţinută printr-un consens social şi politic larg.

Esenţa măsurilor propuse în Foaia de parcurs, inclusiv la nivelul sectoarelor în care Republica Moldova deţine deja o anumită competitivitate pe plan regional, este de a diminua necorespunderea în timp dintre oportunităţile şi provocările aduse de ZLSAC, pe de o parte, şi natura şi termenele îndelungate ale reformelor necesare de implementat, combinate cu necesitatea realizării pe termen scurt a politicilor şi acţiunilor de îmbunătăţire a mediului de afaceri, a administrării vamale şi fiscale etc., pe de altă parte .
Competitivitatea urmează să fie dezvoltată atît la nivel macro, cît şi la nivel de întreprindere. Economia moldovenească şi întreprinderile acesteia devenind mai competitive, pieţele locale vor putea rezista presiunilor concurenţiale adiţionale din partea producătorilor UE, oferind producătorilor autohtoni posibilitatea de a identifica şi a cuceri pieţe noi în UE şi de a exploata avantajele concurenţiale ale Moldovei. Acest fapt va deschide oportunităţi economice mai mari pentru agenţii economici autohtoni şi pentru populaţie, va contribui la sporirea veniturilor acestora şi va stimula eforturile statului în continuarea şi diversificarea reformelor.
Competitivitatea este strîns legată de costuri. Principalele costuri directe şi indirecte, cum ar fi cele de capital, de muncă, de protecţie a mediului, de energie şi alte utilităţi, de asigurări şi costurile de congestie, sînt critice pentru competitivitatea întreprinderilor moldoveneşti pe pieţele externe şi pe piaţa internă, care deja are un nivel destul de ridicat de deschidere. Această preocupare este prezentă în Foaia de parcurs şi se conţine în fiecare din componentele sale.
Un alt element important al competitivităţii este mărimea şi structura pieţelor pe care întreprinderile operează, ceea ce determină capacitatea lor de a se specializa şi a exploata economiile de scală, astfel influenţindu-şi costurile şi productivitatea. În cazul Republicii Moldova, în special datorită ZLSAC, se va extinde accesul la pieţe externe maturizate şi cu potenţial enorm de cumpărare, care reprezintă un stimulent şi substituent al pieţei interne de dimensiune mică. Cu toate acestea, dimensiunea şi structura pieţei interne continuă să rămînă crucială şi este necesar să fie îmbunătăţită. Este imperios necesară facilitarea extinderii acesteia şi sporirea eficienţei ei pentru promovarea competitivităţii.
În plus, există şi alţi factori, cum ar fi calitatea mediului, care vizează competitivitatea bunurilor şi serviciilor şi are impact asupra procesului de dezvoltare competitivă a Republicii Moldova. Protecţia mediului, accesul la resursele naturale şi utilizarea durabilă a acestora prezintă serioase deficienţe, după decenii de investiţii insuficiente şi gestionare neadecvată a resurselor naturale.
În timp ce îmbunătăţirea eficienţei pieţei este rezultatul reformelor curente pe termen lung, în domeniul politicii de concurenţă, de exemplu, Foaia de parcurs îşi propune să contribuie prin măsuri mai specifice, care să elimine constrîngerile ce împiedică buna funcţionare a pieţei.

2. Abordarea Foii de parcurs

Foaia de parcurs urmează abordarea conceptuală a Raportului Global de Competitivitate - RGC (Global Competitiveness Report - GCR), publicat de Forumul Economic Mondial, care defineşte „competitivitatea” ca „un set de instituţii, politici şi factori care determină nivelul de productivitate al unei ţări”, organizat în 12 piloni de bază.

