Drept comercial român lector Universitar Doctor: Ioana Nely Militaru



Yüklə 1,78 Mb.
səhifə4/17
tarix04.11.2017
ölçüsü1,78 Mb.
#30308
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17

1. c. Interdictii. Interdicţiile pot fi legale şi convenţionale.

Interdicţiile legale se referă la anumite activităţi care nu pot face obiectul comerţului (particular) privat şi care sunt monopol de stat (prelucrarea tutunului, prospectarea şi extracţia cşrbunelui, a minereurilor feroase) sau activităţi care sunt considerate infracţiuni (fabricarea sau comercializarea unor droguri sau narcotice în alt scop decât de medicament).

Interdicţiile convenţionale sunt stabilite sub forma clauzelor inserate în contract şi produc efecte numai între părţile constractante.

Exemplificăm în acest sens: 1) clauze de exclusivitate prin care un distribuitor se obligă faţă de producator să nu vândă decât anumite produse – în speţă, cele fabricate de producător.



  1. clauze de nonconcurenţă cu privire la comerciantul agent comercial permanent, căruia i se impune o anumită restrângere de activitate prin această clauză.

b. Activitatea desfasurată de comeciantul persoana fizica, să fie exercitată în mod obişnuit, cu titlu de profesie fapte ce comerţ

Potrivit criteriului obiectiv de definire a comerciantului, persoana fizică dobândeste aceasta calitate dacă săvârşeşte fapte de comerţ, şi în mod excepţional fapte conexe (auxiliare) de comerţ.

Astfe, o persoana (comerciant) împuterniceşte o altă persoană să desfăşoare comerţ în numele comerciantului. Persoana împuternicită nu poate fi calificată comerciant.

Persoana fizică trebuie sa detină calificareapregatirea profesională sau, dupa caz, experienţa profesională necesară pentru a desfăsura activitatea economică pentru care se solicita autorizaţia. Calificarea se poate dovedi cu14:

1. diploma, certificatul sau adeverinţa de absolvire a unei institutii de invatamant preuniversitar sau universitar,

2. certificat de calificare profesională sau de a unei forme de pregatire profesională, organizată în condiţiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia,

3. certificat de competentă profesională,

4. cartea de meşteşugar,

5. carnetul de munca al solicitantului,

6. declaratia de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localităţii respective în mod gratuit în cazul mesriilot radiţionale artizanale,

7. atestatul de recunoaştere a calificării şi/sau de echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate,

8. atestatul de recunoaştere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului de învăţământ,

9. orice alte dovezi care să ateste experienţa profesională.


3. Desfasurarea comerţului pentru obţinerea unui profit

Se exclude astfel o activitate nelucrativă. Ceea ce intereseaza este intenţia comerciantului de a obtine profit. (Comerciantul poate fi angajat în cadrul unei unităţi pe baza contractului individual de muncă cu un salariu, concomitent cu activitatea comerciala.)


4. Desfaşurarea comerţului în nume propriu

Persoana care exercită o activitate de comert în numele şi pe seama altei persoane, nu dobandeşte calitatea de comerciant.

Astfel, nu sunt comercianti auxiliarii de comert – prepusul, procuristul, vanzatorul, comisul-voiajor.

O situaţie aparte o prezintă cazul agenţilor comercianţi permanenţi potrivit Legii nr. 509/2002. În calitatea lor de intermediari sau împuterniciti ai beneficiarului (comitentului agentilor) sunt mandataţi pentru:

- a negocia afaceri pentru comitentul persoană fizică sau juridică;

- a negocia şi încheia afaceri în numele şi pe seama comitentului.

Chiar daca agentul (comercial permanent) realizează acte în numele şi pe seama comitentului agentul nu este prepus al comitentului (art 1 alin 5).

Agentul săvârşeşte acte de intermediere. În condiţiile în care le realizează în nume propriu, potrivit art 3 Cod Com., face acte de comerţ obiective.

Agentul are obligaţia de a acţiona cu bună credintă şi cu diligenta unui profesionist (art 5 alin 2).

5. Desfăşurarea comerţului pe riscul comerciantului

Comerciantul acţionează pe riscul său şi ca regulă cu răspundere nelimitată.

O.U.G. nr. 44/2008 reglementează pentru prima dată în România, patrimoniul de afectaţiune ca fiind o fracţiune distinctă a patrimoniului (bunuri drepturi şi obligaţii) unei PFA, titularului de întreprindere individuală, membrilor întreprinderii familiale afectate scopului exercitării activităţii economice separată de gajul general al creditorilor persoanli ai acestora.

Răspunderea nelimitată este carcteristică pentru comerciantul persoană fizică – PFA, întreprinzător tiular de întreprindere individuală. El răspunde cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi în completare cu patrimoniul său, adica cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare care se găsesc în patrimoniul său.

În cazul membrilor întreprinderii familiale legea instituie pe lângă răspunderea nelimitată (cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi în completare cu patrimoniul său ) şi răspunderea solidară şi indivizibilă pentru datoriile contractate de reprezentantul întreprinderii familiale.

Creditorii ale caror creanţe izvorasc din faptele de comerţ ale comerciantului se află in concurs şi pe aceeasi poziţie cu ceilalţi creditori ai comerciantului, creditori ale căror creanţe izvorăsc din acte civile.

6. Comerciantul nu au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financuiar- fiscală, de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;

7. Comercaintul are un sediu decalarat. Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul de întreprinderii individuale sau oricare alt membru al întreprinderii familiale, de la caz la caz, să deţină un drept de folosinţă asupra imobilului la adresa căruia acesta este declarat. Dreptul de folosinţă poate avea ca temei juridic un contract de vânzare-cumpărare, testament, caz în care comerciantul este proprietar, sau cun contract de locaţiune caz în care comerciantul este locatar.

Desfăşurarea activităţilor economice prin intermediul unui sediu permanent de către cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European se realizează cu respectarea reglementărilor în vigoare privind sediul permanent.

8. Comerciantul trebuie să se înregistreze în registrul comerţului şi să obtină autorizaţiile prevazute de lege.

Potrivit art. 8 pct. 1 lit. d ,,comerciantul trebuie să declare pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar – veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei muncii. Îndeplinirea condiţiilor de funcţionare se face potrivit art. 5, 15 şi următoarele din Legea nr. 359/2004, privind simplificarea formalităţilor de înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale (în cazul nostru, ca urmare a O.U.G. nr. 44/2008, PFA, întreprinzător individual, întreprindere familială), persoanelor fizice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea persoanelor juridice, cu modificările ulterioare, atât pentru sediu profesioanl, pentru fiecare punct de lucru, cât şi pentru activităţile desfăşurate în afara sediului profesional sau a punctelor de lucru.

Cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării se depune la registrul comerţuluide pe lângă tribunalul din judeţul în care solicitantul îşi stabileşte sediul profesional (art. 12 pct. 1, O.U.G. nr. 44/2008). Cererea menţionată va fi însoţită de :



A. documentaţia de susţinere a cererii de înregistrare în registrul comerţului şi autorizare a funcţionării PFA, care cuprinde (anexa din O.U.G. nr. 44/2008):

1. carte de identitate sau paşaport, fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul;

2. document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precum contract de închiriere, comodat certificat de moştenitor, contractd e vânzare-cumpărare, declaraţie de luare în spaţiusau orice alt act juridic carecoferă dreptul de folosinţă etc. –copie legalizată;

3. declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzută de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanita-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii;

4. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesioanlă, dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi speciale;

5. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesioanlă, dacă este cazul;



B. documentaţia de susţinere a cererii de înregistrare în registrul comerţului şi autorizare a funcţionării a întreprinderii individuale, care cuprinde (anexa din O.U.G. nr. 44/2008):

1. carte de identitate sau paşaport al titularului întreprinderii individuale- fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul;

2. document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precum contract de închiriere, comodat certificat de moştenitor, contractd e vânzare-cumpărare, declaraţie de luare în spaţiusau orice alt act juridic carecoferă dreptul de folosinţă etc. –copie legalizată;

3. declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzută de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanita-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii;

4. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesioanlă, dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi speciale;

5. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesioanlă, dacă este cazul;



C. documentaţia de susţinere a cererii de înregistrare în registrul comerţului şi autorizare a funcţionării a întreprinderii individuale, care cuprinde (anexa din O.U.G. nr. 44/2008):

1. carte de identitate sau paşaport al fiecărui membru- fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul ;

2. document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precum contract de închiriere, comodat certificat de moştenitor, contractd e vânzare-cumpărare, declaraţie de luare în spaţiusau orice alt act juridic carecoferă dreptul de folosinţă etc. –copie legalizată;

3. declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului, care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzută de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii;

4. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesioanlă, dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi speciale;

5. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesioanlă, dacă este cazul;

6. acordul de constituire încheiat de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate, şi procura specială, sub forma unui înscris sub semnătură privată, prin care reprezentantul este desmnat prin acordul de constituire să gestioneze interesele întreprinderii familiale.

Înregistrarea în registrul comerţului a PFA, a întreprinderii individuale şi a întreprinderii familiale se face în baza rezoluţiei motivate a directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal.

Dacă sunt îndeplinite condiţiile referitoare la cuprinsul cererii, documentaţiei şi a docimentelor care atestă pregătirea şi experienţa profesională, directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal va dispune înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării PFA, a întreprinderii individuale şi a întreprinderii familiale
Capitolul 4

Obligaţiile profesionale ale comercianţilor



4.1. Precizări prealabile
Cele mai importante obligaţii ale comercianţilor sunt: înregistrarea la Registrul Comerţului şi întocmirea registrelor comerciale.

Comercianţii, precum şi alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, sunt obligaţi :



1. înainte de începerea activităţii acestora, să ceară înmatricularea în registrul comerţului. Prin înregistrare se înţelege atât înmatricularea comerciantului, cât şi înscrierea de menţiunil, care conform legii se menţionează în Registrul Comerţului;

2. în cursul exercitării comerţului, să ceară înscrierea în acelaşi registru a menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege (art. 1 din Legea nr. 26/1990 republicată). Potrivit Legii nr. 26/1990, comercianţii sunt atât persoane fizice, cât şi întreprinderile familiale, respectiv, întreprinderile individuale, ce efectuează în mod obişnuit acte de comerţ, societăţile comerciale, companiile naţionale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial şi organizaţiile cooperatiste (societăţile cooperatiste, Legea nr. 1/2005);

3. la încetarea comerţului, să ceară radierea din Registrul Comerţului;

Prevederile Legii nr. 26/1990 referitoare la obligaţia inregistrării în Registrul Comerţului nu se aplică meseriaşilor şi tăranilor care-şi desfac produsele din gospodăria proprie (acest lucru rezultă şi din art. 5 Cod comercial care prevede că: „vânzarea de produse agricole de către producători/cultivatori nu este act de comerţ, deci meseriaşii şi ţăranii nu sunt comercianţi).


4. 2. Organizarea Registrului Comerţului

Oficiile registrului comerţului, se organizează în subordinea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi funcţionează pe lângă fiecare tribunal (art. 9 alin. 1, Legea nr. 26/1990, rep. ).

Oficiile registrului comerţului comunică Oficiului Naţional al Registrului Comerţului orice înmatriculare sau meţiune operată, în termen de cel mult 15 zile de la efectuare (art. 9 alin. 3, Legea nr. 26/1990, rep.)

Comercianţii cer înmatricularea la Oficiul Registrului Comerţului din judeţul sau municipiul Bucureşti unde-şi au sediul.

Oficiul Registrului Comerţului este obligat să elibereze pe cheltuiala persoanei care a făcut cererea, copii certificate de pe înregistrările efectuate în registru şi de pe actele prezentate, precum şi certificatele constatatoare că un act sau fapt este, sau nu este înregistrat.

Actele pentru care s-au solicitat de către persoane, copii, pot fi cerute şi eliberate şi prin corespondenţă.

Înmatricularea şi menţiunile sunt opozabile terţilor, de la data efectuării lor în Registrul Comerţului, ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, partea a IV- a.

Actele ori faptele neînregistrate, pentru care legea cere să fie înregistrate nu pot fi opuse terţilor, cu excepţia cazului în care se face dovada că ele erau cunoscute de aceştia.

Înregistrările în Registrul Comerţului se fac în baza unei încheieri a judecătorului delegat, sau după caz a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile ( în afara cazurilor în care legea prevede altfel).

Încheierile judecătorului delegat privind înmatricularea sau la orice alte înregistrări în Registrul Comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse recursului. Termenul de recurs este de 15 zile şi pentru părţi, curge de la data pronunţării încheierii. Pentru orice alte persoane interesate, termenul de recurs curge de la data publicării încheierii, sau al actului modificator, actului constitutiv în Monitorul Oficial al României.

Recursul se depune şi se menţionează la Registru Comerţului unde s-a făcut înregistrarea.

Competenţa de soluţionare a recursului revine Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului. În cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, competenţa de soluţionare a recursului revine Curţii de Apel în a soluţiona recursul, revine Curţii de Apel unde-ţi are sediul, sucursala.

În termen de 3 zile de la data depunerii, Oficiul Registrului Comerţului, înaintează recursul Curţii de Apel (în ambele cazuri).

Motivele de recurs se pot depune la instanţă cu cel puţin 2 zile înaintea termenului de judecată. Dacă recursul este admis, decizia instanţei de recurs va fi menţionată în Registrul Comerţului.


4.3. Efectuarea înregistrărilor
Efectuarea înregistrărilor presupune o cerere de înmatriculare a solicitantului în Registrul Comerţului:

A. Înmatricularea comerţului la începutul activităţii

1. cererea persoanei fizice autorizate, sau după caz, a întreprinzătorrului persoană fizică titular de întreprindere individuală, va cuprinde:

a. nume, prenume, codul numeric personal, domiciliul, cetăţenia, data şi locul naşterii, starea civilă, activitatea comercială anterioară;

b. firma comercială şi sediul acesteia;

c. obiectul comerţului, cu precizarea domeniului şi activităţii principale aşa cum sunt prevăzute în autorizarea pentru exercitarea comerţului;

d. numărul, data şi organul emitent al autorizaţiei pentru exercitarea comerţului.

2. cererea întreprinderii familiale trebuie să cuprindă:

a. numele şi prenumele fiecăruia dintre membrii, codul numeric personal, domiciliul, cetăţenia, data şi locul naşterii;

b. calitatea de membru al familiei;



c. starea civilă şi activitatea comercială anterioară;

d. datele de identificare ale persoanei care reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii, care este de fapt membrul de familie din iniţiativa căruia s-a înfiinţat asociaţia, sau împuternicitul acestuia;

e. firma comercială şi sediul acesteia;



f. obiectul comerţului, cu precizarea domeniului şi activităţii principale aşa cum sunt prevăzute în autorizarea pentru exercitarea comerţului.

Pentru ambele cazuri (1,2), aceasta va trebui însoţită de actele doveditoare ale datelor pe care le cuprind. Oficiul va înscrie la Registrul Comerţului toate datele din cerere, iar pentru asociaţiile familiale - codul unic de înregistrare atribuit conform legii.



3. cererea societăţii comerciale va cuprinde datele conţinute în mod obligatoriu în actul constitutiv şi va fi însoţit de documentele doveditoare potrivit Legii nr. 31/1990, modificată şi republicată. Oficiul va înscrie la Registrul Comerţului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de înregistrare atribuit conform legii.

4. cererea de înmatriculare a unei regii autonome, companii naţionale sau societăţi naţionale va trebui să cuprindă:

a. actul de înfiinţare, denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema acesteia;

b. obiectul de activitate, cu precizarea domeniului şi activităţii principale;

c. unităţile componente ce pot intra în relaţii contractuale cu terţii, persoanele împuternicite să le reprezinte, precum şi limitele împuternicirii acordate;

d. numele, prenumele, domiciliul şi cetăţenia, data şi locul naşterii persoanelor împuternicite să le reprezinte, precum şi limitele împuternicirii conferite.

Oficiul va înscrie la Registrul Comerţului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de înregistrare atribuit conform legii.



5. societăţile cooperative, reglementate de Legea nr. 1/2005 (organizaţii cooperatiste), se înmatriculează în Registrul Comerţului cu respectarea reglementărilor privind cooperaţia meşteşugărească, cooperaţia de consum, cooperaţia de credit (Legea nr. 1/2005).

Oficiul va înscrie la Registrul Comerţului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de înregistrare atribuit conform legii.



Cererea de înmatriculare se face în termen de 15 zile, termen care începe să curgă diferit, în funcţie de momentul constituirii solicitantului care cere înmatricularea:

a) de la data autorizării – pentru comercianţi, persoane fizice şi asociaţii familiale;

b) de la data încheierii actului constitutiv – pentru societăţile comerciale;

c) de la data actului de înfiinţare - pentru regiile autonome, companiile naţionale, societăţile naţionale sau societăţile cooperative.



Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoană fizică autorizată, respectiv, a întreprinzătorrului persoană fizică titular de întreprindere individuală, va fi făcută personal sau prin împuternicit cu procură specială şi autentică.

Cererea de înmatriculare a întreprinderii familiale se face de către membrul de familie din iniţiativa căruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia cu procură specială şi autentică. Pentru dovedirea specimenului de semnătură, comerciantul persoană fizică autorizată, întreprinzătorrul persoană fizică titular de întreprindere individuală, respectiv, reprezentantul întreprinderii familiale semnează la Oficiul Registrului Comerţului în prezenţa judecătorului delegat sau a directorului Oficiului sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura. Semnătura comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului întreprinderii familiale poate fi înlocuită în absenţa acestuia prin prezentarea unui specimen de semnătură legalizat de notarul public.

Cererea de înmatriculare în Registrul Comerţului a unei societăţii comerciale va fi semnată cel puţin de un administrator sau, după caz, de reprezentantul acestuia sau de oricare asociat.

Cererea de înmatriculare în Registrul Comerţului pentru regiile autonome, companiile naţionale, societăţile naţionale sau societăţile cooperative va fi semnată de către persoanele împuternicite să le reprezinte. Pentru dovedirea specimenului de semnătură a administratorilor, a reprezentanţilor societăţilor comerciale şi a persoanelor împuternicite să reprezinte regiile autonome sau societăţile cooperative, persoanele autorizate (administrator, reprezentant etc.) semnează la Oficiul Registrului Comerţului în prezenţa judecătorului delegat sau a directorului Oficiului sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura. Cererea de înmatriculare va fi însoţită de acte doveditoare. La orice înmatriculare se vor menţiona numărul şi data încheierii judecătorului delegat.



B. Pe parcursul exercitării comerţului, comerciantul este obligat să înregistreze menţiuni referitoare la:

a) donaţia, vânzarea, locaţiunea sau garanţia reală mobiliară constituită asupra fondului de comerţ, precum şi orice act prin care se aduc modificări înregistrărilor în Registrul Comerţului sau care fac să înceteze firma în fondul de comerţ;

b) numele, prenumele, cetăţenia şi codul numeric personal pentru cetăţenii români, seria şi paşaportul pentru cetăţenii străini, data şi locul naşterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal (dacă este cazul).

Dacă dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursală, menţiunea se va face numai în Registrul unde va fi înscrisă sucursala, iar semnătura împuternicitului sau reprezentantului fiscal va fi dată în aceeaşi formă ca pentru comerciantul persoană fizică, asociaţia familială, societăţile comerciale, regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile naţional.

c) brevetele de invenţie, mărcile de febrică, de comerţ, denumirile de origine, indicaţiile de provenienţă, firma emblemă şi alte semne distinctive asupra cărora societăţile comerciale, regiile autonome, societăţile cooperative, comerciantul persoană fizică sau asociaţia familială are un drept;

d) hotărârea de divorţ a comerciantului, precum şi cea de împărţire a bunurilor comune obţinute în cursul exercitării comerţului (dacă este cazul);

e) hotărârea de punere sub interdicţie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum şi hotărârea prin care se ridică aceste măsuri;

f) deschiderea procedurii de reorganizare juridică şi de faliment, inclusiv înscrierea menţiunilor corespunzătoare procedurii;

g) hotărârea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care-l fac nedemn sau incompatibil să exercite această activitate;

h) orice modificare cu privire la actele, faptele şi menţiunile înregistrate.

Comerciantul este obligat să solicite modificarea menţiunilor prevăzute mai sus în cel mult 15 zile de la data actelor şi faptelor supuse obligaţiilor de înregistrare. De asemenea, orice persoană interesată poate cere înregistrarea menţiunilor prevăzute în termen de cel mult 30 de zile de la data când au cunoscut actul sau faptul supus înregistrării. Menţiunile se vor înregistra din oficiu în termen de 15 zile de la primirea copiei legalizate a hotărârii irevocabile, referitoare însă numai la actele şi faptele prevăzute la literele e), f), g). Comerciantul nu este scutit de obligaţia de a cere înregistrarea menţiunilor pentru faptul că efectuarea lor se poate face şi la cererea altor persoane sau din oficiu.

Înregistrarea sucursalei şi a filialei

Comerciantul care are sucursale trebuie să ceară înmatricularea acestora la Oficiul Registrului Comerţului de la sediul fiecărei sucursale. În cerere, pe lângă datele prevăzute de Legea nr. 26/1990, pentru înmatricularea comerciantului se va arăta şi oficiul unde a fost înmatriculată firma sediului principal. Oficiul Registrului Comerţului de la sediul sucursalei va transmite Oficiului Registrului Comerţului de la sediul principal al comerciantului un extras de pe înregistrarea efectuată pentru a fi menţionată în Registrul Comerţului respectiv.

Înregistrarea în România a sucursalelor sau a filialelor unui comerciant care au sediul principal în străinătate

Înfiinţarea în România a unei sucursale sau filiale de către comerciantul care are sediul principal în străinătate este supusă tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru comercianţii din ţară. În acest caz, cererile de înmatriculare vor indica şi:

a) denumirea sucursalei şi numele sau denumirea, forma juridică şi sediul comerciantului din străinătate;

b) numele şi calitatea persoanelor care pot reprezenta faţă de terţi şi în justiţie pe comerciantul din străinătate, precum şi al celor dintre ele care se ocupă nemijlocit de activitatea sucursalei;

c) ultima situaţie financiară a comerciantului din străinătate aprobată, verificată sau publicată potrivit legislaţiei statului în care comerciantul îşi are domiciliul sau sediul.



Yüklə 1,78 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin