Planeta cu şapte măŞTI



Yüklə 2,15 Mb.
səhifə1/55
tarix08.01.2019
ölçüsü2,15 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   55





POVESTIRILE… CAISSEI

(Culegere de texte şi povestiri cu şi despre şah)








Contents


Contents 2

LEGENDA ŞAHULUI 5

POVESTEA JOCULUI DE ŞAH 6

JUCĂTORUL DE ŞAH 10

ŞAH DUBLU 11

CONGRESUL INTER-PLANETAR DE ŞAH 19

P0VESTEA ŞAHULUI 29

ŞAH LA ŢAR 31

REVELAŢIE 34

CRIMA DIN CLUBUL DE ŞAH (O povestire aproape poliţistă) 40

TELEFONUL NOCTURN 42

ŞAHUL REAL 44

JUCĂTORII DE ŞAH 49

JUCĂTORUL DE ŞAH AL LUI MAELZEL 60

I 71

II 71


III 72

IV 72


V 73

VI 73


VII 74

VIII 74


IX 75

X 75


XI 75

XII 76


XIII 76

XIV 76


XV 77

XVI 77


XVII 78

JUDECATA PREALUMINATULUI CALIF 79

ÎNTR-O SEARĂ CU PLOAIE 82

PARTIDA DE ŞAH 85

JUCĂTORUL DE ŞAH 86

DESCHIDEREA MEA 114

ŞAH ŞI UTOPIE 115

O PARTIDĂ DE ŞAH NETERMINATĂ 117

SE SPUNE... 120

ŞAHUL ROŞU 123

ANCHETĂ PE STRADA BAKUNIN 130

- O povestire poliţistă - 130

O PARTIDĂ DE ŞAH... 137

DE LA PICTURĂ LA ŞAH ŞI INVERS 140

TURNEUL DE PRIMĂVARĂ 143

CAPITOLUL ÎNTÎI 144

Unde aflăm cîte ceva despre activitatea profesorului Roland Despreux 144

CAPITOLUL AL DOILEA 146

Unde asistăm la o interesantă discuţie despre maestrul Martin Dacosta 146

CAPITOLUL AL TREILEA 150

Unde aflăm ce conţinea scrisoarea domnului Alonso Garcia-Gomez din Buenos Aires 150

CAPITOLUL AL PATRULEA 155

Unde se arată preocupările lui Anton Ciuperceanu într-un ceas înaintat din noapte 155

CAPITOLUL AL CINCILEA 158

Unde reporterul Dinu Romanescu povesteşte peripeţiile unui raid-anchetă 158

CAPITOLUL AL ŞASELEA 163

Unde prietenul nostru Anton Ciuperceanu ia o hotărîre neaşteptată 163

CAPITOLUL AL ŞAPTELEA 166

Unde vedem ce convorbire neobişnuită se desfăşoară într-o cameră a hotelului „Athénée Palace” 166

CAPITOLUL AL OPTULEA 172

Unde Trude Hartmann şi Anton Ciuperceanu discută despre hipnotism şi despre altele 172

CAPITOLUL AL NOUĂLEA 175

Unde se arată la ce concluzii poate duce analiza unor cifre 175

CAPITOLUL AL ZECELEA 179

Unde se vorbeşte despre cea de-a doua profesiune a corespondentului Filippo Nardi 179

CAPITOLUL AL UNSPREZECELEA 183

Unde Anton Ciuperceanu şi prietenii săi clădesc ipoteze 183

CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA 188

Unde vedem cu ce s-au îndeletnicit unii dintre prietenii noştri în dimineaţa zilei de 26 martie 188

CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA 193

Unde Trude Hartmann vorbeşte despre o nuvelă a lui Ştefan Zweig 193

CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA 199

Unde vedem ce rugăminte ciudată formulează corespondentul Nardi din Milano 199

CAPITOLUL AL CINCISPREZECELEA 202

Unde se vede că Filippo Nardi obişnuieşte să-şi plătească datoriile 202

CAPITOLUL AL ŞAISPREZECELEA 206

Unde este rîndul lui Dinu Romanescu să formuleze o rugăminte ciudată 206

CAPITOLUL AL ŞAPTESPREZECELEA 213

Unde Anton Ciuperceanu citeşte o ştire interesantă în revista „Schweizer Schachblätter” din Zürich 213

CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA 215

Unde vedem cu ce se ocupă prietenul nostru Anton Ciuperceanu între Sinaia şi Bucureşti 215

CAPITOLUL AL NOUĂSPREZECELEA 222

Unde aflăm cum şi de ce a fost concediat Filippo Nardi de la revista „Cronaca degli scacchi” 222

CAPITOLUL AL DOUĂZECILEA 226

Unde vedem cum unele propuneri ademenitoare ale domnului Richard Cabral sînt respinse 226

CAPITOLUL AL DOUĂZECI ŞI UNULEA 231

Unde prietenul nostru Filippo Nardi e cît pe ce să cadă dintr-un copac 231

CAPITOLUL AL DOUĂZECI ŞI DOILEA 238

Unde unele explicaţii ale lui Anton Ciuperceanu sfîrnesc uimirea reporterului Dinu Romanescu 238

CAPITOLUL AL DOUĂZECI ŞI TREILEA 240

Unde este rîndul profesorului Dimitrie Suceveanu de la Institutul de cibernetică să dea unele explicaţii 240

CAPITOLUL AL DOUĂZECI ŞI PATRULEA 247

Unde asistăm la o conferiniţă de presă ţinută în sala “Orpheum” din Amsterdam 247

CAPITOLUL AL DOUĂZECI ŞI CINCILEA 252

Unde corespondentul agenţiei „Continental Press” îşi înghite guma de mestecat 252

PREŢUL SECANT AL GENUNII 257










LEGENDA ŞAHULUI


Originile şahului se pierd undeva, departe, în negura vremurilor, de acolo ajungînd în zilele noastre doar legendele. Invenţie orientală, avînd ca patrie prezumtivă India, şahul a cucerit cu repeziciune toate lumile: antică, medievală, modernă… Prima legendă, cea mai cunoscută, scrisă în limba persană, datează din perioada Sasanizilor şi ne povesteste despre un înţelept indian care hotarîse să dea o lecţie prinţului său, prea orgolios. A folosit pentru aceasta un joc nou, încă necunoscut, care prefigura personaje si moravuri ale curţii regale. Piesa cea mai neajutorată, regele, era înconjurat în permanenţă de slujitorii săi modeşti, fără de care nu s-ar fi putut descurca. Cînd tînărul şi orgoliosul prinţ, entuziasmat de frumuseţea jocului învăţat, l-a întrebat pe înţelept în ce chip doreşte să fie recompensat, acesta i-a intins cu modestie o nouă şi subtilă cursă: „Mă mulţumesc cu grîul care s-ar putea obţine punînd un bob pe primul pătrat al tablei de şah, două pe al doilea, patru pe al treilea, opt pe al patrulea şi asa mai departe, dublînd necontenit numărul boabelor din pătrat în pătrat, pînă la ultimul pătrat…1.

Cînd rezervele de grîu ale Indiei s-au terminat, nu se acoperise nici jumătate din suprafaţa tablei de şah, numărul boabelor care trebuiau să fie puse pe ultimul pătrat fiind nici mai mult nici mai putin de 264. Înţeleptul indian ceruse o cantitate de grîu imensă (câteva milioane de vagoane care puse unul lângă altul ar putea înconjura globul pământesc de peste 1500 de ori.), pentru strîngerea căreia ar fi fost necesare cîteva recolte ale întregului glob.

Legenda şahului o găsim însă într-o formă sau alta în romanul persan „Karmanak”, apărut în jurul anului 600 e.n., în poemul indian al lui Bana (600-650), care ne povesteşte că în regatul Kanaui, în timpul domniei rajahului Harsa (606-648), „n-a avut loc vreo altă luptă decît între albinele strîngătoare de miere, nu s-au tăiat alte picioare decît cele ale versurilor şi n-au fost întreţinute alte armate decît cele de pe tabla cu 64 de pătrăţele”.

Referiri la legenda şahului găsim şi la istoricii arabi Masudi (sec. X), Biruni (970-1038), Ibn Khallikan (1211-1282), în „Cartea regilor”, a marelui poet persan Firdusi (sec. X), sau la Dante în „Paradis” XXVIII, 91-93.:

Şi oricare foc un roi făcea-şi cărarea

Şi-atîte-au fost ca roiurile-n zbor

Întrec la şah de mii de ori dublarea!

(După traducerea lui George Coşbuc)

După cum au calculat matematicienii şahişti, numărul posibilităţilor de combinaţii ale şahului este şi mai mare! Astfel, după unii, la primele zece mişcări într-o partidă de şah sunt posibile, nici mai mult, nici mal puţin, de 169.518.829.100.544.000.000.000 variante. Pentru efectuarea acestui număr astronomic de mutări, figurile ar trebui deplasate continuu, fără întrerupere, timp de 217 miliarde de ani. După aprecierea matematicianului belgian, M. Craitohik, un calcul precis este practic imposibil. Într-o carte a sa, matematicianul afirmă că de la prima mutare, albul are posibilitatea să aleagă una din cele 20 de mutări (16 ale celor 8 pioni - cu unul sau două câmpuri şi alte două mutări ale fiecărui cal). La oricare din aceste mutări, negrul poate răspunde cu una din cele 20 de mutări pe care le are şi el la dispoziţie. Înmulţind fiecare mutare a albului cu fiecare mutare a negrului, vom avea 20x20=400 partide diferite numai după prima mutare efectuată de ambii concurenţi.

Începând cu a doua mutare, numărul variantelor posibile creşte. Astfel, dacă prima mutare a albului a fost e2-e4, atunci la a doua mutare el are posibilitatea să aleagă una din cele 29 de variante posibile. Mai departe numărul mutărilor posibile creşte şi mai mult. Numai dama ocupând, de exemplu, câmpul d5, poate alege o variantă dintre cele 27 posibile (presupunînd că toate câmpurile unde ea poate fi mutată sunt libere). Celebrul matematician Gauss a calculat că există 92 de poziţii în care 8 regine pot fi plasate pe tabla de şah fără a se ataca una pe alta. Este, de asemenea, interesant că în acelaşi mod pot fi fixate 8 ture, în 40.320 de poziţii!.

Să presupunem că, în medie, într-o partidă normală să fie cam 40 de mutări. În acest caz, pentru numărul de partide posibile se poate folosi expresia matematică (20x20)5 x (30x30)35.

Astfel, dacă întreaga populaţie va juca şah zi şi noapte, făcând câte o mutare pe secundă, atunci pentru epuizarea tuturor partidelor de şah posibile ar fi necesar ca acest joc să dureze nu mai puţin de 10102 de secole!



Yüklə 2,15 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   55




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə