Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 58. Persoanele juridice de drept public

1. 
   Statul si unităţile administrativ-teritoriale participa la raporturile juridice civile pe poziţii de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuţiile statului si ale unităţilor administrativ-teritoriale se exercita in asemenea raporturi de organele acestora, in conformitate cu competenta lor.
   
2. 
   Organele împuternicite sa exercite o parte din funcţiile (atribuţiile) Guvernului poseda personalitate juridica doar daca aceasta decurge din prevederile legii sau, in cazurile expres prevăzute de lege, din actele autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale.
   
3. 
   Prin derogare de la prevederile alin.(2), persoanele juridice de drept public se pot înfiinţa si altfel, in cazuri expres prevăzute de lege.
   
4. 
   Următoarele articole ale acestui capitol nu se aplica persoanelor juridice de drept public, cu excepţia cazurilor prevăzute expres.
   

1.Reieşind din denumire şi conţinutul articolului comentat persoane juridice de drept public sunt statul, organele statului cărora prin lege le sunt atribuite statut de personalitate juridică, unităţile administrativ teritoriale şi alte persoane juridice formate în modul stabilit de lege de către stat, organele statului sau de unităţile administrativ teritoriale

Acestora li se aplică normele ce privesc persoanele juridice reglementate de Codul civil, dacă contrariul nu rezultă din prevederile legilor speciale.

Statul, fiind menţionat ca subiect distinct de drept, se manifestă în circuitul civil ca o persoană juridică de drept public. Deşi nici un act normativ nu determină clar structura organizatorică a statului aceasta poate fi evidenţiată prin prisma noţiunii de persoană juridică. Structural statul are o organizare similară persoanei juridice având un organ suprem, un organ reprezentativ şi organe executiv.

Organul suprem – este poporul (totalitatea cetăţenilor) căruia potrivit art. 2 din Constituţie aparţine suveranitatea şi puterea în stat. Poporul îşi poate manifesta şi exprima unitar voinţa prin două modalităţi: - direct, prin participarea la referendum şi la alegeri; - indirect prin reprezentaţii săi în organul legislativ. La alegeri poporul delegă puterea de stat care-i aparţine spre a fi exercitată persoanelor care întrunesc un anumit număr de voturi, numiţi parlamentari. Aceştia la rândul lor în comun formând Parlamentul organ cu atribuţii de legiferare al statului.

Parlamentul formează voinţa statului care îşi găseşte expresia în actele legislative, acte care stabilesc modul de formare şi funcţionare a tuturor organelor statului şi determină comportamentul tuturor participanţilor la raporturile juridice. Dispoziţiile actelor legislative sunt obligatorii pentru toţi participanţii la viaţa juridică – persoane fizice, persoane juridice organe de stat, inclusiv şi pentru organul emitent.

Organ executiv – este Guvernul. Acesta, potrivit Legii cu privire la Guvern organizează executarea actelor legislative, gestionează patrimoniul statului, reprezintă statul în raporturi juridice, inclusiv încheie contracte semnând contractele civile în numele statului, precum şi deleagă împuterniciri organelor de stat şi persoanelor cu funcţii de răspundere de a exercita anumite atribuţii şi de a încheia anumite contracte în numele statului.

În circuitul civil statul, deşi reprezentat de un număr mare de organe, se manifestă ca un singur subiect, dobândind şi exercitând drepturi şi obligaţii în nume propriu, adică al Republicii Moldova. În instanţa de judecată statul trebuie să fie ca un participant unic – pârât, reclamant, terţ etc. Organele administraţiei publice centrale menţionate în art.107 din Constituţie (ministerele, departamentele etc.) participând la relaţiile civile nu dobândesc drepturi şi obligaţii pentru sine ci pentru stat. Aceste Organe, deşi având personalitate juridică ele nu au patrimoniu propriu, nu au scop propriu, şi nu au răspundere proprie. Tot ce fac aceste organe fac în numele statului, din contul statului şi pentru stat. De aceia organele statului sunt o parte a unei persoane juridice şi nu persoane juridice de sinestătătoare.

Unităţile teritorial administrative deşi sunt expres numite şi ca subiecte distincte (art.192) ele totuşi trebuie privite ca persoane juridice de drept public. Această afirmaţie rezultă din articolul comentat şi art. 3 alin.(2) din Legea nr. 764/2001 privind organizarea administrativ teritorială a Republicii Moldova potrivit căruia unităţile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public. Unităţile administrativ teritoriale sunt raioanele, oraşele şi satele. Au statut de Unităţi teritorial administrative localităţile care au statut de municipiu, precum şi Unitatea administrativ teritorială Găgăuzia. Capacitatea juridică a UTA le exercită autorităţile administraţiei publice locale ale acestora. În calitate de organ executiv al UTA este primarul, prefectul sau Başcanul.

2.Organele care exercită o parte din atribuţiile Guvernului sunt ministerele, departamentele şi alte organe fondate de acestea. Potrivit dispoziţiei comentate aceste organe au statut de persoană juridică numai dacă aceasta este stabilit în mod expres în lege. Legea cu privire la Guvern nu atribuie ministerelor şi departamentelor statutul de persoană juridică, acesta însă le este stabilit prin Regulamentele aprobate de Guvern. În această situaţie ministerul sau departamentul trebuie privit ca un organ al persoanei juridice şi nu ca subiect de sine-stătător. Personalitatea juridică a unor structuri ale Guvernului rezultă din dispoziţii legale. Ca exemplu serveşte Camera licenţierii care potrivit dispoziţiilor art.7 din Legea nr.451/2001 are statut de persoană juridică.

