Note de curs Dr. Ioan Pop

5.5. Întreţinerea şi repararea utilajelor si instalaţiilor

Activitatea de întreţinere şi reparaţii trebuie să asigure funcţionarea în bune condiţii a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor de lucru, în scopul evitării defecţiunilor accidentale. Repararea utilajului urmăreşte menţinerea şi readucerea utilajului la capacitatea sa iniţială de funcţionare .

Organizarea raţională a reparaţiilor şi întreţinerii utilajelor are ca efect: economisirea muncii vii şi matarializate, îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a indicilor de utilizare, reducerea costurilor de producţie.

Deseori, managerii întreprinderilor mici sau mijlocii neglijează această activitate şi o amână pe cât posibil în scopul concentrării asupra proceselor de producţie sau de prestări servicii .

Natura activităţii de întreţinere şi reparaţii depinde de tipul operaţiilor şi de felul utilajelor folosite de întreprinderea respectivă. Astfel, pentru echipamentele care se folosesc în birouri (calculatoare, copiatoare, imprimante), întreţinerea şi repararea se face de către întreprinderi specializate, pe baza unui contract de service.

În întreprinderile mici şi mijlocii cu profil de producţie, care folosesc utilaje şi instalaţii complexe şi specializate, importanţa activităţii de întreţinere şi reparaţii creşte. În acest caz, sarcinile de întreţinere curentă pot fi atribuite muncitorilor direct productivi, iar pentru activitatea propriu-zisă de reparaţii se impune crearea unei subunităţi de întreţinere şi reparaţii, în care să lucreze personal specializat.

O întreprindere are posibilitatea să opteze pentru unul sau mai multe sisteme de întreţinere şi reparaţii, principalele alternative în acest sens fiind:

1) Sistemul de întreţinere şi reparaţii preventive urmăreşte să evite uzura avansată a utilajelor şi căderile accidentale ale acestora. Principalele variante ale acestui sistem sunt:

a) întreţinere şi reparaţii preventive sub forma reviziilor tehnice şi a reparaţiilor planificate (reparaţii curente de gradul I şi II, reparaţii capitale), care necesită elaborarea unor normative tehnice de reparaţii pe grupe de utilaje de acelaşi tip (eventual acestea pot fi preluate de la întreprinderi similare mari) şi care se referă la următoarele elemente:

- ciclul de reparaţii care se caracterizează printr-o durată şi structură. Durata ciclului de reparaţii exprimă intervalul de timp dintre două reparaţii capitale, inclusiv durata uneia dintre ele. Structura ciclului de reparaţii cuprinde numărul, succesiunea şi felul reparaţiilor care urmează a fi efectuate în cadrul ciclului, fiind particularizată pe tipuri de utilaje, conform caracteristicilor acestora.

- durata de funcţionare între două reparaţii succesive, care reprezintă intervalul de timp în care utilajul poate fi exploatat fără a necesita nici o intervenţie.

- durata de imobilizare în reparaţii, care exprimă intervalul maxim de timp (în zile lucrătoare) în care utilajul poate sta în reparaţii, fiind o mărime dependentă de caracteristicile tehnice ale acestuia.

- timpul necesar pentru executarea reparaţiilor, care se stabileşte pe tipuri de utilaje şi feluri de lucrări de reparaţii, luând în considerare complexitatea lucrărilor şi mărimea formaţiei de lucru care poate lucra efectiv, aşa încât printr-o concentrare de forţe, la efectuarea unei anumite lucrări de reparaţii, să poată fi redusă durata de imobilizare a utilajelor în reparaţii. Prin urmare există o relaţie de dependenţă între "durata de imobilizare în reparaţii a unui utilaj" şi "timpul necesar pentru executarea reparaţiilor", în sensul că aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice poate influenţa favorabil durata efectivă de imobilizare în reparaţii;

- felul şi succesiunea intervenţiilor;

- costul maxim admis al reparaţiilor (exprimat în % din valoarea de înlocuire a utilajului), reprezintă limita maximă a cheltuielilor admise a se efectua, pe feluri de lucrări de reparaţii, fiind un element de bază în aprecierea eficienţei economice a executării lucrărilor de reparaţii planificate.

b) întreţinere şi reparaţii preventive sub forma verificărilor periodice, reviziilor parţiale şi a reviziilor generale, a cărei aplicare necesită fişe tehnologice pe tipuri de utilaje şi feluri de lucrări, care să conţină operaţiile aferente acestor lucrări şi timpul normat aferent.

c) întreţinere şi reparaţii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecvenţei intervenţiilor constă în stabilirea pentru fiecare grupă de utilaje de acelaşi tip a intervalului de timp (în luni calendaristice) între două lucrări de reparaţii consecutive, pe baza minimizării costului total al prevenirii defecţiunilor şi al reparării utilajelor din grupa respectivă. Lucrările de reparaţii care se vor executa în cadrul acestui sistem nu sunt diferenţiate pe categorii de dificultate, astfel că le denumim simplu "reparaţii preventive", iar operaţiile componente se vor stabili concret, în momentul opririi utilajului pentru efectuarea fiecărei reparaţii.

2) Sistemul de întreţinere şi reparaţii în funcţie de starea utilajelor (întreţinere predictivă) se caracterizează prin aceea că utilajele sunt oprite numai când starea lor reclamă acest lucru, iar piesele şi subansamblele se înlocuiesc când defecţiunile sunt în fază incipientă. Aplicarea acestui sistem necesită urmărirea continuă a stării utilajelor, prin compararea valorilor limită ale parametrilor şi identificarea unor nereguli în funcţionarea utilajelor. Parametrii privind funcţionarea utilajelor (viteza de lucru, temperatura, precizia) trebuie măsuraţi în mod continuu, evaluaţi şi interpretaţi, pe baza lor putând fi anticipată starea tehnică viitoare a utilajelor.

3) Sistemul de întreţinere şi reparaţii în funcţie de necesităţi (întreţinere de remediere) constă în exploatarea utilajelor până în momentul în care, datorită uzurii fizice avansate a acestora, se produc căderi accidentale. În acest caz se renunţă la eforturile de urmărire a stării tehnice a utilajelor, ceea ce face imposibilă atât prevederea momentului în care se vor produce căderi accidentale, cât şi a volumului de muncă vie şi materializată necesar remedierii defecţiunilor.