Drept maritim intenational

1.2.2. Modalităţile actului juridic civil

Prin condiţiile actului juridic civil înţelegem elementele (componentele) din care este alcătuit un asemenea act.

Condiţii de fond, esenţiale pentru validitatea unei convenţii care sunt prevăzute în Codul civil şi anume:

a) capacitatea de a contracta;

b) consimţământul valabil al părţii ce se obligă;

c) un obiect determinat; c) o cauză licită.

Termenul ca modalitate a actului civil

Este un eveniment, viitor şi sigur ca realizare, până la care este amânată începerea sau încetarea exerciţiului drepturilor subiective şi executării obligaţiilor civile.

Condiţia ca modalitate a actului juridic civil

Este un eveniment viitor şi nesigur ca realizare, de care depinde existenţa (naşterea ori desfiinţarea) actului juridic civil.

Sarcina ca modalitate a actului juridic civil

Este o obligaţie, de a da, a face sau a nu face ceva, impusă de dispunător gratificatului în actele cu titlu gratuit - liberalităţi.

CAPITOLUL 2. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
2.1. Administraţia publică centrală de specialitate. Structura

Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.

Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritatea administrative autonome.

Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.

Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai daca legea le recunoaşte aceasta competenta.

Autoritatea administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.

2.2. Autoritatea judecătoreasca. Instanţele judecătoreşti

înfăptuirea justiţiei - Justiţia se înfăptuieşte în numele legii. Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Instanţele judecătoreşti - Justiţia se realizează prin Curtea Suprema de justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Este interzisa înfiinţarea de instanţe extraordinare. Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege.

Caracterul public al dezbaterilor - Şedinţele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevăzute de lege.

Dreptul la interpret - Procedura judiciara se desfăşoară în limba romana.

Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţa şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Folosirea cailor de atac - împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Politia instanţelor - Instanţele judecătoreşti dispun de politia pusa în serviciul lor.

Secţiunea a 2-a. Ministerul Public

Rolul Ministerului Public

In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apară ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
2.3 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MINISTERULUI TRANSPORTURILOR

Ministerul Transporturilor este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având sediul în municipiul Bucureşti.

Ministerul Transporturilor stabileşte politica în domeniul transporturilor de orice fel, la nivel naţional, elaborează strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare a activităţilor de, transport , în cadrul politicii generale a Guvernului, şi îndeplineşte rolul de autoritate de stat în domeniul transporturilor .

In calitatea sa de autoritate de stat în domeniul transporturilor navale Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Infrastructurii are următoarele atribuţii principale, pe care le exercită direct sau prin organisme tehnice specializate, instituţii publice subordonate, unităţi care funcţionează sub autoritatea sa sau societăţi comerciale autorizate:

1. aprobă, potrivit legii, instrucţiuni şi regulamente obligatorii pentru activităţile specifice navale;

2. aprobă utilizarea căilor navigabile în apele naţionale şi internaţionale, cu acordul organelor abilitate ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne;

3. asigură controlul utilizării resurselor financiare alocate prin bugetul de stat, a resurselor din fonduri speciale pentru dezvoltarea infrastructurilor de transport şi a resurselor din credite interne şi externe, al stadiului executării fizice a lucrărilor de infrastructură şi al calităţii acestora;

4. emite norme obligatorii de atestare, certificare, licenţiere şi brevetare a personalului care lucrează în transporturi sau care concură la siguranţa traficului şi stabileşte condiţiile de suspendare, de retragere sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licenţelor sau brevetelor acordate;

5. emite norme obligatorii de siguranţă a traficului în transporturile navale, precum şi în transportul multimodal şi combinat şi supraveghează respectarea acestora;

6. autorizează funcţionarea porturilor;

7. emite norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de mărfuri periculoase;

8. asigură certificarea şi omologarea de tip sau individuală a mijloacelor de transport;

9. asigură, prin reţeaua proprie, controlul medico-sanitar specific siguranţei navigaţiei şi asistenţa medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa navigaţiei;

10. stabileşte, potrivit legii, norme şi normative tehnice obligatorii de proiectare, construcţii, reparare şi exploatare a mijloacelor de transport, a porturilor; asigură supravegherea aplicării acestor norme şi autorizează agenţii economici să efectueze astfel de activităţi;

11. stabileşte, în condiţiile legii, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu Ministerul de Interne, potrivit reglementărilor interne şi internaţionale, norme unitare ale activităţilor de intervenţie, de căutare şi salvare a navelor, aeronavelor, a altor mijloace de transport, precum şi a vieţilor omeneşti;

12. elaborează programe de pregătire şi de perfecţionare pentru personalul de siguranţă din transporturi şi organizează desfăşurarea acestora;

13. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniile sale de activitate.

Conducerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Infrastructurii este asigurată de ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi infrastructurii.

Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei conduce întreaga activitate a ministerului şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorităţi publice şi organizaţii, precum şi cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate.

In exercitarea atribuţiilor sale ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei emite ordine.

Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi infrastructurii este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de un secretar general si 3 secretari de stat.

In structura organizatorică a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Infrastructurii se organizează şi funcţionează, în subordinea demnitarului, cabinetul demnitarului.

In structura organizatorică a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Infrastructurii, prevăzută în anexa nr. 1, funcţionează direcţii generale şi direcţii. în cadrul acestora, prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei se pot organiza servicii, birouri, precum şi colective temporare, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Preşedinţiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Corpul de control al ministrului, Inspectoratul de stat în transporturi şi Inspectoratul aviaţiei civile se organizează la nivel de direcţii generale.

Autoritatea Navală Română (aparatul central împreuna cu organele teritoriale operative - Căpităniile de port şi Inspectoratele Tehnice Teritoriale)se află în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Infrastructurii.

Directia medicala din subordinea Ministerului Transporturilor şi reprezintă autoritatea de sănătate publică în transporturi care desfăşoară activităţi de medicină preventivă şi inspecţie sanitară de stat în transporturi şi care colaborează cu unităţile descentralizate ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în scopul realizării politicilor şi programelor naţionale de sănătate, al monitorizării stării de sănătate şi al organizării statisticii de sănătate în transporturi.

2.4 CERONAV

În 1976 s-a înfiinţat la Constanţa, în subordinea Ministerului Transporturilor, Centrul de Pregătire a Lucrătorilor din Marina Civilă (CPLMC), având ca obiect de activitate instruirea şi formarea profesională a personalului navigant maritim şi maritim-portuar. În 1990, denumirea se schimbă în Centrul pentru Pregătirea Personalului din Marina Civilă (CPPMC) şi funcţionează sub această denumire până în anul 2003, când , conform Ordonanţei Guvernului nr. 33/30.01.2003 şi a Hotărârii de Guvern nr. 449/10.04.2003, fuzionează cu Centrul de Perfecţionare a Personalului Navigant Fluvial (CPPNF) din Galaţi devenind Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale-CERONAV extinzându-şi astfel sfera de activitate prin cumularea instruirii personalului maritim şi maritim-portuar cu cea a personalului fluvial. Obiectul principal de activitate al CERONAV constă în organizarea de cursuri de pregătire şi specializare pentru personalul navigant maritim şi fluvial în conformitate cu cerinţele reglementărilor naţionale şi internaţionale din domeniu. Anual, CERONAV oferă servicii de instruire pentru un număr de aproximativ 6.000 de cursanţi.

CERONAV este membru al: International Association for Safety and Survival Training International Association of Ports and Harbours International Maritime Lecturers' Association BIMCO
ARSVOM'>2.5 ARSVOM

Agentia Romana de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare - ARSVOM, este institutie publica cu personalitate juridica si a fost infiintata prin O.G. nr. 33/2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2004. ARSVOM este organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin care acesta asigura activitatea de cautare si salvare a vietii omenesti pe mare si interventii in caz de poluare. In indeplinirea obiectului sau de activitate, ARSVOM are urmatoarele atributii:

a) duce la indeplinire obligatiile ce revin statului roman prin conventiile si acordurile internationale la care acesta este parte, referitoare la activitatea de cautare si salvare a vietii omenesti pe mare;

b) indeplineste sarcinile care ii revin din planul national de pregatire, raspuns si cooperare in caz de poluare marina;

c) executa interventii in caz de poluare;

d) executa pe baza contractuala, conform Legii nr. 337/2004, urmatoarele prestari de servicii:

 efectuarea operatiilor de cautare, asistenta si salvare;

 dezesuarea, ranfluarea navelor si epavelor;

 prestatii de scafandrerie;

 remorcaje interne si internationale;

 lucrari necesare la nave conform specificului activitatii;

 stingerea incendiilor;

 spargerea ghetii in porturi si pe caile navigabile.

2.6. ORGANIZAREA Şl FUNCŢIONAREA AUTORITĂŢII NAVALE ROMÂNE - ANR

2.6.1. Organizarea şi atribuţii principale

Autoritatea Navală Română - ANR, este organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor prin care acesta îşi exercită funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei.

ANR este instituţie publică, cu finanţare extrabugetară, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Constanţa. Incintă Port Constanţa nr. 1, judeţul Constanţa, înfiinţată, potrivit Legii 412/2002, prin fuziunea Autorităţii Navale Romane - A.N.R. cu Regia Autonomă "Registrul Naval Român".

Autoritatea Navală Română - ANR, este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii 412/2002 şi ale HG 1133/2002 privind organizarea şi funcţionarea ANR, conform cărora are, în principal următoarele atribuţii:

A. aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte privind domeniul de activitate al ANR;

B. inspecţia, controlul şi supravegherea navigaţiei

C. controlul statului pavilionului şi controlul statului portului

D. elaborează, avizează şi, după caz, supune spre aprobare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei proiecte de acte normative şi norme obligatorii privind:

E. coordonarea activităţilor de asistenţă, căutare şi salvare în apele naţionale navigabile şi a acţiunilor în caz de calamităţi naturale şi sinistru naval

F. protecţia apelor navigabile împotriva poluării de către nave

G. sancţionarea contravenţiilor, cercetarea evenimentelor şi accidentelor de navigaţie

H. înmatricularea şi evidenţa navelor sub pavilion român

I. evidenţa, atestarea şi brevetarea personalului navigant

J. supravegherea tehnică, clasificarea şi certificarea navelor

K. alte atribuţii
Atribuţii :

ANR are următoarele atribuţii:

A. Aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte privind domeniul de activitate al ANR;

B. Inspecţia, controlul şi supravegherea navigaţiei

1. efectuează supravegherea navigaţiei, controlul şi dirijarea traficului de nave în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;

2. efectuează inspecţia şi controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti privind respectarea prevederilor legale naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;

3. exercită inspecţia de stat privind respectarea reglementărilor interne şi internaţionale privind transporturile navale şi în special cele privind transportul mărfurilor periculoase;

4. instituie dispozitivele de separare a traficului şi pasele obligatorii de intrare-ieşire a navelor din porturi;

5. propune limitele radelor portuare şi a zonelor de ancoraj;

6. aprobă intrarea/ieşirea şi mişcarea navelor în porturi;

7. propune, nominal şi pe porţiuni, apele navigabile ale României;

8. face propuneri privind regulile de navigaţie în marea teritorială, în apele interioare şi în porturile româneşti, în conformitate cu reglementările naţionale şi cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte;

9. stabileşte necesitatea instalării sau suprimării semnalelor de navigaţie, dispune amplasarea dispozitivelor de semnalizare în apele naţionale navigabile şi controlează funcţionarea acestora;

10. aprobă efectuarea de operaţiuni portuare în locuri situate în afara limitelor porturilor;

11. supraveghează respectarea de către nave a regimului juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive în limita competenţelor conferite prin lege, acordând după caz, autorizaţiile necesare;

12. ia măsurile ce se impun în situaţii de pericol, elaborează norme pentru prevenirea lor şi face propuneri pentru completarea reglementărilor existente;

13. efectuează inspecţia şi formalităţile de sosire/plecare a navelor, confonn prevederilor legale în vigoare, eliberând acceptele sau permisele prevăzute de lege;

14. autorizează agenţii economici care desfăşoară activităţi de transport naval în apele naţionale navigabile şi în porturi;

15. face propuneri privind zonele în care pilotajul navelor este obligatoriu, precum şi regulile de pilotaj şi remorcaj;

16. aprobă organizarea parcurilor reci şi a iernaticelor;

17. dispune închiderea porturilor, atunci când condiţiile de siguranţă a navigaţiei o impun;

18. emite avize către navigatori;

19. stabileşte personalul minim de siguranţă pentru navele sub pavilion român şi eliberează certificatul pentru echipajul minim de siguranţă;

20. supraveghează şi controlează din punct de vedere al siguranţei navigaţiei activităţile de pilotaj, remorcaj şi de legare/dezlegare a navelor în porturi;

21. controlează şi supraveghează, din punct de vedere al siguranţei navigaţiei, activitatea de salvamar, activitatea de agrement nautic, pescuit industrial şi sportiv;

22. avizează lucrările ce se execută în apele naţionale navigabile şi în zonele maritime şi fluviale;

C. Controlul statului pavilionului şi controlul statului portului

1. efectuează controlul statului pavilionului la navele care arborează pavilionul român;

2. efectuează controlul statului portului la navele care arborează pavilionul altor state şi care se află în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;

D. Elaborează, avizează şi, după caz, supune spre aprobare Ministerului Transporturilor proiecte de acte normative şi norme obligatorii privind:

1. construcţia, întreţinerea şi repararea navelor;

2. navigaţia în apele naţionale navigabile;

3. siguranţa navigaţiei în porturi sau pe căi sau canale navigabile;

4. atestarea, certificarea şi brevetarea personalului navigant;

5. regulamentele serviciului la bordul navelor, structura, ierarhia şi atribuţiile funcţiilor la bordul navelor;

6. aplicarea sau implementarea acordurilor şi convenţiilor internaţionale din domeniul navigaţiei civile la care România este parte.

7. orice alte reglementări necesare aducerii la îndeplinire a atribuţiilor ANTR.

E. Coordonarea activităţilor de asistenţă, căutare şi salvare în apele naţionale navigabile şi a acţiunilor în caz de calamităţi naturale şi sinistru naval

1. organizează sistemul de asistenţă, căutare şi salvare în apele naţionale navigabile, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

2. elaborează planurile de acţiune de căutare şi salvare;

3. coordonează activităţile de căutare şi salvare a vieţii omeneşti, a navelor sau oricăror alte bunuri şi aeronavelor aflate în pericol pe mare şi în apele naţionale navigabile ale României;

4. întocmeşte actul de confirmare şi aprobă, în condiţiile legii, titlul executoriu pentru cheltuielile efectuate cu salvarea navei, precum şi cu scoaterea, paza şi administrarea bunurilor salvate şi curăţirea fundului şi luciului apei;

5. în caz de calamităţi naturale participă, împreună cu alte organe şi organisme naţionale şi internaţionale, la înlăturarea efectelor acestora, coordonează activităţile de intervenţie specifice şi ia măsurile ce se impun în situaţii de pericol

F. Protecţia apelor navigabile împotriva poluării de către nave

1. organizează sistemul de prevenire, combatere şi limitare a consecinţelor poluării pe mare şi pe apele interioare navigabile;

2. coordonează activităţile de prevenire, combatere şi limitare a consecinţelor poluării apelor de către nave aflate în apele naţionale navigabile şi coordonează acţiunile de intervenţie pentru depoluare:

3. întocmeşte actul de confirmare şi aprobă titlul executoriu pentru cheltuielile efectuate cu depoluarea, în condiţiile legii;

4. controlează modul de predare, de către nave, a reziduurilor la instalaţiile destinate acestui scop;

G. Sancţionarea contravenţiilor, cercetarea evenimentelor şi accidentelor de navigaţie

1. cercetează evenimentele şi accidentele de navigaţie în care simt implicate navele în apele naţionale navigabile ale României, indiferent de pavilionul acestora, precum şi acelea în care sunt implicate navele sub pavilion român în marea liberă;

2. încuviinţează expertizele navale, cu excepţia celor dispuse de instanţele judecătoreşti sau de organele de urmărire penală, şi efectuează, la cerere sau din oficiu, constatări privind nava, încărcătura şi instalaţiile portuare;

3. aplică sancţiuni contravenţionale persoanele care încalcă prevederile legale privind navigaţia civilă şi prevederile legale privind poluarea apelor naţionale navigabile de către nave, dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

H. Inmatricularea şi evidenţa navelor sub pavilion român

1. acordă dreptul de arborare a pavilionului român, dispune prelungirea, suspendarea sau retragerea acestui drept şi eliberează actele de naţionalitate navelor care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român;

2. eliberează permisul provizoriu de arborare a pavilionului român, dispune prelungirea, suspendarea sau retragerea acestui drept;

3. efectuează înmatricularea şi ţine evidenţa navelor care arborează pavilionul român, precum şi a navelor aflate în construcţie în România;

4. transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român, precum şi asupra navelor aflate în construcţie;

5. efectuează, scoaterea din evidenţă a navelor, la cerere sau din oficiu, atunci când navele nu mai întrunesc condiţiile de arborare a pavilionului român;

I. Evidenţa, atestarea şi brevetarea personalului navigant

1. organizează sesiuni de examene pentru atestarea personalului navigant şi pentru obţinerea de către acesta a brevetelor şi a certificatelor de capacitate;

2. acordă, reconfirmă, suspendă şi anulează brevetele, certificatele de capacitate, atestatele şi certificatele de conformitate, personalului navigant român;

3. efectuează înmatricularea şi ţine evidenţa personalului navigant român;

4. eliberează carnetul de marinar, prelungeşte valabilitatea acestuia şi efectuează operaţiunile de îmbarcare/debarcare a personalului navigant;

5. autorizează societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de recrutare şi plasare a personalului navigant maritim şi fluvial român pentru angajare pe nave Care arborează pavilionul român sau străin;

6. stabileşte modul de recrutare, şcolarizare şi brevetare a piloţilor;

7. aprobă programele de pregătire şi perfecţionare pentru personalul navigant pentru centrele de pregătire şi perfecţionare în domeniu;

8. avizează programele de pregătire de specialitate ale instituţiilor de învăţământ care pregătesc personal navigant pentru navigaţia maritimă şi fluvială;

J. Supravegherea tehnică, clasificarea şi certificarea navelor

1. certifică şi monitorizează conformitatea navelor care arborează pavilionul român şi a echipamentelor navelor cu normele tehnice naţionale şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte;

2. certifică conformitatea companiilor care operează nave care arborează pavilionul român de navigaţie maritimă cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte;

3. asigură supravegherea tehnică privind clasificarea şi certificarea siguranţei construcţiei navelor care arborează pavilionul român, în conformitate cu normele tehnice obligatorii de construcţie emise de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei sau agreate de acesta;

4. efectuează supravegherea tehnică a lucrărilor de construcţie a navelor, care urmează să arboreze pavilionul român şi efectuează certificarea materialelor şi a echipamentelor utilizate la construcţia acestora;

5. asigură supravegherea tehnică şi certificarea în timpul reparării, transformării şi modernizării navelor;

6. efectuează supravegherea tehnică şi certificarea în timpul construcţiei, reparaţiilor şi exploatării containerelor, precum şi a materialelor şi componentelor pentru acestea în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte şi cu normele tehnice proprii;

7. asigură supravegherea tehnică şi eliberarea certificatelor şi documentelor necesare pentru navele care arborează pavilionul român prin care se atestă respectarea cerinţelor din convenţiile şi reglementările internaţionale la care România este parte privind siguranţa navelor şi navigaţiei, ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, integritatea mărfurilor transportate, prevenirea poluării;

8. eliberează certificate de tonaj navelor care arborează pavilionul român;

9. elaborează şi perfecţionează periodic normele tehnice naţionale pentru construcţia navelor maritime, navelor de navigaţie interioară şi platformelor de foraj marin, normele tehnice naţionale pentru construcţia containerelor, normele tehnice naţionale privind construcţia şi echiparea navelor în scopul prevenirii poluării mediului, normele tehnice naţionale conform convenţiilor şi reglementărilor internaţionale aplicabile navelor, echipamentelor şi instalaţiilor navale, precum şi a prevederilor complementare normelor tehnice naţionale menţionate;

10. analizează şi aprobă documentaţiile tehnice şi de execuţie pentru construcţia, repararea, transformarea şi modernizarea navelor, platformelor de foraj, containerelor, precum şi a materialelor şi echipamentelor destinate acestora, pentru care se asigurăsupravegherea tehnică şi certificarea în conformitate cu normele tehnice naţionale mai sus menţionate;

11. verifică şi atestă capabilitatea tehnică a laboratoarelor şi a agenţilor economici, pentru executarea de lucrări în domeniul naval, în concordanţă cu normelor tehnice naţionale şi respectiv cu standardele privind asigurarea calităţii;

12. certifică sistemele pentru asigurarea calităţii diferiţilor agenţi economici;

13. inspectează, în vederea certificării sistemele de management privind operarea în siguranţă a navelor şi prevenirea poluării mediului;

14. asigură, la cerere, supravegherea tehnică pentru conformitate cu documentaţiile de execuţie a materialelor, echipamentelor instalaţiilor şi construcţiilor metalice pentru utilizări în alte domenii decât cel naval, precum şi efectuarea de alte prestaţii specifice domeniilor de specializare ale personalului la solicitarea beneficiarilor interni şi străini;