3. Potrivit alin. (3) persoanele juridice de drept public pot fi înfiinţate în modul stabilit de lege. Prin legi speciale au fost fondate anumite persoane juridice care îndeplinesc anumite funcţii ale statului, contribuie la exercitarea puterii executive în stat, însă nu fac parte din Guvern. Astfel de persoane juridice sunt:

• 
  Banca Naţională a Moldovei a cărui mod de constituire şi funcţionare este reglementat prin Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Aceasta stabileşte în art.1 că, BNM „este persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament”.
  
• 
  Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost constituită în baza Legii nr.192/1998 privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. CNVM este persoană juridică, iar autoritatea acesteia se extinde pe întreg teritoriu al Republicii Moldovei.
  
• 
  Curtea de conturi a fost constituită prin Legea nr.312/1994 privind Curtea de conturi. Curtea este organul suprem de control financiar în stat cu statut de persoană juridică şi care decide în mod autonom asupra programului său de activitate.
  

2. 
   Alin. (4) stabileşte că dispoziţiile Codului civil privind peroanele juridice nu reglementează statutul juridic al statului, al UTA, al Băncii Naţionale, a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare precum nici al altor persoane juridice de drept public, decât în cazul în care la prevederile Codului fac trimitere actele normative ce reglementează statutul juridic al acestora.
   

Articolul 59. Persoane juridice de drept privat

1. 
   Persoanele juridice de drept privat se pot constitui liber doar in una din formele prevăzute de lege.
   
2. 
   Persoanele juridice de drept privat pot avea scop lucrativ (comercial) si scop nelucrativ (necomercial).
   

1.Alin.(1) dispune imperativ că persoanele juridice de drept privat se pot constitui doar în formele prevăzute de lege. Forme ale persoanelor juridice de drept privat sunt:

1. 
   societăţile comerciale (art.106 (2).
   
2. 
   cooperativele (art.171);
   
3. 
   organizaţiile necomerciale (180 alin.(2).
   
4. 
   întreprinderile de stat şi municipale (art.179);
   

2. 
   Prin alin.(2) legiuitorul face cea mai importantă clasificare a persoanelor juridice de drept privat, divizându-l după scopul urmărit de fondatorii acestora în:
   

• 
  persoane juridice cu scop lucrativ;
  
• 
  persoane juridice cu scop nelucrativ (ideal);
  

a) Persoanele juridice cu scop lucrativ se constituie de fondatori în scopul de a desfăşura o activitate de întreprinzător (mai numită şi activitate lucrativă, economică, comercială, de antreprenoriat) a realiza beneficii şi a le împărţi între ei. Acestui scop corespund persoanele juridice constituite în forma societăţilor comerciale, unele cooperative şi întreprinderile de stat şi municipale.

Societăţile comerciale pot avea forma de societate în nume colectiv, societate în comandită, societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni. Fondatorii societăţilor comerciale la constituire pun în comun anumite bunuri pentru a desfăşura activităţi de întreprinzător în scopul realizării şi distribuirii între ei a beneficiilor.

Potrivit Legii nr.1007/2002 privind cooperativele de producţie, cooperativa de producţie se constituie în scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi a altor activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia. Potrivit Legii nr.73/2001 cooperativa de întreprinzător, contribuie la obţinerea profitului de către membrii săi.

În calitate de persoane juridice cu scop lucrativ trebuie de considerat şi întreprinderile de stat şi municipale care se constituie în scopul desfăşurării unor activităţi de întreprinzător în domenii importante pentru stat şi unităţile administrativ teritoriale.

b) Persoanele juridice cu scop nelucrativ se constituie de către fondatori, asociaţi şi membri care îşi propun un scop ideal, adică de a satisface aspiraţiile sociale, profesionale, culturale şi de altă natură. Persoanele juridice cu scop nelucrativ mai sunt numite şi organizaţiile necomerciale, care la rândul său se constituie în forme de asociaţii, instituţii şi fundaţii.

Organizaţiile necomerciale sunt:

• 
  organizaţiile obşteşti de apărare a drepturilor omului, de femei, de veterani, invalizi, de tineret, societăţi ştiinţifice, ecologiste, cultural educative, sportive etc. constituite potrivit Legii nr.837/1996 cu privire la asociaţiile obşteşti,;
  
• 
  uniunile de persoane juridice constituite potrivit art. 104 din CC;
  
• 
  partidele şi alte organizaţii social politice constituite potrivit Legii privind partidele şi alte organizaţii social politice nr.718/1991;
  
• 
  cultele constituite potrivit Legii despre culte nr.979/1992;
  
• 
  sindicatele constituite potrivit Legii sindicatelor nr.1129/2000;
  
• 
  fundaţiile;
  
• 
  cooperativele de consum;
  

Deşi majoritatea persoanelor juridice cu scop nelucrativ pot desfăşura activităţi economice pentru a realiza beneficii, însă acest beneficiu nu poate fi distribuit cu titlu de dividend sau dobândă ci se va utiliza pentru realizarea scopului propus de către organizaţie.

Importanţa clasificării respective nu este de a determina care activităţi pot fi practicate de una sau altă categorie de persoane juridice. Atât persoanele juridice cu scop lucrativ, cât şi cele cu scopuri ideale pot practica unele şi aceleaşi activităţi. De exemplu, activitatea în învăţământ, dacă este practicată în formă de societate comercială aceasta indică că fondatorii îşi propun ca scop obţinerea de beneficii. Ca efect la sfârşitul exerciţiului financiar, fondatorii pot împărţi beneficiul realizat în calitate de dividend, iar în caz de lichidare a unei asemenea persoane juridice activele rămase se împart între asociaţi conform art.96. Dacă persoana juridică este constituită în forma organizaţiei necomerciale membrii acesteia nu pot repartiza beneficiul în calitate de dividend, precum nici nu pot fi repartizate actele în cazul lichidării (art.97).