Georges Dumezil

În ţara lor de origine, la oseţi şi la împrumutătorii cei mai fideli, ce sunt aceşti narţi? Eroi fabuloşi, luptători din timpuri foarte vechi, la care analiza a dezvăluit numeroase trăsături mitologice. Numele lor generic, deşi derivaţia, în lingvistica 'scitică', întâmpină o oarecare dificultate, nu înseamnă altceva decât 'eroi, uiri' şi se leagă de sanscritul nor- 'bărbat, războinic' (greacă îvyjp etc.32). Ei trăiau, spun oseţii şi vecinii lor, înaintea oamenilor, în vremea uriaşilor, care erau marii lor vrăjmaşi şi pe care i-au învins. Dacă nu este un lucru rar ca unele familii să pretindă că au sânge nart în vinele lor, se povesteşte, deopotrivă, la oseţi şi la ceceni, că în cele din urmă ei Oseţi de Sud: Narty, epos Osetinskogo naroda. Akademija Nauk Gruzinskoj S. S. R., Jugo-Osetinskij aulno-lssledovatel' nyj Institut, Moscova, 1957 [citat aici NEON]: adaptare în versuri ruseşti, foarte reuşite, însă.

: ezi orientali (kabardini): Narty Kabardinskij epos [citat aici NKE], Moscova, 1951 (ed. A -a, 1957): în rusă, adaptări iii proză şi în versuri.

Erkezi occidentali, toate dialectele: partea a doua (p. 258-276; specimene muzicale, p. 377- notiţe despre informatori, p. 387-397) de A. M. Gadagatl' (Hedeyex'e Asker M.), ax' ei' w Nart Xer, a§' Xapsew ya-'er, Krasnodar, 1967. Autorul este un partizan convins al originii AHh aausamblului legendelor despre narţi.

: Nart Sasraq'e-y pi'any0azon-y zez'y°ak' yara yas' c°e-y, Suhnmi, 1962 (în abhază); Prikljuj V° Narta Sasrykvy i ego devjanosta devjati braţ'ev, Moscova 1962.

U-inguşi: Noxciyn fol'klor, t. III: Nărt-Erstxoyx lăcna 1964 (în cecenă, texte culese de la oarcerea din exil, 1958; redactor Serajin L. El'murzaev). Trie iq-fiă colocvii de 'nartologie' au avut deja loc, primul în Osetia, la Ordjonikidze, în octomaitut al doilea în Abhazia, la Suhumi, în noiembrie 1963; au participat la ele reprezentanţi istoriHI'°t P°P.oarelor Caucazului de Nord care cunosc pe narţi, precum şi folclorişti de la Moscova, 'atr-o i ra' sociolosiprincipalele comunicări ale primului colocviu au fost publicate în 1957 culegere, Nartskij epos. Actele celui de al doilea încă nu au apărut.

Itru legendele osete, se va merge la cartea lui V. I. Abaev, Nartskij epos (Izvestija Severo- „aoT0 ^'auin°-Issledovatel'nogo Instituia, Dzaeujyqaeu), 1945. ^ib'ioth' ^jroapejtot ce a apărut înainte de 1930 este analizat în cartea mea Legendes sur Ies Nartes, Paris c?'f de l Instt”t Francais de Leningrad, XI (Paris, Institut d'fitudes Slaves, 9, rue Michelet, 'ai v? 30 fcitat aici LN), ' lista publicaţiilor este la p. 16-18.

3aet-Z1' mai SUS' n' 29 d- „îniologia este foarte discutată; V. T. Abaev vede în nar numele mongol al soarelui.

Ost exterminaţi cu toţii în împrejurări care sunt precizate în diferite feluri: general, prin impietatea şi neobrăzarea lor, ei au provocat pedeapsa lui mezeu – a Dumnezeului musulman sau creştin, după variante, pentru iseţii sunt unii creştini, alţii musulmani, iar strămoşii lor au fost toţi eresca şi cei ai cerkezilor, înainte de târzia lor convertire la Islam. Mai mulţi re narţi şi din cei mai vestiţi, au avut totuşi o moarte a lor, dramatică, arioară dispariţiei seminţiei83. Şi mai ales, înainte de sfârşitul său măreţ, ire dintre aceşti eroi a trăit şi acţionat, alcătuind laolaltă, din isprăvile.in suferinţele lor, trama epopeii; ei au avut, de asemenea şi o 'organi-: socială' care merită să fie cercetată.

* Vezi mai amănunţit în Introducerile la cele două cărţi ale mele citate la p. 323, n. 29 Ş1 30.

Capitolul II CELE TREI FAMILII NARTE

1. CELE TREI FAMILII FUNCŢIONALE LA OSEŢII DE NORD.

Concepţia care ne interesează apare în epopeea nartă a oseţilor de nord Peste tot în altă parte personalul eroic este repartizat între familii, dar nu mai aceştia deosebesc trei familii principale care, la drept vorbind, lasă pre; puţini eroi disponibili pentru celelalte. Acestea sunt familiile Alaegatae, AExsaer taegkatae şi Boratae. Ele constituie ceea ce istorisirile numesc adesea aerta, Narty, 'cele trei grupe narte', practic totalitatea societăţii1. Ele şi numai el sunt aşezate pe acelaşi munte, AExsaertaegkatae sus, Alaegatae la jumătates coastei, Boratae jos, formând trei cartiere sau trei sate în comunicare statornică, ce s-ar putea reda prin 'narţii-de-sus', 'narţii-de-mijloc' şi 'narţii-de- -jos' (Uaellag Nart, Astaeukkag Nart, Daellag Nari2). Celelalte familii locuiesc altundeva şi anume departe: trebuie o călăuză, de exemplu, pe calea lungL care duce de la AExsaertaegkatae la 'Satul-din-Fund' unde locuiesc AEcatae3.

Aceste familii sunt concepute după chipul familiilor osete: Eceleşi rol cor ducător al bătrânilor, acelaşi loc pentru femei, tineri, bastarzi (kaevdacsard), sclavi. Oseţii nu-şi reprezintă, de altfel, în mod diferit familiile geniilor diverse care, sub marele Dumnezeu al Islamului sau al Creştinismului, continuă existenţa vechilor zei*. Astfel există, în lumea cealaltă sau pe pământ, o familie a 'sfinţilor Ilie', Uacillatae (Uacilla fiind geniul furtunii), una a Safataelor (Safa fiind geniul căminului), una a Tutyrtae-lor, 'Teodorii' (Tutyr, unul din mulţii sfinţi cu numele de Teodor, fiind patronul lupilor). Cum se vede, toate aceste familii mitice poartă, la plural, numele şefului lor permanent. Familiile narte, care nu pretind să fie decât omeneşti, poartă pe cel al primuui străbun, viu sau nu. Dacă Alaeg nu este deloc menţionat, AExsaertaegkatae se trag din AExsaertaeg, eroul unei aventuri patetice, iar Boratae dintr-un Borae fără multe poveşti.

_ l Aceasta este îndeosebi starea societăţii narte de-a lungul tuturor NK (Nirty kaifytae) [/” 11131 sus, p. 322, n. 29 o]. Nar t este un colectiv (genit. Narty); singulativul este Naerton.

„Astfel, NK, 221-224 = LH (Ugendes sur Ies Narles), p. 202-203.

8 NK, p. 197 = LH, p. 184: Faes Nart.

*, A propos de quelques representations folkloriques des Ossetes', Festgabe filr Hermann Lommel. 1960, p. 42-44.

Île trei familii au fiecare un avantaj propriu care o caracterizează. Deteoretică a fost înregistrată de folcloristul D. A. Tuganov5: iriatae adtaencae fonsaej xaezdug, Alaegatae adtaencae zundaej tuxgin, AExsaertaegkatae adbaehataer aema quaruaegin laegtaej.

Ar (i) atae erau bogaţi prin vite (fons), Alaegatae erau puternici prin deşteptâciune (zund), rtaegkatae erau viteji (baehataer) şi tari prin bărbaţi (laeg).

Q practică, aceste definiţii se verifică imediat pentru Boratae şi AExsaeritae.

2. BORATAE lumele celor dintâi are o interpretare nesigură, însă caracteristica lor, piui conduitei lor este bogăţia. Numai căpetenia lor dă dovadă de o ire personalitate. El poartă numele de Buraefaemyg sau Boraefaemyg, rui prim element este poate chiar numele familiei (Abaev), sau o defordin beurae (iron birae) 'abundent' (Schiefner, Vs. Miller), iar al doilea fam, acelaşi cuvânt ca avesticul x°argnah, acel – 9ocpv – – pepv – itâtea nume persane transcrise de greci (&xpvx6aLo; Tircra (pLpv7];) re, la oseţi, înseamnă mai întâi 'prosperitate, bogăţie' şi, de asemenea, ic'8. Buraefaemyg este într-adevăr tipul însuşi al bogătanului vanitos, înă la caricatură; ceea ce-i lipseşte cel mai mult, mai mult chiar decât ui, este simţul onoarei. El unelteşte în loc să se bată şi aţâţă pe alţii ţiune. Astfel că şi el şi fiii săi sunt victime ursite pentru eroul Batraz' 'amilia Vitejilor. Luxul său este vestit8: În Satul-de-Jos al narţilor trăia nartul Buraefaemyg. El avea şapte fii pe case îi răsfăţa 'tyng buc dardta). Ei purtau toţi căciuli făcute din aceeaşi piele de oaie din Horasan, tunica elaşi postav de preţ, pulpare şi încălţăminte de marochin (Uydis syn iu uaeldzarmaej xora. Udtae, iu faesmynaej kuraettae, iu saerakaej zaengaejttae mae dzăbyrtae).

Vrea. Să ofere un ospăţ9?

Dintr-o vale puse să se aducă o cireada de boi, din altă vale o turmă de oi (iu komaej ga' i aertaeryn kodta, innae komaej – lystaeg fosy dzug). Fură înjunghiate toate animalele şi din Satul-de-Jos se adunară pentru zaiafet, un adevărat zaiafet nart (Haerton kuvdy, uae- ') Familia în întregul ei nu este mai prejos. Pentru a celebra cum se cuvine ătoarea în cinstea strămoşilor morţi, Boratae, cu şapte ani mai înainte, pucă să adune produsele muncii lor şi, cu trei ani înainte, răspândesc inţii, făgăduind că toţi cei care vor lua parte la jocuri şi nu numai învingăcum este obiceiul, vor primi o răsplată10.

5, Kto takie Narty?', Izvestija Osetinskogo Instituia Kraevedenija, I, 1925, p. 371 – 378; iţia este la p. 373. Forme digor* corespunzând celor iron* fos, zond; Boriatae este o variantă atestată.

* Digor şi iron sunt cele două mari grupe dialectate osetine.

H. W. Bailey, Zoroastrian Problems în the Ninth-Century Books, 1943, p. 63. Avem acum în scripţie elamită mai multe nume proprii persane formate cu acest cuvânt, E. Benveniste, TiţreS ms propres en iranien ancien, 1966, p. 78, 79, 81 – 84, 86, 90-93. Buraefaemyg: ci. Avesticu1 u-xvar'nah, epitet al lui Zoroastru, al lui Ahura Mazda şi, la plural, al Ya^ato-lor; persan v& ită) ASpamuka, 'probabil *aS-famuka cu prefixul augmentativ aS-' (Benveniste, op. Cât., p- '°|' ' Generalizez notaţia Batraz, care pare cea mai bună, deşi Batradz este mai frecvent: „.: v, Istoriko-etimologiceskij slovar Osetinskogo jazyka, I, 1958, s.v. 'Batraz', p. 240-241. *NK, p. 193-194 = LH, p. 181.

9 NK. P. 195 = LH, p. 182.

10 NK, p. 346 (nu este tradus în LH).

Fiii lui Buraefaemyg şi tinerii din Satul-de-Jos se cred buni arcaşi. Estd de ajuns să sosească din Satul-de-Sus Batraz, copil încă, pentru a-i pune l2 locul lor: luate drept ţinte, frumoasele căciuli, arătoasele tunici zboară în bucă] Jele'.

Altă dată, tot Satul-de-Jos a benchetuit la Buraefaemyg12: După ce au mâncat şi au băut bine, Syrdon le spuse tinerilor: 'Mergeţi să vă distraţi acu: cu arcurile şi cu săgeţile voastre „ Şi tineretul din Satul-de-Jos se duse să se joace. Jocul era înj toi, când, din Satul-de-Jos sosi Batraz acoperit de cenuşă. Tineretul ghiftuit din Satul-de-Jos îi zise ca în glumă: Trage o săgeată, băiete l'. El trase şi săgeata lui nu atinse ţinta. Tinerii narţi! Izbucniră în râs. 'Eu nu trag în ţinte ca acestea, zise el. Dacă vreţi să tr? G, puneţi-mi propriile voastre săgeţi drept ţintă!'. Ei îşi puseră jos săgeţile şi săgeţile tineretului din Satul-de-Jos nu mai fură decât aşchii mărunte care zburau prin văzduh ca nişte fulgi. Tinerii trufaşi se făcură albi ca zăpada.

Ei merseră să se plângă părinţilor lor. Atunci Buraefaemyg îi aruncă lui Batraz vorbele: De vreme ce eşti un arcaş atât de bun, colo, la ţărmul mării, cei mai dibaci dintre tinerii noştri au luat drept ţintă şapte ouă aşezate pe celălalt ţărm, ia mergi să te masori cu ei'. Fără să răspundă nimic, Batraz merse la malui mării, se alătură celor şapte tineri, îi salută şi zise: 'Am venit să vă întâlnesc pentru că am aflat că din partea ace? Sta a mării voi trageţi în şapte ouă puse ca ţintă de partea cealaltă'. Unul din tineri îi dădu o săgeată şi un arc. Batraz trase, dar săgeata lui căzu chiar în mijlocul mării şi ei îşi bătură joc de el. 'Eu nu trag într-o ţintă ca aceasta, le zise Batraz. Puneţi un ac pe ou şi, dacă sunteţi bărbaţi, atingeţi-ll'. Ei aşezară un ac pe ou. Cei mai îndemânatici din tineri din Satul-de-Jos traseră, dar toate săgeţile trecură pe alături. Batraz trase şi săgeata sa intră în urechea acului. Fără să piardă vreme, Batraz făcu un snop din cei şapte tineri şi se duse să-i arunce în faţa adunării Satului-de-Jos. Apoi se întoarse la casa lui, cu mâinile la spate, fluierând cântecele.

3. AEXSAERTAEGKATAE.

Ab uno disce omnes*: tânărul Batraz nu face decât să împingă la extrem tipul AExsaertaegkatae. Această familie cuprinde pe cei mai mari eroi, repartizaţi pe două generaţii, Uryzmaeg şi Xaemyc, 'seniores'; Soslan (Sosruko) şi Batraz, 'iuniores' şi cea mai mare parte a epopeii este consacrată isprăvilor lor. Numele fondatorului este semnificativ: AExsaertaeg derivă din AExsar (t), care este numele fratelui său geamăn şi care înseamnă 'forţă, bravură, eroism': este rezultanta fonetică regulată, în osetă, a cuvântului indo- -iranian care, în sanscrită, este kşatra 'putere' şi 'principiu al funcţiunii războinice', asigurată de către kşatriya, iar în avestică xsaqra care a furnizat reformei zoroastriene numele arhanghelului de funcţiunea a doua, substituit lui Indra. Dacă aceşti AExsaertaegkatae aduc pradă din haiduciile lor, ei o folosesc, o împart şi, fără prevederea Satanei*, stăpâna casei lor, ei ar fi adesea lipsiţi. Niciodată bogăţia lor nu este amintită ca atare. Dimpotrivă, însuşirile lor războinice dau prilej la multe declaraţii răsunătoare. Când cinci dintre ei prezintă candidaţi la mâna mofturoasei Uaedzaeftaenae, mama tinerei e măgulită: Sunt de acord, dar întrebaţi-o pe fiica mea. AExsaertaegkatae b fără cusur. De frica ce i-o inspiră aceşti fraţi, cerul nu cutează să tune: |$c de mare este puterea lor13!' Când Geniile şi Spiritele, adunate la Safa, geniul căminului, îl văd pe tânărul Soslan, ele îl admiră: 'Safa, sângele AExsaertaegkatae-lor curge în vinele sale!', spun ele. 'Da, întăreşte Safa, aceşti AExsaertaegkatae sunt o familie mare şi puternică!'. Ei nu se tem de nimic ' Patlma luptei îi arde cu flacăra ei albastră (0, AExsaertaegkatae styr mykkag „LL P- 194 = LH, p. 181-182.

Xk, P. 195_ 196 = LH_ p 182_ 183 „*', TUpa unul cunoaşte-i pe toţi' (Verg., Aen., II, 65-66).

13 p n^ Se coafunda cu Satana (= diavolul), cu care numele eroinei nu are nici o legătură. Ramjatniki narodnogo tvorcestva Osetin, II, 1927, p. 49.

M u, nicaemaej taersy xaest – mondagaej c'aex art uadrzy)14! Ei însisi cu ce să se compare; când Batraz a retezat dintr-o lovitură şase din cel” e capete ale unui monstru, victima sa îl imploră să-o răpună: 'Nartii saertaegkatae, îi răspunde eroul, sunt ca stăpânul trăsnetului, ei nu lovesc

: o dată (Narty AExsaertaegkatae Eliajau iu-dzaefon sty15) „.

Astfel definite, aceste două familii, Boratae şi AExsaertaegkatae, sunt sorsă se înfrunte: le vom examina mai târziu confruntarea16. Să ne mărginim

) bservaţia că antagonismul personal dintre Boratae şi Batraz se întinde t dincolo de copilăria acestui erou. În sumbrul complot care duce la ucidelui Xaemyc, tatăl lui Batraz, Buraefaemyg este nu executantul, ci instigad. Este adevărat că avea de făcut o gravă imputare acestui strălucit sol-

) i17.

Nartul Xaemyc era vestit printre narţi. El făcuse multe şi nenumărate expediţii şi narţi1 torau mult. Însă de multă vreme Buraefaemyg, din familia Boratae, îi purta pică. Iată pt ntru ŞCaemyc avea în gură dintele lui Arqyz (Xaemycy komy uyd Arqyzy daendag) şi acest dinte nzestrat cu o însuşire (miniuaeg) deosebită: era de ajuns să-l arate unei femei, oricare ar îi pentru a-i lua acesteia orice putinţă de a şovăi în faţa voinţei lui (uj-iu yn iţae faendonyl; ae nae zaytaid). El îşi atrăsese deja astfel numeroase duşmănii când, după plecarea soţiei sale: n, el exercită puterea dintelui său asupra femeii lui Buraefaemyg. Acesta îşi păstra ciuda ir ă, însă nu ştia cum să se răzbune, nesimţindu-se în stare să-l provoace pe Xaemyc.

Buraefaemyg se adresează unui aliat, Saynaeg AEldar şi introduce în iplot 'drojdia AExsaertaegkatae-lor' (trădători sunt peste tot). Rolul Bora- -lor se mărgineşte apoi, cu prudenţă, la a informa pe ucigaşul desemnat ipra itinerarului obişnuit al victimei sale: Xaemyc este omorât prin surprin-: e. Răzbunarea lui Batraz este groaznică. El doboară pe rând pe Saynaeg ildar, pe Buraefaemyg şi pe fiii lui Buraefaemyg şi devine pentru narţi: hiar pentru Spirite un asemenea prigonitor, încât Dumnezeu trebuie să interâă şi să-l facă să piară. Tratamentul aplicat lui Buraefaemyg şi alor săi este se poate de aspru18: El se îndreaptă de îndată spre casa lui Buraefaemyg, la Boratae, îşi împinse calul în curte fără a pierde timp, strigă: 'Ieşi, Buraefaemyg, îţi soseşte un oaspete l'. Buraefaemyg ieşi recunoscându-l pe Batraz, vru să-şi tragă sabia, insă Batraz i-o luă înainte şi capul lui se rosoli la pământ. Batraz urcă iar repede pe cal şi galopă: cei şapte fii ai lui Buraefaemyg se atau deja în urmărirea sa. El fugi întruna până ce cei şapte urmăritori se răzleţiră pe druir. Inci el se întoarse brusc şi-i omori până la ultimul în ordinea în care se înfăţişară. Ie tăie etele, le puse în coburii şeii şi se întoarse în faţa casei lui Buraefaemyg.

— Veniţi să vedeţi, strigă el, cei şapte soţi al voştri m-au însărcinat să vă aduc mere!

Soţia şi cele şapte nurori ale lui Buraefaemyg ieşiră şi Batraz zvirli cele şapte capete l a lor. Ele izbucniră în hohote de plâns şi îl blestemară. Batraz se înfurie şi le mină înaintea, pe toate opt, ca pe o turmă. 'Am să vă pun să-mi treieraţi griull', le zise el.

El le duse pe ţărmul Mării Negre, cosi spini şi-i rândui ca spicele pe arie. O luă pe marn^ făcu din ea animalul din centru. Imă pe nurori şi făcu din ele animalele din afară (mady q (tm) xC~ sg skodta, lyndzyty kaeronaej). Le înhamă pe toate opt la scindură, urcă pe ea1' şi, până S^3X^ puse să se învirtească în picioarele goale pe spini, aşa cum boii se învârtesc pe spice. Când P larele nu le mai fură decât o rană, el le dezleagă şi le trimise acasă.

14 A'K, p. 67 = LH, p. 72. „ AK, p. 239 = LH, p. 215. 16 Vezi, mai jos, p. 356-385. ' NK, p. 249 = LH, p. 223.

18 MK, p. 256 = LH, p. 229.

19 Este tribulum şi tribulaţia [trierător şi treierat].

4. ALAEGATAE.

Alături de aceste două familii, a 'bogaţilor' şi a 'războinicilor', fanri!

Fnită drept cea a 'intelectualilor' are un rol special, foarte limitat, ca are să implice inteligenţa, dar care se îmbină cu alt aspect, nu mai puj

? U Prtant, al 'primei funcţiuni'. La ei au loc chefurile colective ale narţil ir? Ptoate familiile reunite.

Ne amintim cum comentează Quintus Curtius cupa-talisman a vechil

+i -patera cum iisdem [adică amicis] uinum diis libamus [cu cupa, împreu] u aceiaşi (adică prietenii) facem zeilor libaţii de vin]. Pentru el, sau mai curii entru informatorii de la care vine anecdota, la aceasta se rezumă 'prii

|Lcţiune', Prin opoziţie la abundenţa agricolă şi la luptă. În aceasta culn

^ză încă' şi astăzi activitatea religioasă a oseţilor, căci ospeţele de acest t Snt actele principale ale religiei publice şi private: cuvântul care denumeş

! Ei praznicul, kuvd, derivă din verbul kuvyn 'a se ruga'. Întâlnirea încej întotdeauna cu rugăciunea şi cu ofranda către Geniul (sau sfântul) a car zi este, rugăciune şi ofrandă făcute de cel mai vârstnic din cei de fată; ab după ce prima cupă şi prima îmbucătură (numite, de la aceeaşi rădăcin kuvaeggag) au fost oferite de cel mai în vârstă celui mai tânăr, totul se desf soară cu veselie, în chip pantagruelic, între cei care celebrează. Enormele eh furi cu băutură ale eroilor irlandezi la sărbătorile anotimpurilor dau mărtur asupra aceleiaşi evoluţii a ritualurilor, dacă nu a credinţelor.

Aceşti Alaegatae nu intervin în nici un conflict şi nu sunt menţiona niciodată printre participanţii la expediţii. În starea actuală a povestirilor t se ştie de unde îşi scot proviziile pentru sărbători20. În orice caz ei le ai nu pentru ei înşişi, ci pentru a asigura serviciul public21. Căci despre aceast este într-adevăr vorba, nu de simple chefuri cum se fac, cu mai mulţi sa mai puţini invitaţi, în orice familie. Societatea nartă întreagă se adună] ei, are dreptul să se întrunească la ei şi nu întotdeauna la iniţiativa lor: s întâmplă, în caz de urgenţă, ca Satana, stăpâna casei AExsaertaegkatae-lo să fie cea care le spune narţilor, alarmaţi de apropierea unui erou străin2i 'Grăbiţi-vă să mergeţi în casa cea mare de la Alaegatae, aşezaţi-vă pe şapte rânduri în juri vasului celui mare şi începeţi să beţi. Soslan va fi mai-marele'.

Serbările pe care ei le administrează, nu tot ei le prezidează. Narţii s aşază îndeobşte în lungul a trei sau patru mese, fiecare prezidată de un ero din asistenţă23, serviciul fiind făcut de către un alt erou care nu face part nici el din familia Alaegatae.

Însă Alaegatae reiau conducerea când intervine vasul miraculos ai cart depozitari sunt Uac-amongae sau Nart-amongae, 'revelatorul narţilor'24. Însuşi

; atribuite acestui recipient magic variază după povestiri. El este uneoi ' cupă nesecată, în care băutura se reface pe măsură ce este băută. Însă numel er Uneori povestitorii îşi pun întrebarea şi dau răspunsul cel mai simplu: 'Cura Alaegata o familie bogată, narţii se adunau la ei' (yaezdug xaedzarae adtaej Alaegatae, zaefgae, 'ma Nai „lemae aemburd adtaencae), Abaev, Iron adaemy sfaeldystad, I (vezi, mai sus, p. 322, n. 29 a)

$ Jantemir Sanaev, 'Osetinskija narodnyja skazanija: nartovskija skazanija', Sbornik Sve y L Kavkazskix Gorcax, I, 1870, II, p. 5. T” ' NK. P. 341 (n-a fost tradus în LH): 'Mergeţi repede la Alaegatae pentru un kuvd şi aşezaţi-v * îapte rânduri'. (pre.'? Apte rânduri în textul citat în nota precedentă; trei rânduri: NK, p. 98 – 99 = LH, p. 95-9' Xaen,: Uryzmaeg. Xaemyc, Syrdon); patru rânduri: LN, nr. 25 a, p. 96 (prezidând: Uryzmaej (tm) yc. Sosryko, Cylaexsaerton).

Vezi ari. Cât., p. 325, n. 4, p. 44-46 şi Pamjatniki, 1 (p. 328, n. 13), p. 75, n. 1.

Rantează că virtutea sa proprie este de a-i 'revela' pe narţi: erou se iproape de el şi dau seama despre isprăvile lor şi-şi număra duşmanii Dacă se laudă pe nedrept, el rămâne nemişcat. Dacă spun adevărul, el -ă şi se duce de la sine la buzele viteazului25. Cu variante, acest vas ori cupă, alteori căldare – se regăseşte la toate popoarele care au adop-peea nartă niciunul nu l-a lăsat să piardă. Vs. M'ller, intr-un articol din 188226, a apropiat de această vivace reprezentare o practică scienţionată de Herodot (IV, 66): lată în fiecare an fiecare şef de district (6 vou-ipxiî 8*a (tm) „). *n districtul său, pune^sj; ece într-un. Vas (xpa^pa) apă şi vin. Toţi sciţii care au ucis duşmani beau din el. Dar nu şi-au domudi? Aclst merit nu gustă din el; ei sunt aşezaţi cu ruşine deoparte: este i cea mai mare înjosire. Cât despre cei care au ucis un mare număr de duşmani, ei beau şi timp din două cupe reunite.

Alaegatae sunt aceia care, deţinând rolul lui vo^px^al lui Herodot şi, menea, deoarece cupa este magică, cel de magicieni, păstrează la ei acel mongae şi îl aduc solemn în adunare. Ei îl destmeaza eventual altor: i şi atunci ei sunt cei care stabilesc condiţiile. Astfel, la o adunare m care aii, Soslan şi Celaexsaertaeg, au dansat minunat – pe pammt, pe masă, în ei chiar pe vârful săbiilor întinse de narţi -27.

Îegatae aduseră marea cupă a narţilor, Uacamongae cu patru toarte (cyppaer qusyg) Ei Lrâ cu. Cmţ ptnâ? A margird şi ziseră: 'Cel care va dansa cu Uacamongae pe cap fără să curgă nici 0 picătură, acela va fi cel mai bun dansator.

Speţele de la Alaegatae sunt prilejul unei alte ceremonii mai puţin amuzante, î legendele narte o condamnă şi o arată adesea tulburată prin. Intervenţia înăr erou răzbunător, dar care corespunde şi ea unui vechi obicei scitic: a bătrâmlor După mărturia lui Pliniu, Nat. Hist., IV, 26 şi a lui Pom- „ Mela, ni 5 satietas uitae [lehamitea de viaţă], rânduită de datina,: mna pe bătrâni să-şi facă seama, sărind în mare dinviriul unei anumite, Epopeea nartă prezintă un caz foarte apropiat28.

^maeg Watrânise. Devenise batjocura tinerilor narţi care ^P^ L LgJ.*§ [e? Atra lui murdăria săgeţilor lor. Zadarnic Satana [soţia lui] încerca săî^rbâteze. *i p aeşte, îi spunea ea şi copacul îmbâtrâneşte. „. Dar aceste cuvinte înţelepte erauz”W ryzmaeg hLtărî să moară. El îşi înjunghie calul, puse să i se facă din piele un sac, s. i fu aruncat în mare.

'ar, îndeobşte înlăturarea bătrânului este obţinută cu forţa şi în alt mod. E invitat la Alaegatae29 şi, în cursul chefului, este fie otrăvit, fie do? Sau cel puţin ar păţi una sau alta, dacă n-ar apărea Batraz şi n-ar ras irsul evenimentelor cu lovituri de sabie30: ^ ^^ itraz trăia în cer. Pe pământ, unchiul său Uryzmaeg ^^în^oT tserif narţi V El se mai ducea la locurile de taifas, dar nu mai ap ărea la *f^ °r' ^^eg de o iau adesea ca sa bea în casa Alaegatae-lor hotărâră să-l facă sa piară pe ury ruşinoasă.

Si: ^'; 1iifc^ * Oseun„, Z^M^* *roan, go *~”j 1882, p. l91_207; rezumat şi completat în LN, p. 162-IM. NK, p. 9cj _ lh n 96

— Capcanâ pe bazăde invitaţie are loc fireşte la ea: Boratae, de es m NK P^; în AbaexT Iron adaemy sfaeldystad I (vezi, mai sus, p. 322 n. 29 a), nr. li. V LN, ur. I8 p. 57-58; cf. NK, p. 204-207; LH. P. 189-192.