Longin popescu, ion


„Proiectul legii statutului minorităţilor aminteşte de legile naziste şi nu face decât să legalizeze discriminarea şi epurarea etnică în România”



Yüklə 343,52 Kb.
səhifə4/17
tarix01.11.2017
ölçüsü343,52 Kb.
#25436
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17

„Proiectul legii statutului minorităţilor aminteşte de legile naziste şi nu face decât să legalizeze discriminarea şi epurarea etnică în România”

Proiectul de lege privind statutul minorităţilor (în fapt, statutul privilegiat al minorităţii maghiare!) nu va trece de Camera Deputaţilor în decembrie, aşa cum fusese programat. Amintind de comportamentul şmecheresc al PSD, atunci când, pe neaşteptate, a acceptat schimbarea regulamentului Camerei şi Senatului (prin care Năstase şi Văcăroiu urmau să fie debarcaţi din funcţii), UDMR a lăsat să se înţeleagă că nu se mai grăbeşte să-şi vadă statutul votat, deşi cu câteva zile în urmă ameninţa cu părăsirea Coaliţiei. Vulpi bătrâne, hârşite în 15 ani de luptă pe băncile Parlamentului, liderii maghiari aşteaptă Raportul UE din aprilie 2006, când speră că lobby-ul ţării mamă, Ungaria, va impune atenţionări severe adresate României, şi chiar respingerea integrării, în caz că nu se înfăţişează la porţile Bruxelles-ului cu Statutul în dinţi. Ceea ce a reprezentat Curtea Constituţională pentru PSD va reprezenta, speră ei, Parlamentul European pentru UDMR.

Pentru a înţelege mai bine de ce este periculos acest statut pentru România, am apelat la juristul Aurelian Pavelescu, unul dintre cei trei tineri lideri ai Partidului Iniţiativa Naţională (rupt din PD), tocmai pentru că PIN este singura formaţiune parlamentară care a realizat un Raport privind proiectul legii Statutului minorităţilor naţionale, trimis tuturor instituţiilor statului şi tuturor parlamentarilor europeni de la Bruxelles.
În spatele autonomiei culturale se află dorinţa UDMR de a legaliza autonomia teritorială existentă de fapt”
- În aceste zile, o întrebare este pe buzele tuturor: ce le lipseşte compatrioţilor noştri maghiari, încât strigă atât de tare că n-au drepturi şi ne ameninţă cu Înalta Poartă de la Bruxelles?

- Este cunoscut faptul că maghiarilor din România nu le lipseşte nimic la capitolele drepturi cetăţeneşti şi protejarea identităţii culturale la standard european. Ei se exprimă în mod deplin, statul sprijină fundaţiile, asociaţiile şi ziarele maghiare. Au reprezentanţi în Parlament, în Guvern, conduc majoritatea agenţiilor care gestionează problemele minorităţilor din România. Un personaj ca Gyorgy Frunda, spre exemplu, este preşedintele Delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei – performanţă pe care n-au obţinut-o alte partide parlamentare din arcul guvernamental, mai mari decât UDMR. Problema autonomiei culturale este folosită doar ca un pretext. În spatele acestei solicitări se află dorinţa UDMR de a legaliza autonomia teritorială existentă de fapt.



- Dar pretextul cultural se regăseşte şi în arsenalul de mijloace ale maghiarizării românilor din „Ungaria Mare”, înainte de 1918.

- Într-adevăr, tot despre cultură vorbea şi contele Apponyi Albert, în Lex Apponyi (Legea Apponyi) din 1907, prin care s-a exercitat cu violenţă maghiarizarea naţionalităţilor din Ungaria. Pe temeiul „superiorităţii” culturii maghiare, s-au desfiinţat atunci sute de şcoli româneşti din Ardeal, urmând ca românii să fie complet deznaţionalizaţi şi maghiarizaţi în câteva decenii. Din mantaua acestui Apponyi se trag, după cum se vede, liderii udemerişti de azi.



- Aşadar, ce se ascunde sub ideea de autonomie culturală din Statutul în discuţie?

- Prin „autonomia culturală”, liderii UDMR îşi propun să creeze un mecanism de bypass al Constituţiei, ascunzând cu abilitate pericolul creării unui parlament etnic, independent de Parlamentul actual. Acest parlament etnic ar fura statului român o parte din suveranitate, şi anume suveranitatea în domeniul Învăţământului şi Educaţiei, Culturii şi Patrimoniului, Relaţiilor externe ale minorităţilor etnice, Administraţiei locale etc.


Este posibil ca unii miniştri români să fi fost racolaţi de UDMR pentru cauza antiromânească”
- Autonomia culturală nu are, totuşi, în proiectul UDMR, atributul teritorialităţii.

- Lucru fals. Este evident că în teritoriile în care etnicii maghiari locuiesc în mod compact, autonomia culturală se reflectă şi în teritorialitate, pentru că sunt proprietarii acelor pământuri. Pe de altă parte, proiectul de lege vorbeşte explicit despre „naţiunea maghiară” şi despre „poporul maghiar”. Cine citeşte cu un ochi de jurist articolul 2 din proiect vede că minorităţile naţionale trebuie considerate „factori constitutivi în stat”, ceea ce înseamnă că acestor minorităţi li se conferă statutul de „naţiuni” egale cu naţiunea română. Lucru interzis de Constituţie. Constituţia nu acceptă ca minorităţile etnice, lingvistice, de rasă, religioase etc. să fie recunoscute ca factori constitutivi în stat, fundamentul statului fiind exclusiv „unitatea poporului român” (art. 4). Citind astfel legea Statutului minorităţilor, este clar că aceasta nu mai este o lege, ci este de fapt o nouă Constituţie care înlătură principiile statului naţional, unitar şi indivizibil!



- Cum a ajuns un asemenea proiect să fie promovat de Guvernul României, şi nu de UDMR?

- Acesta este o mare problemă pe care ne-o punem, şi trebuie ca primul ministru Tăriceanu să dea socoteală. Un alt personaj care ar trebuie să plece din funcţia pe care o deţine este ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, un „bonjurist” care a declarat că avem de-a face cu o lege „modernă, conformă cu standardele europene”. Dat fiind că Guvernul nu are dreptul să dea legi constituţionale şi să modifice Constituţia, prin promovarea acestui proiect se aşază în afara Constituţiei şi în afara Statului de drept! Este limpede că se întâmplă din două una: ori şantajul UDMR este prea puternic, iar pierderea puterii este văzută de unii ca o tragedie, ori unii miniştri au fost racolaţi de UDMR pentru cauza antiromânească. Ce dacă sunt miniştri români? Mai contează oare acest lucru?



- Autonomia teritorială pe criterii etnice face parte din programul politic al UDMR. De ce ne mai mirăm?

- Nu înţeleg cum un astfel de program politic, în care este prevăzută într-adevăr autonomia teritorială şi celelalte principii segregaţioniste, a fost recunoscut de Justiţia română, la data înfiinţării UDMR! De altfel, m-am consultat şi cu alţi specialişti în drept constituţional, care-mi spuneau că acest proiect de lege aminteşte de legile naziste. Cum se ştie, naziştii au promovat legi care apărau rasa. Cine nu avea rasa ariană avea un statut juridic distinct. În proiectul UDMR nu se vorbeşte, desigur, despre rasă, dar se vorbeşte despre etnie, şi nu poţi să nu faci unele asemănări.


Sub aparenţa apărării unor pentru toţi maghiarii, în spatele legii se află interese economice ale liderilor UDMR”
- Lăsând deoparte UDMR, ştiu politicienii români ce doreşte etnia maghiară din România?

- Etnia maghiară nu doreşte o astfel de lege. Am fost în secuime. Acolo, românii şi maghiarii sunt la fel de săraci, dar locuiesc în armonie, nu au probleme. Cei care strică aceste relaţii sunt reprezentanţii UDMR din instituţiile statului. Aceştia promovează discriminarea împotriva românilor şi, de 15 ani, printr-o presiune continuă a acestor autorităţi, foarte mulţi români au părăsit zona. Harghita şi Covasna sunt judeţe în care se practică epurarea etnică. Dar această epurare nu vine de la maghiarul de rând, ci de la autorităţile statului, conduse de politicieni extremişti ai UDMR. Sunt cunoscute reţelele politico-economice din zonele locuite de maghiari, care sunt controlate de lideri UDMR sau de acoliţi ai acestora. Sub aparenţa apărării unor „drepturi şi libertăţi” pentru toţi maghiarii, se află interese economice şi politice ale liderilor care vor să păstreze monopolul de putere asupra acestor zone. Bătălia pentru autonomia cultural-teritorială este de fapt bătălia pentru conservarea fiefurilor economice ale unui Verestoy Atilla şi ale altora. De 15 ani, acest domn este doar demnitar public, dar a ajuns în topul milionarilor în dolari!



- Deci adevărata miză a proiectului legii minorităţilor este prezervarea controlului asupra unor zone de mare interes economic! Am înţeles bine?

- În Harghita şi Covasna sistemul este mult mai complex. Îmi spunea un cunoscător foarte bun al zonei că, de fapt, această reţea economică, politico-economică, are o structură, o schemă. Cupola acestei structuri este constituită din aşa-numiţii stăpâni (oamenii politici cu susţinere financiară). Imediat lângă ei sunt rudele lor, cărora li se dau afaceri şi care sunt protejate. Lângă aceste rude vieţuiesc aşa-numiţii acoliţi – puternici oameni de afaceri de etnie maghiară, care fac afaceri legale, dar care n-ar putea supravieţui independent de stăpâni, ci numai în colaborare cu ei. Urmează, pe scară ierarhică, reprezentanţii politici în instituţiile statului (în primării, prefecturi, justiţie, consilii locale, consilii judeţene etc.). Sub această reţea, se află servitorii plătiţi să gestioneze întreaga afacere. Nu este de mirare deci că românii părăsesc zona, presiunea fiind exercitată zi de zi. Cei care rămân totuşi se tem să vorbească, alegând tăcerea pentru salvarea familiei, a slujbei sau a afacerii (Formula AS a publicat, în 2004, un interviu cu un om de afaceri român din Harghita, căruia, pentru a-l proteja, am fost nevoiţi să-i schimbăm numele şi fotografia! – n.red.). În acest context, statul român, prin guvernul său, vine cu o tentativă de legalizare a acestor abuzuri incredibile, pentru că proiectul legii minorităţilor nu face decât să legalizeze discriminarea şi epurarea etnică.


Peste 10-15 ani, în Harghita şi Covasna vom avea o enclavă ai cărei locuitori n-o mai aibă niciun fel de legătură cu România”
- În caz că nu suntem bine înţeleşi, să ne mai întrebăm o dată: ce se urmăreşte prin autonomia culturală revendicată de UDMR?

- Fiind recunoscută autonomia culturală, autonomia teritorială este o problemă formală, de timp. De îndată ce liderii maghiari vor obţine tot ce se cere prin acest Statut (controlul asupra învăţământului, educaţiei, patrimoniului etc.), vă închipuţi că imediat vor fi puse în operă manuale în care se predă istoria şi geografia Ungariei, viziunea despre stat a Ungariei. Noi ştim că Ungaria, în bună măsură, promovează concepţii despre istorie necceptate de istoricii români, care constau în încercarea de demonstrare a faptului că ungurii ar fi primii veniţi în Transilvania, şi de aceea ei ar avea un drept ancestral asupra „pământului natal”, cum îl defineşte programul politic al UDMR. Dacă aceste teorii staliniste (Moldova ar fi locuită de moldoveni, Muntenia, de munteni, Transilvania, de transilvăneni, nu de români), vor fi învăţate de elevii maghiari, să ne imaginăm ce se va întâmpla peste 10-15 ani! Vom avea o enclavă întărită ideologic şi cultural, ai cărei locuitori n-o mai aibă niciun fel de legătură cu România, şi care nu vor fi decât victime ale unei viziuni revizioniste fundamentate pe falsuri istorice. Un asemenea demers (proiectul legii minorităţilor - n.red.) îi periclitează în mod special pe etnicii maghiari care vor deveni captivi ai unui parlament etnic. Viaţa lor de zi cu zi va fi îndrumată de acest parlament etnic. Or, statul român are obligaţia să-şi protejeze cetăţenii de etnie maghiară de pericolele ce-i pândesc din laboratoarele revizionismului. Să-i ferească pe maghiari de liderii lor politici!



- Ce spun românii din Harghita şi Covasna, domnule deputat? Pe ei cine-i protejează în acest proiect?

- Am vorbit cu liderii asociaţiilor româneşti din zonă. Cuvântul lor s-ar face mult mai ascultat de către opinia publică din România şi din străinătate (că tot vorbim de un lobby românesc!), dacă ar fi ajutaţi financiar de stat. N-au bani nici să-şi plătească abonamentele la telefon şi presă, în timp ce fonduri substanţiale de la Bugetul de stat ajung în conturile asociaţiilor civice maghiare şi ale ziarelor care militează împotriva statului care le finanţează.



- Partidul Conservator propune asigurarea din oficiu a câte unui post în consiliile locale din zonele în care românii sunt minoritari.

- Este o soluţie foarte periculoasă. Adică, ce se doreşte? Ca românii să fie condamnaţi, prin lege, la statutul de minoritari în ţara lor? Să se legalizeze situaţia de minoritar a românului? Ce eficienţă are o astfel de prevedere? Ce poate face un român singur într-un consiliu de 15-20 de maghiari? N-are niciun fel de eficienţă politică. Este doar o formă de a masca adevăratele intenţii ale acestei legi separatiste.


Suntem legaţi de mâini şi de picioare din cauza concesiilor pe care partidele româneşti le-au făcut UDMR-ului în ultimii 15 ani”
- Liderul democrat, Emil Boc, vine tare din urmă, respingând proiectul legii în forma actuală. Nu e un semn bun?

- Emil Boc şi colegii lui produc teorii. În practică, legea va rămâne la fel de periculoasă. Iată unde duce incompetenţa. Un politician trebuie să se gândească şi la contextul în care este aplicată o lege. Ei nu observă, spre exemplu, că, potrivit proiectului, se vor constitui organisme votate direct de etnici. Acestea vor avea o putere discreţionară de reprezentare, şi nu se vor mulţumi, aşa cum cere Comisia de la Veneţia, să dea doar „consultaţii” când vor fi consultate. Ele vor exercita o putere mai mare decât atât, căci vor fi alese. De altfel, Comisia de la Veneţia are câteva observaţii corecte, dar nu a făcut şi un raport asupra neconstituţionalităţii proiectului respectiv, ceea mă face să cred că şi acolo lobbyul maghiar a avut un amestec.



- În fine, discutarea proiectului a fost amânată. Să fie şi acesta un truc românesc de a ieşi din impas pe moment?

- Nu. Este vorba de frica de UDMR şi incapacitatea politicienilor români de a-şi asuma responsabilităţi. Este o situaţie penibilă. Marko Bela a ajuns să ceară PD-ului să iasă de la guvernare. O insultă în cel mai înalt grad adusă unui partid românesc! Asta ne arată ce vor face maghiarii cu organismele lor etnice, şi cum vor trata ei statul român. Stat care nici măcar nu se poate apăra. Suntem legaţi de mâini şi de picioare. Din cauza concesiilor pe care partidele româneşti le-au făcut UDMR-ului în ultimii 15 ani, am ajuns să fim puşi în faţa faptului împlinit. Ei cunosc foarte bine că statul român nu mai poate reacţiona în zonă şi că autonomia teritorială este deja o situaţie de fapt. Ce să facă statul, să intre cu tancurile în secuime? Evident că nu. Prin urmare, chiar dacă proiectul va fi respins de Parlament, asta nu afectează cu nimic situaţia din Harghita şi Covasna, unde s-a creat o enclavă care a scăpat de sub controlul statului român.



Interviu realizat în luna decembrie, 2005

II


Yüklə 343,52 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin