Evaluare naţională

TESTUL 21

• 
  Toate subiectele sunt obligatorii.
  
• 
  Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
  

Subiectul I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:
S-a dus furtuna-n zări ş-acuma se-ntrec miresmele-n putere:

Se-ntrec care de care parcă, stăpână să rămâie-anume

Peste-ntunericul acestei nopţi dulci şi pline de mistere;

Se bat şi florile – se vede că nimeni n-are tihnă-n lume.
Se războiesc mereu şi ele să stăpâneasc-un ceas pământul...

— Dar cine nu-şi încearcă oare odată-n viaţa lui norocul?

În van să le despart – aleargă sub negrele umbrare vântul...

— Biruitor pănă acuma domneşte singur busuiocul.

Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă,

Dar se trezesc în umbră crinii, vărsându-şi boarea lor profană,

Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă,

Un trandafir murind se sfarmă pătând cuprinsul ca o rană.

(Dimitrie Anghel, După ploaie)

A. Scrie pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Găseşte sinonime potrivite pentru următoarele cuvinte din text: tihnă, biruitor. 6 puncte

2. Identifică în text trei cuvinte care aparţin câmpului lexical al plantelor. 6 puncte

3. Rescrie câte o structură care conţine o imagine vizuală, respectiv o imagine olfactivă.

6 puncte
4. Selectează din text o personificare, un epitet şi o comparaţie. 6 puncte

5. Explică în maximum 5 rânduri semnificatia primului vers al poeziei. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei După ploaie prin raportare la conţinutul textului citat.

În compunerea ta, trebuie:

• 
  să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului liric; 4 puncte
  
• 
  să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
  

4 puncte

• 
  să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
  
• 
  să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
  

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:
Festivalul Brazilor de Crăciun este un eveniment de strângere de fonduri organizat anual de „Salvaţi Copiii România”. Fiecare brăduţ prezintă o poveste diferită, reflectând stilul şi personalitatea designerilor şi modul lor unic de a percepe unul dintre simbolurile Crăciunului, toţi invitând la deosebitul gest de a dărui, de a fi încă o dată aproape de copiii defavorizaţi.

Fondurile strânse în cadrul ediţiei de anul trecut au contribuit la deschiderea mai multor centre educaţionale în ţară, peste 2.400 de copii şi familiile lor primind sprijin prin programe de integrare şcolară şi protecţie socială în 2009. Organizaţia „Salvaţi Copiii” speră că sumele obţinute prin intermediul galei din acest an vor fi suficiente pentru ajutorarea a peste 3.000 de copii şi a familiilor lor şi pentru asigurarea continuităţii programelor de educare şi susţinere financiară a copiilor defavorizaţi. „Salvaţi Copiii România” este o organizaţie neguvernamentală activă în domeniul promovării drepturilor copilului din 1990. Membră a Alianţei Internaţionale „Salvaţi Copiii”, organizaţia consideră că toţi copiii, indiferent de rasă, religie sau provenienţa socială au aceleaşi drepturi de care trebuie să beneficieze.

(Dana Cobuz, 20 de brăduţi pentru copii defavorizaţi,

în Jurnalul naţional, decembrie 2009)
A. Scrie pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

- publicaţia în care a apărut articolul;

- numărul copiilor care au beneficiat de fondurile strânse în anul precedent;

- anul din care este activă organizaţia din România. 6 puncte

2. Selectează, din text, structurile care se referă la ceea ce reflectă fiecare brăduţ prezentat.

6 puncte
3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

Propoziţia subordonată din fraza Organizaţia consideră că toţi copiii, indiferent de rasă, religie sau provenienţa socială au aceleaşi drepturi este:

a. atributivă

b. completivă directă

c. completivă indirectă 6 puncte

4. Precizează modul următoarelor verbe: au contribuit, primind, să beneficieze. 6 puncte

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi propriile sentimente da­to­ra­te unui gest frumos pe care ştii că l-ai făcut de Crăciun, valorificând fragmentul citat.

În compunerea ta, trebuie:

• 
  să-ţi exprimi sentimentele faţă de gestul frumos făcut; 4 puncte
  
• 
  să valorifici secvenţele din text care ilustrează alte gesturi frumoase; 4 puncte
  
• 
  să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
  
• 
  să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
  

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p.; ortografia – 3p.; punctuaţia – 2p; aşezarea corectă a textului în pagină – 2p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nota

Observaţiile profesorului

TESTUL 22

• 
  Toate subiectele sunt obligatorii.
  
• 
  Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
  

Subiectul I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Când tremurându-şi jalea şi sfiala, Un cânt pribeag îmbrăţişează firea, Şi-un trandafir crescut în umbră moare, Şi soare nu-i să-i plângă risipirea. Eu plâng atunci că tu-mi răsai în zare, A vremii noastre dreaptă muceniţă, Copil cuminte prea devreme, Sfielnică, bălaie dăscăliţă. Ca strălucirea ochilor tăi limpezi, Poveste nu-i mai jalnic povestită, Tu eşti din leagăn soră cu sfiala, Pe buza ta n-a tremurat ispită.

Cununa ta de zile şi de visuri Au împletit-o rele ursitoare, Ca fruntea ta nu-i frunte de zăpadă, Si mână nu-i atâtea ştiutoare. ............................................... La tine vin nevestele să-şi plângă Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul, Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove, În alte ţări când le trimiţi oftatul... Şi fete vin să le-nfloreşti altiţa, La pragul tău e plină ulicioara, Şi fetele-şi şoptesc în taină: ,,Ce mâini frumoase are domnişoara!” ......................................................

(Octavian Goga, Dăscăliţa)
A. Scrie pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. 
   Identifică în prima strofă două cuvinte cu diftongi şi un cuvânt cu vocale în hiat.
   

6 puncte

2. 
   Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvin­tele: crescut (trandafir crescut), dăscăliţă. 6 puncte
   

3. 
   Rescrie câte o structură/ un vers care conţine o trăsătură fizică, respectiv o trăsătură morală a dăscăliţei. 6 puncte
   

4. 
   Transcrie din text un epitet şi o metaforă. 6 puncte
   

5. 
   Stabileşte măsura ultimelor două versuri. 6 puncte
   

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Dăscăliţa de Octavian Goga, prin raportare la conţinutul textului citat

În compunerea ta, trebuie:

• 
  să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului liric; 4 puncte
  
• 
  să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
  

4 puncte

• 
  să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
  
• 
  să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
  

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:
O caracteristică a oraşelor este aceea că ele au o influenţă asupra unor teritorii mult mai întinse decât cele situate în imediata lor apropiere şi chiar asupra altor oraşe.

Aşezările urbane ale ţării noastre formează un sistem prin aceea că ele au multiple legături reciproce; vorbim astfel de un sistem urban naţional şi, în în acelaşi timp, de o reţea urbană (în care oraşele sunt noduri).

Ceea ce ne interesează în primul rând, în înţelegerea reţelei urbane, este prezentarea poziţiei şi a localizării corecte a fiecărui oraş. Poziţia se poate stabili cu ajutorul coordonatelor geografice şi prin raportare la anumite elemente fixe (alte oraşe, râuri, faţă de diferitele părţi ale unui teritoriu).

Localizarea se realizează în raport cu suprafaţa concretă pe care se află situat un oraş (de exemplu o depresiune, o vale, un sector de râu, o unitate de relief) şi cu teritoriul apropiat.

(Geografia României – Manual clasa a VIII-a)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul de mai sus:

- o caracteristică a oraşelor;

- ce este important pentru înţelegerea reţelei urbane;

- cum se poate stabili poziţia unui oraş. 6 puncte

2. Transcrie grupul de cuvinte sub care mai apar denumite oraşele. 6 puncte

3. Realizează o expansiune/ dezvoltare a adjectivul fixe din enunţul Poziţia se poate stabili cu ajutorul coordonatelor geografice şi prin raportare la anumite elemente fixe în propoziţie subordonată corespunzătoare. 6 puncte

4. Stabileşte ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate din textul de mai sus. 6 puncte

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să descrii localitatea în care locuieşti (oraş sau sat).

În compunerea ta trebuie:

• 
  să foloseşti descrierea ca mod predominant de expunere; 4 puncte
  
• 
  să utilizezi două figuri de stil diferite; 4 puncte
  
• 
  să ai o stuctură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
  
• 
  să te încadrezi în limitele de spaţiu cerute. 2 puncte
  

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p.; ortografia – 3p.; punctuaţia – 2p; aşezarea corectă a textului în pagină – 2p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.