Pilonii se influenţează reciproc, dar nu toţi sînt relevanţi pentru toate ţările, fapt explicabil prin nivelul de dezvoltare a economiei. În acest context, abordarea globală a competitivităţii arată că economiile pot fi împărţite în trei mari grupe: cele bazate pe factori, pe eficienţă şi pe inovare.
În conformitate cu criteriile generale utilizate de RGC, Republica Moldova se deplasează de la o economie bazată pe factori de producţie la una bazată pe eficienţă. Economiile bazate pe factori de producţie concurează în baza dotării lor cu astfel de factori. Aceştia sînt, în primul rînd, resursele naturale şi nivelul scăzut de calificare a forţei de muncă (teren arabil în principal fertil, în cazul Republicii Moldova). Respectivele economii concurează pe baza preţului, comercializînd produse şi materii prime, iar productivitatea scăzută se reflectă în salariile mici. Pentru astfel de economii, competitivitatea poate fi menţinută, în principal, prin buna funcţionare a instituţiilor publice şi private, printr-o infrastructură bine dezvoltată, un mediu macroeconomic stabil şi o forţă de muncă sănătoasă, care a beneficiat de o educaţie elementară.
În procesul de tranziţie a economiei spre o nouă etapă de dezvoltare, bazată pe eficienţă şi inovaţie, Republica Moldova trebuie să dezvolte şi să asimileze procese de producţie şi tehnologii moderne, prietenoase mediului, care, în final, vor conduce la îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor (deoarece creşterea salariilor nu poate duce la creşterea preţurilor la produsele de bază, fenomen tipic pentru economiile bazate pe factorii de producţie). În acest moment, competitivitatea naţională este tot mai mult determinată de calitatea învăţămîntului superior şi de formare continuă, de pieţele de mărfuri eficiente, pieţele forţei de muncă dinamice, pieţele financiare dezvoltate, de capacitatea de a exploata beneficiile tehnologiilor existente şi o piaţă mare internă sau externă.
Aceste consideraţii sînt reflectate în Foaia de parcurs, care acordă o deosebită atenţie pilonilor cu relevanţă mai mare pentru economiile bazate pe factorii de producţie (în primul rînd instituţiile, care apar în multe măsuri propuse, infrastructura şi educaţia) şi pentru cele bazate pe eficienţă (învăţămînt superior şi formare continuă, eficienţa pieţei de mărfuri, eficienţa pieţei muncii, dezvoltarea pieţei financiare, pregătirea tehnologică şi dimensiunea pieţei). De asemenea, documentul include măsuri care urmăresc facilitarea inovaţiilor şi dezvoltarea lanţului valoric la nivel de companie, precum şi aplicarea proceselor mai sofisticate în producţie şi în modelele de afaceri.
Factorii care influenţează competitivitatea pot fi, de asemenea, clasificaţi ulterior în alte trei categorii generale, în funcţie de nivelul pe care îl influenţează: factorii care afectează competitivitatea ţării per ansamblu, factorii care influenţează o anumită industrie şi factorii care afectează întreprinderile la nivel individual. Foaia de parcurs ţine cont de acest lucru şi porneşte de la ipoteza că modul în care Guvernul poate interveni variază între factorii la nivel de ţară, cei la nivel de industrie şi cei la nivel de întreprindere.
Factorii la nivel de ţară sînt cei care au un impact asupra structurii globale a costurilor şi productivităţii întregii economii, în toate sectoarele. Astfel de factori includ atît mediul de afaceri, cît şi factori macroeconomici: inflaţia şi cursul de schimb, în primul rînd. Factorii macroeconomici nu sînt abordaţi în mod direct în măsurile preconizate în Foaia de parcurs (acestea ţin de competenţa Parlamentului, care stabileşte obiectivele BNM, şi constituie subiectul de discuţie dintre Guvern şi FMI). În ceea ce priveşte factorii la nivel de ţară, accentul Foii de parcurs este axat pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, care include următoarele elemente:

• 
  comerţul internaţional şi administrarea vamală;
  
• 
  politica fiscală şi de administrare;
  
• 
  cadrul concurenţial;
  
• 
  mediul de reglementare a afacerilor;
  
• 
  accesul la resursele financiare;
  
• 
  infrastructura şi logistica;
  
• 
  contractul şi punerea în aplicare a drepturilor de proprietate şi calitatea sistemului judiciar;
  
• 
  protecţia mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale;
  
• 
  protecţia investitorilor;
  
• 
  reglementarea pieţei forţei de muncă.
  

Factorii la nivel de ramură, ce au impact asupra competitivităţii întreprinderilor care aparţin unei industrii, variază de la o industrie la alta. Cu toate acestea, ele includ elemente, ce pot fi descrise după cum urmează:

• 
  durabilitatea relaţiilor între diferiţi actori ai lanţului valoric:
  

• 
  pe verticală: între furnizori, producători, cumpărători şi clientul final;
  
• 
  pe orizontală: între furnizori, producători, cumpărători la fiecare nivel al lanţului;
  

• 
  capacitatea de a obţine economii;
  
• 
  accesul pe piaţă şi accesul la informaţie, şi în special:
  

• 
  tarifele şi barierele netarifare în calea comerţului internaţional;
  
• 
  reglementări specifice industriei pe pieţele interne (reglementări de preţuri, reglementări pe produse şi categorii ale acestora, licenţe ce restricţionează intrarea pe piaţă);
  
• 
  informaţii privind condiţiile competitive pe pieţele externe cheie şi tendinţele acestora, precum şi cerinţele pentru intrarea pe aceste pieţe;
  
• 
  disponibilitatea şi costul cerinţelor pentru accesarea pieţelor externe (certificate de calitate specifice sectorului, trasabilitate);
  

• 
  disponibilitatea forţei de muncă de calificarea solicitată.
  

Factorii la nivel de întreprindere influenţează competitivitatea întreprinderilor individuale, adăugînd-se la factorii care afectează competitivitatea la nivel de ramură, şi operează într-un anumit mediu de afaceri. Factori la nivel de întreprindere sînt cei care afectează în mod direct productivitatea întreprinderilor individuale:

• 
  productivitatea întreprinderii în sine este determinată de existenţa inputurilor şi tehnologiilor relevante, iar productivitatea acestora, la rîndul ei, este determinată de:
  

• 
  productivitatea muncii;
  
• 
  productivitatea terenului (în special în agricultură) şi capitalului;
  
• 
  productivitatea totală a factorilor;
  

• 
  aceste elemente, la rîndul lor, sînt afectate de:
  

• 
  procesele de afaceri şi tehnologiile de suport din oficiu (sisteme informatice etc.);
  
• 
  valoarea adăugată:
  

• 
  inovarea şi adoptarea tehnologiilor pentru a trece la produse cu valoare adăugată mai mare;
  
• 
  calitatea producţiei (procese, certificate) şi fiabilitatea lor în timp;
  

• 
  capacitatea de management (planificarea afacerilor, management financiar, capacitatea de a răspunde la semnalele pieţei);
  
• 
  specificul firmei şi capacitatea acesteia pentru acces la finanţare: calitatea rapoartelor financiare şi a guvernanţei corporative, existenţa gajului, istoria de credit, experienţă bancară şi relaţii.
  

Scopul intervenţiilor directe ale Guvernului asupra factorilor la nivel de ţară este mult mai larg decît al intervenţiilor asupra factorilor la nivel de ramură sau întreprindere, unde principalul instrument de intervenţie poate afecta stimulentele actorilor de pe piaţă şi le poate oferi oportunităţi.

Foaia de parcurs reflectă această abordare şi recomandă acţiuni ulterioare elaborate în colaborare cu sectorul privat: asociaţiile producătorilor şi întreprinderile din sectoarele produselor agricole primare, produselor agricole prelucrate, produselor industriale, tehnologiilor informaţionale, serviciilor de transport, educaţie, sănătate şi financiare. Această colaborare are drept scop identificarea ulterioară a constrîngerilor existente şi a acţiunilor prioritare ce pot fi implementate de-a lungul lanţului valoric în fiecare sector, în timp ce ţinta Foii de parcurs vor rămîne constrîngerile competitivităţii pe orizontală la nivel de ţară. Cît priveşte colaborarea preconizată cu sectorul privat, ea presupune evaluarea particularităţilor caracteristice şi identificarea constrîngerilor specifice diferitelor sectoare sau industrii, pentru o mai bună intervenţie şi prioritizare a măsurilor de remediere, o atenţie specială acordîndu-se sectoarelor cu potenţial mai mare de export.
Cooperarea cu asociaţiile producătorilor şi cu reprezentanţii întreprinderilor de asemenea va înlesni verificarea gradului de relevanţă a priorităţilor Foii de parcurs, revizuirea acesteia şi evaluarea rezultatelor obţinute în procesul implementării ei. Activitatea respectivă va fi supravegheată de Consiliul pentru Competitivitate propus la compartimentul 6 al acestui capitol.