Cuprins preambul capitolul I respectarea drepturilor omului în Republica Moldova
§1. Activitatea Centrului pentru Drepturile Omului în cifre
Yüklə 1,71 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Anexa1
- Tipul acţiunii/actului de reacţionare 2011 2010 2009
- TOTAL 211 321 123 38
- Instituţia vizată Avize
- TOTAL 95
- 2.3. Clasificarea petiţiilor conform drepturilor şi libertăţilor constituţionale invocate presupuse a fi lezate
- Tematică Petiţii 2011 2010 2009 2008
- Numărul adresărilor în care solicitanţii invocă tratamente inumane sau degradante şi autorităţile vizate
- 2.4. Activitate desfăşurată în timpul audienţei cetăţenilor
- 2.5.Clasificarea petiţiilor după aria geografică şi categoriile de adresanţi
- Anexa 6 2.6. Activitatea serviciilor informaţionale
| §1. Activitatea Centrului pentru Drepturile Omului în cifre
1. Introducere Compartimentul cuprinde informaţii statistice care vizează activitatea Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova în domeniul respectării drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor pe parcursul anului 2011. Datele statistice se referă la:
2. Date statistice 2.1. Clasificarea petiţiilor adresate avocatului parlamentar după criteriul admisibilităţii Pe parcursul perioadei de activitate 1 ianuarie -31 decembrie 2011, la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova au parvenit 1656 de cereri, recepţionate de oficiul central Chişinău (1464) şi Reprezentanţele CpDOM din Cahul (68), Bălţi (89) şi Comrat (35). Reieşind din prevederile art.16 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr.1349 din 17.10.1997, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova nu poate substitui nici asuma atribuţiile altor organe de stat abilitate cu funcţii de protejare şi repunere în drepturi, de aceea 743 din 1656 de cereri înregistrate au fost acceptate spre examinare, 300 de cereri au fost remise spre examinare autorităţilor competente fiind instituit controlul avocatului parlamentar asupra rezultatelor examinării, iar alte 613 cereri au fost respinse indicîndu-se petiţionarului căile şi procedeele legale de care trebuie să uzeze pentru a-şi apăra drepturile pretins lezate.
Avocaţii parlamentari, investigînd fiecare caz ce oferă temei de a interveni potrivit mandatului, au utilizat toate atribuţiile acordate de lege privind repunerea în drepturi a cetăţenilor. Pe parcursul anului 2011, au fost întocmite şi înaintate autorităţilor avize privind repunerea în drepturi a cetăţenilor, demersuri privind intentarea procedurii penale/disciplinare, sesizări asupra cazurilor de încălcări a eticii de serviciu/ tărăgănare/ birocratism, sesizări la Curtea Constituţională, acţiuni în judecată, acorduri de conciliere, rapoarte tematice, propuneri privind îmbunătăţirea cadrului administrativ şi propuneri de perfecţionare a legislaţiei în domeniul drepturilor omului, după cum sînt reflectate în Anexa 2. Anexa 2
Cea mai frecventă armă a avocatului parlamentar, utilizată în scopul repunerii în drepturile lezate ale petiţionarilor, o constituie Avizul cu recomandări privind întreprinderea măsurilor de înlăturare a încălcărilor drepturilor omului. Drept temei de intentare a avizelor a servit constatarea încălcărilor drepturilor constituţionale de acces liber la justiţie, asistenţă şi protecţie socială, dreptul la viaţa familială,dreptul la muncă,dreptul la cetăţenie, dreptul la securitatea şi demnitatea personală.
 Avocatul parlamentar a înaintat un aviz Comisariatului raional de poliţie prin care a solicitat repunerea în drepturi a petiţionarei şi a copiilor săi minori, prin înaintarea unui demers către instanţa de judecată pentru obţinerea ordonanţei de protecţie a copiilor. Concomitent, avocatul parlamentar a solicitat secţiei de asistenţă socială şi protecţie a familiei acordarea asistenţei sociale, psihologice şi întocmirea unui plan individualizat de îngrijire a copiilor minori.
În urma intervenţiei avocatului parlamentar, s-a obţinut emiterea unei încheieri prin care s-a dispus punerea sub protecţie a petiţionarei şi a copiilor minori şi a fost elaborat un plan individualizat de îngrijire a copiilor. Spre regret, există cazuri de tergiversări inadmisibile a reacţiilor din partea unor autorităţi la recomandările sau solicitările emise de avocaţii parlamentari. Astfel, Casa Naţională de Asigurări Sociale, ignorînd prevederile legale prevăzute de art.27 alin.2 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, a oferit abia la 11.04.2011, depăşind cu peste 3 luni termenul acordat spre examinare, un răspuns la avizul avocatului parlamentar care a fost trimis la data de 04 ianuarie 2011. Avizul avocatului parlamentar expediat Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei Şoldăneşti la 21 ianuarie 2011, a primit un răspuns la avizul avocatului parlamentar abia la 02 martie 2011; Primăria municipiului Chişinău care a răspuns la avizul avocatului parlamentar expediat la 13 septembrie 2011 abia la 15 noiembrie 2011, primăria oraşului Edineţ a răspuns la avizul avocatului parlamentar din 14 aprilie 2011 abia la 17 iunie 2011, şi Oficiul Stării Civile Varniţa care la fel, a depăşit cu peste 5 luni termenul acordat pentru examinarea avizului.  Aparent avocatul parlamentar, prin art.28 lit.c) din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr.1349 din 17.10.1997, ar avea pîrghii de influenţă faţă de persoanele cu funcţii de răspundere care nu reacţionează la actele legitime şi întemeiate emise de avocaţii parlamentari. însă potrivit prevederilor Codului Contravenţional al Republicii Moldova, avocatul parlamentar nu este agent constatator ceea ce lipseşte avocatul parlamentar de a întocmi procese verbale cu privire la contravenţiile administrative.
Potrivit prevederilor art.28 lit.b) din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, avocatul parlamentar este în drept să intervină pe lîngă organele corespunzătoare cu un demers pentru intentarea unui proces disciplinar sau penal în privinţa persoanei cu funcţii de răspundere care a comis încălcări ce au generat lezarea considerabilă a drepturilor şi libertăţilor omului. În acest context, au fost întocmite 6 demersuri de intentare a procedurii disciplinare expediate în adresa Departamentului Instituţiilor Penitenciare(2), Ministerului Educaţiei(2), Consiliului Superior al Magistraturii(1) şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti(1). La fel, au fost întocmite şi 7 demersuri pentru intentarea procedurii penale expediate în adresa procuraturii, în rezultatul cărora au fost pornite 3 dosare penale. Exemplu relevant în care se invocă aplicarea forţei fizice de către colaboratorii de poliţie serveşte adresarea unui grup de locuitori ai raionului Cantemir.
În alte cazuri cînd sesizările avocatului parlamentar nu au fost satisfăcute, părţilor interesate li s-a explicat dreptul de a contesta actele procesuale în conformitate cu prevederile art.300-313 din Codul de Procedură Penală364. Avocaţii parlamentari, în temeiul art.31 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, au dreptul să sesizeze Curtea Constituţională în vederea controlului constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, asupra corespunderii lor principiilor general acceptate şi actelor juridice internaţionale cu privire la drepturile omului. Din numărul sesizărilor depuse la Curtea Constituţională pe parcursul anului 2011, 7 (22%) au fost semnate de avocaţii parlamentari pe următoarele subiecte: Sesizare privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19.07.1996; Sesizare privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul Familiei nr.1316 din 26.10.2000, Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28.03.95 şi Legea privind drepturile copilului nr.338 din 15.12.1994; Sesizare privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii de Guvern nr.1445 din 19.12.2006 cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului; Sesizare privind exercitarea controlului constituţionalităţii art.IV din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.186 din 15.07.2010; Sesizare privind controlul constituţionalităţii sintagmei” cu plata salariului mediu(pentru salariaţii care sînt remuneraţi în acord sau pe unitate de timp) din art.111 alin.1 din Codul Muncii, modificare adusă prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului Muncii al RM nr.168 din 09.07.2010; Sesizare privind controlul constituţionalităţii unor dispoziţii din art.VII din Legea nr.56 din 09.06.2011 privind modificarea şi completarea unor acte legislative; Sesizare privind exercitarea controlului constituţionalităţii alin.3 al art.3 din Legea nr.142-XVI din 07.07.2005 privind aprobarea nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclu I. Astfel, la finele anului 2011 din numărul total de sesizări adresate Curţii Constituţionale, Curtea s-a pronunţat în fond în 4 cazuri, 3 sesizări fiind restituite.  De asemenea, pe parcursul a 12 luni de activitate, avocaţii parlamentari au înaintat 6 cereri de chemare în judecată în apărarea drepturilor petiţionarilor, care au fost acceptate şi se află în proces de examinare.
 Este de menţionat şi eficacitatea medierii conflictelor de către avocaţii parlamentari. Pe parcursul anului 2011 s-a înregistrat o creştere sporită a indicatorilor la acest capitol pînă la 8 acorduri de conciliere. Eficacitatea rezidă în economisirea resurselor şi obţinerea rezultatelor într-un termen relativ scurt.
 2.3. Clasificarea petiţiilor conform drepturilor şi libertăţilor constituţionale invocate presupuse a fi lezate
Din numărul total de petiţii care au fost recepţionate şi în care au fost semnalate încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor se evidenţiază adresările pe următoarele tematici: dreptul la acces liber la justiţie, securitate şi demnitate personală, dreptul la asistenţă şi protecţie socială, proprietate privată, dreptul la apărare, acces la informaţie, dreptul la muncă, viaţa familială, dreptul la apărare şi dreptul la ocrotirea sănătăţii.(Anexa 3) Anexa 3
Comparînd aceste date cu cele din anii precedenţi, constatăm o scădere a numărului de petiţii înregistrate la unele domenii de activitate a instituţiei avocatului parlamentar în raport cu drepturile şi libertăţile încălcate. Tematica care se află în fruntea topului drepturilor pretins încălcate este tematica privind accesul liber la justiţie. Cele mai frecvente încălcări, invocate de apelanţi la această rubrică ţin de dezacordul cu sentinţa/hotărîrea pronunţată(18,83%),lezarea dreptului la recurs efectiv (13,85%), tergiversarea examinării cauzelor(13,01%), neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti(9,41%), prezumţia nevinovăţiei şi neretroactivitatea legii( 8,92%). La tematica securitatea şi demnitatea personală, 35,35% vizează petiţiile în care se invocă nemulţumiri faţă de condiţiile de detenţie, 11,45% privind aplicarea torturii şi a tratamentelor inumane sau degradante în instituţiile subordonate atît Ministerului Justiţiei cît şi Ministerului Afacerilor Interne, restul cererilor se referă la lezarea demnităţii personale, legalitatea mandatului, dreptul de a fi informat la reţinere şi garanţiile la percheziţii.
Din numărul total de cereri privind lezarea dreptului la asistenţă şi protecţie socială, 47,3% reclamă neacordarea înlesnirilor sociale cuvenite, 25,2% lezarea dreptului la un trai decent şi 24,7% reclamă modul de calculare a prestaţiilor sociale. Cererile înregistrate la tematica proprietatea privată reclamă folosirea şi dispunerea proprietăţii private(54,29%), obţinerea proprietăţii private şi posedarea proprietăţii private(41,90%). Din numărul cererilor înregistrate la tematica accesul la informaţie, circa 78% se referă la primirea informaţiei, 20% la distribuirea informaţiei şi 9% la deţinerea informaţiei. La tematica protecţia muncii au fost înregistrate 93 de petiţii, care se referă la condiţiile de muncă(53,7%), condiţiile de angajare şi condiţii de concediere(40,86%). Din numărul total de petiţii înregistrate la tematica viaţa familială, 93,47% se referă la protecţia copiilor iar 6,52% vizează dreptul la căsătorie. Concomitent, au fost înregistrate şi 4 petiţii prin care se reclamă discriminarea pe motive de apartenenţă etnică(romii). 2.4. Activitate desfăşurată în timpul audienţei cetăţenilor Pentru Instituţia avocaţilor parlamentari este important ca cetăţenii să fie informaţi şi familiarizaţi cu privire la drepturile şi libertăţile garantate de lege şi să creeze condiţiile necesare pentru cunoaşterea şi exercitarea lor. Avocaţii parlamentari, conducîndu-se de prevederile art.33 din legea cu privire la avocaţii parlamentari nr.1349 din 17.10.1997, desfăşoară activitatea de propagare a cunoştinţelor în domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului. Din aceste considerente, lunar, se organizează audienţa cetăţenilor în cadrul instituţiei şi în teritoriu, care este efectuată de către avocaţii parlamentari şi juriştii CpDOM, ce au drept scop informarea populaţiei şi sensibilizarea opiniei publice vizavi de domeniul drepturilor omului. Graficul de primire în audienţă este plasat pe pagina oficială a CpDOM, cît şi pe panourile informative din incinta Centrului. În cadrul audienţelor, deseori, am fost solicitaţi pentru implicări în orice gen de probleme şi oferite cetăţenilor explicaţiile de rigoare, precum şi soluţiile optime pentru rezolvarea problemelor apărute. Astfel, în cadrul audienţelor desfăşurate zilnic în oficiile CpDOM, au fost primiţi în audienţă 2340 de persoane. Dintre aceştia, oficiul central Chişinău a audiat 705 cetăţeni, reprezentanţa Cahul a audiat 513 cetăţeni, reprezentanţa Bălţi a audiat 473 cetăţeni, iar reprezentanţa Comrat a audiat 649 cetăţeni (Anexa 4).
P Anexa 5 Analizînd aria geografică a adresărilor, putem conchide în care zone ale ţării sînt cel mai mult violate interesele şi drepturile cetăţenilor. Majoritatea covârşitoare a petiţiilor parvin la CpDOM de la locuitorii municipiului Chişinău – 712, fiind urmate de petiţiile din municipiul Bălţi (136), raioanele Rezina (106), Cahul (80), Soroca (74), UTA Găgăuzia (55) şi Orhei (35). Printre raioanele care au înregistrat un număr redus de petiţii figurează raioanele Drochia, Anenii Noi, Briceni,Ocniţa, Ialoveni şi petiţii parvenite din teritoriul de est al republicii.  Anexa 6
2.6. Activitatea serviciilor informaţionale O altă sursă de informare asupra deficienţelor în domeniul respectării drepturilor omului a reprezentat serviciile informaţionale, sau aşa numitele linii verzi, ce puteau fi accesate gratuit din orice localitate. Astfel, în perioada 01 ianuarie-31 decembrie 2011, serviciul Linia fiebinte a Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii a înregistrat 428 de apeluri telefonice, dintre care doar 16 apeluri cu privire la cazurile de aplicare a relelor tratamente. Potrivit procedurii convenite, aceste semnale, în funcţie de caracterul faptelor invocate au fost preluate nemijlocit de membrii MNPT şi s-a solicitat concursul organelor procuraturi sau au fost remise după competenţă, în adresa procuraturii. Restul apelurilor parvenite se referă la lezarea altor drepturi, în rezultatul cărora s-au oferit consultaţii juridice, cum ar fi: dreptul la proprietate privată, dreptul la muncă, accesul liber la justiţie, dreptul la asistenţă şi protecţie socială,dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, dreptul familiei, procedura de adresare la CEDO şi informaţii privind activitatea CpDOM. Totodată, pe parcursul acestei perioade s-a observat că persoanele din mediul rural, comparativ cu locuitorii din mediul urban, sînt mult mai active în valorificarea drepturilor şi libertăţilor lor. Cu referire activitatea serviciului Linia fierbinte Telefonul Copilului, pe perioada respectivă au fost înregistrate 319 de apeluri telefonice pe problemele ce ţin de domeniul educaţiei, tutelă şi adopţie, ajutor material şi indemnizaţii, întocmirea actelor, statutul copilului, precum şi exploatarea prin muncă. Pe parcursul lunii august au parvenit apeluri legate de Strategia de optimizare a instituţiilor de învăţămînt a Ministerului Educaţiei. S-a constatat că părinţii şi profesorii nu au fost informaţi despre acţiunile din cadrul strategiei, iar în unele cazuri dezinformaţi. Numărul de apeluri parvenite corelează cu tematica şi cu numărul participărilor avocatului parlamentar în cadrul emisiunilor radio şi TV. Dintre cazurile înregistrate la Linia verde, 12 au fost acceptate spre examinare de către avocatul parlamentar. De menţionat faptul, că a crescut considerabil numărul apelurilor parvenite din partea copiilor. În mare parte copii doresc să discute cu avocatul copilului şi sînt interesaţi de activitatea avocatului pentru protecţia drepturilor copilului. Yüklə 1,71 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
e parcursul anului 2011, la Centrul pentru Drepturile Omului au depus petiţii 698 de deţinuţi, 288 de persoane angajate, 247 de pensionari, 168 de persoane neangajate în cîmpul muncii, 88 de invalizi, 45 şomeri şi alte categorii de persoane mai puţin numeroase,după cum sînt reflectate în anexa 5.